Obligația de a face. Decizia 34/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - obligația de a face -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 34
Ședința publică din 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Tofan Aurica
JUDECĂTOR 2: Hîncu Cezar
JUDECĂTOR 3: Grosu Cristinel
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, cu domiciliul în V D,-, jud. și, domiciliat în com. D, jud. S împotriva sentinței nr. 825 din 12 iunie 2008 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
La apelul nominal a răspuns reclamanta recurentă, asistată de avocat, lipsă fiind reclamantul recurent și pârâta intimată - ROMSILVA - Direcția Silvică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătoarea recurenților depune chitanța seria - nr. -/13.01.2009, cu care s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, anulate la dosar, făcând dovada timbrării recursului.
Instanța înmânează recurenților, prin apărător copia întâmpinării depusă la dosar de pârâta intimată și constatând recursul legal timbrat și în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru recurenți a solicitat admiterea recursului, pentru motivele invocate în scris, expuse pe larg în ședința publică, modificarea hotărârii recurate și în rejudecare, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. A arătat că recurenții au în proprietate aproape 49 ha pădure într-un parc național, din care J de hectar se află în zona de conservare specială, iar aprox. 48 ha sunt în zona tampon, invocând OUG nr. 57/2007 pe care o depune în copie la dosar. Totodată, a invocat disp. art. 22 alin. 8 lit. l (în loc de lit. e, cum greșit s-a dactilografiat în motivele de recurs), precum și disp. art. 22 alin. 11 lit. f din OUG nr. 57/2007. De asemenea, a precizat că Legea nr. 345/2006 a completat Legea nr. 236/2000, care a fost abrogată prin art. 57 lit. a din OUG nr. 57/2007.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - secția comercială de contencios administrativ și fiscal sub nr- la data de 16.11.2007, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta ROMSILVA - Direcția Silvică S, pentru a se dispune obligarea pârâtei să emită avizul necesar lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase de pe suprafața de 47,9719 ha teren cu vegetație forestieră aflată în zona - tampon a Parcului Național, pentru care reclamanților li s-a reconstituit dreptul de proprietate conform nr. 810/2003 și 1122/2006, ambele emise de Comisia Județeană S - pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii lor, reclamanții au arătat că li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață totală de 48,4719 ha teren cu vegetație forestieră, situat pe raza comunei D, județul S, respectiv o suprafață de 9 ha în temeiul Lg. nr.1/2000 și 39,4719 ha în baza Lg. nr. 247/2005. Cu aceste suprafețe de teren au fost puși în posesie în UP VI 101a%, 102A5, 103A5, 103 B%, 103C%, 103D%, 103E%, 104A% și 104B% de pe raza Ocolului Silvic V D, iar Comisia Județeană S le-a eliberat titlurile de proprietate nr.810/23.10.2003 și 1122/30.05.2006.
Cu privire la acest e suprafețe de teren se arată că acestea au fost incluse prin HG nr. 230/2003 în limitele Parcului Național, iar din punctul de vedere a zonării interioare a parcului suprafața de 0,5 ha se află în zona de conservare specială și suprafața de 47,9719 ha în zona tampon.
Reclamanții s-au adresat Inspectoratului Teritorial d e Regim Silvic și Vânătoare S, instituție de la care au primit aprobările necesare pentru marcarea și exploatarea unei cantități de 1300. material lemnos, conform adresei nr. 10.019 din 06.09.2006 pe care au și anexat-o la acțiune.
Se mai arată de reclamanți că s-au adresat și Parcului Național cu cererea nr. 467/10.09.2006, iar acesta le-a răspuns prin adresa nr. 480/21.09.2006 că: " tratamentul propus, respectiv tăieri rase, contravine legislației în vigoare privind regimul ariilor protejate".
Au solicitat reclamanții lămuriri la adresa nr. 480/21.09.2006.
Prin adresa nr. 532/17.10.2006 Parcul Național au răspuns: " tratamentul tăierilor rase nu poate fi aplicat în afara zonei de conservare specială a Parcului Național, de la intrarea în vigoare a Lg. nr. 345/2006 și până la aprobarea planului de management care reglementează în detaliu aceste activități".
Planul de management privind Parcul Național nu a fost încă elaborat și aprobat.
Au depus la dosar reclamanții în dovedirea susținerilor, înscrisuri.
Și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile Lg. nr. 554/2004, OUG 57/2007 și Ordinul 552/2003.
Legal citată, pârâta Direcția Silvică Sad epus la dosar în temeiul art. 118 cod procedură civilă, întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată. Potrivit art. 23 din OUG nr. 57/2007 prin care s-a abrogat OUG nr. 236/2000, aprobată prin Lg. nr. 345/2006, în zonele protejate sunt interzise orice fel de activități umane, cu excepția celor de cercetare, educație și ecoturism, iar potrivit art. 26 din aceiași ordonanță, proprietarii vor primi despăgubiri/compensații.
Pârâta a invocat excepția necompetenței materiale a secției de contencios administrativ, motivat de faptul că actul solicitat nu este un act administrativ.
Prin încheierea din 15.04.2008 s-a respins excepția invocată apreciindu-se că avizul necesar lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase este un act administrativ.
Prin sentința nr. 825/12.06.2008, Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea, ca nefondată.
S-a reținut că reclamanților li s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Legea nr. 247/2005 suprafață de 39,4719 ha de teren forestier, suprafață cuprinsă în Parcul Național. La 09.02.2006, aceștia au solicitat obținerea avizului pozitiv pentru punerea în valoare de arbori pe o suprafață de 3 ha. prin folosirea tratamentului tăierii rase. Tratamentul propus, tăierii rase, contravine legislației în vigoare respectiv art. 22 alin.8 lit.j, art. 24 alin.2 din OU. nr. 57/2007, în sensul că în zonele de conservare durabilă se pot desfășura activități ce vizează ucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării e și fără extragerea lemnului mort, cu excepția cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafețe întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecție strictă sau integrală, în restul zonei-tampon fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale ăaa rboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricții impuse de planurile de management al parcurilor și de ghidurile de gospodărire a pădurilor în arii protejate.
de dezvoltare pentru zonele incluse în arii e protejate se modifică de către autoritățile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de management respectat cu obiectivele de conservare a ariilor e protejate care nu dispun de plan de management.
Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat că acțiunea reclamanților este neîntemeiată, exploatarea zonei forestiere trebuie să se desfășoare conform cu normele în materie și programul Parcului Național.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții și.
Au arătat recurenții că potrivit art. 4 lit. d din Ordinul nr. 552/2003, până la aprobarea planului de management pentru fiecare parc național și parc, în suprafețele situate în afara zonei de conservare specială se pot efectua, pe lângă alte lucrări, tratamentul tăierilor rase în benzi sau în parchete mici, în cazul molidișurilor și arboretelor de euroamericane"
În baza acestor prevederi legale Inspectoratul Teritorial d e Regim Silvic și Vânătoare a aprobat marcarea și exploatarea cantității de 1.300 mc masă lemnoasă, conform adresei nr. 10019/6.09.2006, adresă în baza căreia a cerut și avizul administrației Parcului Național, cerere respinsă cu adresa nr. 480/21.09.2006.
Mai arată că prima instanță a redat parțial textul art. 22 alin. 8 lit. j din OUG nr. 57/2007, deoarece potrivit acestui text, în zonele de conservare durabilă, pe lângă lucrările reținute ca fiind permise, în restul zonei tampon este permis tratamentul tăierilor progresive clasice, iar conform art. 22 alin. 8 lit. e din aceeași ordonanță " în cazul arboretelor de euroamerican se poate aplica și tratamentul tăierilor rase în parchete mici iar în arboretele de molid tăieri rase pe parcele de maximum 1 ha".
Aceeași prevedere este reluată de legiuitor în art. 22 alin. 11 lit. f din OUG 57/2007.
Susțin recurenții că, până în prezent, planul de management al parcurilor naționale nu a fost aprobat.
Recursul care, în drept, se încadrează conform art. 304 pct. 9 cod pr. civilă este nefondat.
Potrivit art. 22 alin. 8 lit. J din OUG nr. 57/2007, în zonele de conservare durabilă se pot desfășura lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării e și fără extragerea lemnului mort, cu excepția cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafețe întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecție strictă sau integrală, în restul zonei-tampon fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale ăaa rboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricții impuse de planurile de management al parcurilor și de ghidurile de gospodărire a pădurilor în arii protejate.
Deasemenea potrivit art. 22 alin. 8 lit. e, sunt permise intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului, a planului de acțiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul științific al parcului și valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
Din analiza acestor dispoziții legale nu rezultă că reclamanții recurenți pot desfășura activități de punere în exploatare a masei lemnoase în afara planului de management a zonei de conservare durabilă, plan de management reglementat de Ordinul nr. 552/2003 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului.
De asemenea art. 22 alin. 11 lit. f din OUG nr. 57/2007 face trimitere tot la lucrările ce se pot efectua în baza planului de management.
Este adevărat că acest plan nu a fost încă adoptat, însă a accepta exploatarea arbitrară a unui ecosistem de natura Pacului Național ar avea consecințe de necontrolat asupra mediului protejat.
În această situație cum reclamanții, din culpa pârâtei care nu a promovat și adoptat planul de management la care face trimitere Ordinul nr. 552/2003, sunt lipsiți de posibilitatea exploatării terenului forestier asupra căruia li s-a recunoscut dreptul de proprietate, au posibilitatea de a solicita despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, fie potrivit art. 26 al. 2 din OUG 57/2007, fie potrivit dreptului comun, în măsura în care dispozițiile din legea specială sunt lipsite de eficiență.
Având în vedere acestea, Curtea, în baza art. 312 Cod pr. civilă va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, cu domiciliul în V D,-, jud. și, domiciliat în com. D, jud. S împotriva sentinței nr. 825 din 12 iunie 2008 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. Gr.
Jud.
Tehnpred.
Ex. 2/27.01.2009
Președinte:Tofan AuricaJudecători:Tofan Aurica, Hîncu Cezar, Grosu Cristinel
