Obligația de a face. Decizia 35/2009. Curtea de Apel Bacau

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL-

Dosar nr- Decizia nr. 35/2009

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009

PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător

- - - - judecător

- --- - judecător

- - grefier

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurentul-pârâtPrimarul Orașului Târgu N,împotriva sentinței civile nr. 115 din 16 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns consilier juridic Nevoie pentru recurentul-pârât și avocat pentru intimata-reclamantă.

Procedura a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

D-l avocat, pentru intimata-reclamantă Ioral SRL Târgu N, depune la dosar înscrisul solicitat de către instanță la termenul anterior, respectiv copia martor a Acordului de Modificare nr. 189//1722/10.05.2007 eliberată de către Inspectoratul Județean în Construcții

Consilier juridic Nevoie, pentru recurentul-pârât Primarul Orașului Târgu N, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței civile recurate, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii formulate în baza legii contenciosului administrativ ca fiind nelegală și netemeinică.

Consideră că, potrivit art. 36 alin.5 lit.c din Legea nr. 215/2001, hotărârea pronunțată în această cauză ar fi trebuit să fie opozabilă Consiliului Local al orașului Târgu N, autoritate care are competența de a aviza sau aproba, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților, situație în care s-ar impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Neamț pentru a fi complinit acest aspect invocat.

Cu privire la fondul cauzei, arată că intimatei-reclamante i-a fost emis un certificat de urbanism pentru "amenajarea copertină și schimbare tâmplărie", ce se regăsește la fl. 7 dosar fond, urmând ca în baza acestuia și a documentației solicitate să îi fie emisă autorizația de construire. Dat fiind faptul că documentația prezentată cu cererea de emitere a autorizației de construire nu era în concordanță cu ceea ce se solicitase și certificase prin certificatul de urbanism (cuprinzând și spargeri de pereți exteriori și creare de goluri), printr-o adresă s-a comunicat intimatei-reclamante faptul că nu i se poate emite autorizația de construire. Aceasta, în loc să remedieze neconcordanțele, a formulat o nouă cerere pentru a-i fi eliberat un nou certificat de urbanism pentru "spargere perete, realizare vitrină, schimbarea tâmplărie și amenajare copertină și rampă" (fl. 10 dosar fond). Cererea a fost discutată în Comisia de urbanism a Consiliului Local al orașului Târgu N din data de 25.07.2007 și nu a primit aviz favorabil întrucât distanța dintre spațiul comercial al intimatei-reclamante și cel al "" este foarte mică.

Consideră că cererea intimatei-reclamante este netemeinică și nelegală întrucât dispozițiile Legii nr. 50/1991 nu au fost îndeplinite, iar singurul argument reținut de către tribunal ca temei al admiterii acțiunii constă în faptul că a tolerat existența chioșcului aparținând, construcție edificată nelegal, fără autorizație de construire și pentru care s-a aprobat concesionarea până în anul 2009 a terenului aferent. Or, acest argument reținut de instanța de fond a fost răsturnat prin atașarea de înscrisuri la adresa nr-, printre care și autorizația de construire 27/2007 emisă în favoarea "", constructorul spațiului dobândit ulterior și deținut în prezent de către.

Susține că, deși reclamanta invocă faptul că deținea documentația solicitată prin certificatul de urbanism, acest aspect nu corespunde realității întrucât atât proiectul cât și raportul de expertiză conțin lucrări peste cele certificate prin certificat, acestea excedând amenajărilor pentru care a fost emis certificatul.

Avocat solicită respingerea recursului ca nefondat pentru următoarele considerente:

Față de susținerea recurentului-pârât, precum că intimata-reclamantă nu ar fi avut acordul unui inspectorat în construcții, arată că a depus la termenul anterior raport de expertiză, iar intimata-reclamantă a formulat cerere la primărie pentru spargere perete și realizare vitrină, schimbare și montare tâmplărie PVC, amenajare copertină și rampă pentru persoane cu dizabilități în scopul obținerii unui certificat de urbanism suplimentar pentru amenajările ce nu erau cuprinse în primul, iar la acest termen a depus acordul, care este important întrucât memoriul tehnic a fost avizat prin acest acord. Vizavi de distanța dintre spațiul comercial al intimatei-reclamante și chioșcul din față, precizează că expertul a avut în vedere acest aspect, dar există obligativitatea amenajării spațiului pentru transportul persoanelor cu handicap.

Arată că la fl. 77 dosar fond există menționată data expirării contractului de concesiune, sunt concesionați 122, iar conform raportului de expertiză nu corespunde lungimea, dar nu există nici autorizație de construire a chioșcului.

Susține că majoritatea spațiilor comerciale și-au amenajat firidă și nu este reală susținerea recurentului-pârât precum că intimata-reclamantă dorește să se extindă. Totodată, rezultă din fotografiile aflate în dosarul de fond că singurul loc prin care intră lumina este ușa.

Cu privire la excepția ridicată de recurentul-pârât, arată că nu se pot chema în judecată toate organele statului, intimata-reclamantă a chemat autoritatea emitentă a actului - primăria. Totodată, consideră că a depus absolut toate documentele la dosarul cauzei, nu se încalcă nici o normă legală prin formularea cererii de către intimata-reclamantă, deci nu înțelege care este rațiunea acestei acțiuni.

Față de afirmația recurentului-pârât precum că la fl. 13 dosar fond există autorizație de construire, consideră că nu este reală întrucât nici până la acest moment intimatei-reclamante nu i s-a eliberat autorizația de construire, iar acel proiect nu mai este respectat.

În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței aflată la dosar.

În replică, d-na consilier juridic Nevoie precizează că la fl. 12 dosar fond există adresa recurentului-pârât prin care se comunică intimatei-reclamante că se poate prezenta pentru eliberarea autorizației de construire, dată după care aceasta nu a mai revenit. Depune la dosar notă de concluzii scrise.

S-au declarat închise dezbaterile, cauza rămânând în pronunțare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului de față, în materia contenciosului administrativ, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 115/CA/16 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, s-a admis acțiunea reclamantei L în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL ORAȘULUI T N, în sensul că a fost obligat pârâtul să elibereze reclamantei certificatul de urbanism și autorizația de construire pentru amenajări la sediul societății, și anume: spargere perete, realizare vitrină, amenajare rampă pentru persoane cu handicap, amenajare copertină și schimbare tâmplărie.

În motivarea acestei sentințe s-au reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 12786/27.08.2006 a CJ. L Târgu N, s-a solicitat eliberarea certificatului de urbanism în scopul amenajare copertină și acces exterior, precum și modernizare fațadă cu C și geam termopan, fiind astfel emis certificat de urbanism nr.388/01.09.2006. Ulterior, la 03.07.2007 reclamanta a depus o nouă cerere pentru eliberarea unui certificat de urbanism în scopul: spargere perete și realizare vitrină (geam); schimbare și montare tâmplărie PVC + termopan; amenajare copertină; amenajare rampă pentru persoane cu dizabilități.

Instituția Primarului Orașului Târgu Nar efuzat eliberarea unui alt certificat de urbanism și a autorizației de construire, iar motivele invocate de pârât nu au o justificare legală, nefiind astfel reținute de instanță. Raportul de expertiză tehnică întocmit în anul 2006 la solicitarea beneficiarului amenajărilor, referindu-se la lucrările solicitate fi avizate, concluzionează că acestea nu afectează rezistența, stabilitatea și siguranța în folosirea spațiului respectiv, iar realizarea acestei modernizări conduce la îmbunătățirea aspectului pe fațada blocului, la întrunirea normelor europene privind spațiile comerciale și la mărirea gradului de deservire a clienților.

Referitor la motivul prezentat de pârât, conform căruia a fost refuzată eliberarea unui nou certificat de urbanism și a autorizației de construire, motivat de existența unui teren concesionat în imediata apropiere spațiului reclamantei, la 0,6.l, acest argument a fost apreciat ca nefondat de instanță.

Așa cum rezultă din răspunsul depus în cauză de Instituția Primarului Orașului Târgu N, spațiul comercial - chioșc - aparținând - în prezent - F și situat în apropierea spațiului reclamantei, a fost executat și montat în anul 1996 la data respectivă aflându-se în proprietatea CLT ârgu N iar în anul 2001, prin factura fiscală seria - nr.- din 27.03.2001 chioșcul în cauză a fost vândut către F. Deși singura justificare a pârâtului în refuzul emiterii certificatului de urbanism și a autorizației de construire solicitate de reclamantă, este existența chioșcului aparținând F, la solicitările instanței, Primarul orașului Târgu N nu a putut prezenta autorizația de construire (pentru construcția respectivă) precizând că în registrul din 1996 nu se regăsește această autorizație.

Constatând că apărările pârâtului nu sunt justificate legal și in condițiile în care amenajările solicitate nu afectează rezistența, stabilitatea și siguranța imobilului, iar executarea lucrărilor este impusă pentru îmbunătățirea exploatării spațiului, tribunalul admis acțiunea reclamantei astfel cum a fost formulată și a obligat Primarul Orașului Târgu N să elibereze acesteia certificatul de urbanism și autorizația de construire pentru amenajările solicitate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul - Primarul Orașului Târgu N, care a susținut că soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive.

1. - deși a solicitat instanței de fond introducerea în cauză a Consiliului Local Târgu N, care are atribuții de avizare a certificatului de urbanism și autorizației de construire, nu s-a dat curs acestei cereri, astfel că se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare;

2. - pe fondul cauzei, s-a reținut în mod greșit că spațiul comercial aflat la o distanță de 1,5 de accesul la spațiul reclamantei nu ar fi autorizat (spațiu concesionat în prezent de );

3. - pe de altă parte, certificatul de urbanism nr. 388/01 septembrie 2006 s- emis în conformitate cu cele solicitate de reclamant prin cererea nr. 12786/07 iulie 2006, iar prin documentația depusă pentru emiterea autorizației de construire s-au solicitat lucrări în plus, pentru care nu s-a acordat avizul în mod legal.

Ca urmare, recurentul - pârât susține că acțiunea reclamantei, pentru autorizarea lucrărilor suplimentare, este nefondată și se impune a fi respinsă.

În susținerea recursului s-au depus la dosar acte.

Analizând sentința recurată, sub aspectul criticilor formulate, în raport de actele dosarului și de dispozițiile legale incidente, curtea reține următoarele:

1. Sub aspectul cadrului procesual stabilit de instanța de fond (invocat ca prim motiv de recurs), curtea constată că susținerile recurentei sunt neîntemeiate.

Astfel, recurentul - pârât a susținut că se impunea ca soluționarea cauzei să se facă în contradictoriu și cu Consiliul Local al Orașului P N, având în vedere că pentru emiterea certificatului de urbanism și a autorizației de construire se impune avizul acestui organ administrativ.

Curtea constată că prin acțiunea pendinte s- solicitat obligarea pârâtului - Primarul Orașului Târgu N la emiterea autorizației de construire și a certificatului de urbanism.

Emiterea acestor acte constituie una din atribuțiile primarului, conform dispozițiilor art. 68 lit. (t) din Legea 215/2001, raportat la art. 3 lit. (a) și art. 4 al. (1) lit. (e) și art. 6 din Legea 50/1991. Chiar dacă emiterea acestor acte este condiționată de avizul consiliului local, este evident faptul că în speță nu s-a invocat lipsa acestui aviz și nu s-au formulat cereri sub acest aspect.

Ca urmare, curtea constată că tribunalul a stabilit corect cadrul procesual, în concordanță cu obiectul cererii și cu dispozițiile legale sus-invocate.

2. Pe fondul cauzei, curtea constată că unul din argumentele reținute în motivarea sentinței tribunalului, (privind faptul că s-a refuzat autorizarea lucrărilor suplimentare pe considerentul că ar fi afectată o construcție învecinată, aparținând - în condițiile în care această construcție nu este autorizată), se impune a fi înlăturat.

Recurentul a depus la dosar acte, în fața instanței de recurs, acte cu care a făcut dovada că spațiul deținut în prezent de este autorizat (autorizația construire nr. 27/24.02.1997).

Curtea constată însă că acest argument nu a avut rol hotărâtor în admiterea acțiunii reclamantei.

Tribunalul a reținut că pârâtul și-a justificat refuzul de autorizare a lucrărilor suplimentare inclusiv pe acest aspect, că la o distanță mică de accesul spre spațiul reclamantei este amplasat chioșcul și a apreciat că această justificare nu poate fi reținută, în condițiile în care chioșcul respectiv nici nu este autorizat.

Chiar dacă în fața instanței de recurs s-a dovedit că respectivul chioșc este autorizat, curtea observă că - pe de o parte, acest argument a fost invocat de pârât doar prin întâmpinarea depusă la instanța de fond (nu și prin adresele de răspuns către reclamantă), iar pe de altă parte acest argument - privind distanța prea mică între chioșcul și calea de acces spre spațiul reclamantei - nu este susținut de probele administrate.

Astfel, expertiza tehnică întocmit de ing. (filele 14 - 40 dosar fond) nu identifică probleme legate de construcțiile învecinate, concluzionând în sensul că este posibilă realizarea accesului exterior cu scară și rampă pentru accesul persoanelor cu dizabilități.

De asemeni, acordul nr. 1722/10 mai 2007, eliberat de Inspectoratul de Stat în Construcții (fila 121 recurs) prevede realizarea accesului din exterior, potrivit memoriului tehnic elaborat de L (care include și expertiza menționată), fără a face referire la afectarea proprietăților învecinate.

Ca urmare, curtea constată că și cel de-al doilea motiv de recurs este nefondat.

3. În ce privește susținerile recurentului - potrivit cărora reclamanta a solicitat inițial doar anumite lucrări, iar ulterior a depus documentație pentru lucrări suplimentare ce nu fuseseră solicitate inițial, curtea reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 12786/27 august 2006 (fila 6 - fond) reclamanta a solicitat emiterea certificatului de urbanism pentru "amenajare copertinăși acces exterior; modernizare fațadă cu + geam termopan".

Pârâtul a emis certificatul de urbanism nr. 388/01 septembrie 2006, pentru "amenajare copertină și schimbarea tâmplăriei din metal în tâmplărie de aluminiu cu geam termopan".

Având în vedere că solicitările sale au fost aprobate parțial, reclamanta a solicitat lămuriri, iar din corespondența purtată ulterior rezultă că pârâtul a apreciat că certificatul a fost emis doar pentru lucrările pentru care s-a formulat cerere, iar celelalte lucrări (amenajare acces exterior și realizare vitrină) ar fi lucrări suplimentare, nemenționate în cerere.

În atare condiții, reclamanta s-a adresat pârâtului cu o nouă cerere (nr. 15292/07 martie 2007), prin care solicita emiterea certificatului de urbanism pentru: "spargere perete și realizare vitrină (geam), schimbare și montare tâmplărie + termopan, amenajare copertină și amenajare rampă pentru persoane cu dizabilități".

Prin adresa nr. 15292/27 iulie 2007 (fila 11 fond), pârâtul îi comunică reclamantei că cererea sa a fost admisă "numai pentru schimbare și montare tâmplărie și amenajare copertină", fără a-i preciza motivele pentru care nu i-au fost admise celelalte lucrări.

Curtea constată că singura justificare a autorității pârâte pentru refuzul de a elibera certificatul de urbanism pentru toate lucrările solicitate, este cea invocată în fața instanței, respectiv că s-ar încălca limitele proprietății învecinate.

Acest argument a fost însă infirmat de probele administrate în cauză, așa cum s-a arătat anterior.

În ce privește faptul că refuzul s-ar justifica întrucât nu au fost precizate în cererea inițială toate lucrările pentru care se solicita certificatul de urbanism, curtea constată că și această susținere este infirmată de probe.

Astfel, este evident că prin cererea din 27 august 2006 reclamanta a solicitat și "acces exterior și modernizare fațadă", iar dacă solicitările reclamantei ar fi fost apreciate ca neclare, în documentația depusă se regăsea expertiza efectuată de ing. și proiectul (filele 65 - 117), din care rezultă cu claritate că reclamanta a solicitat nu numai amenajare copertină și schimbare tâmplărie, ci și celelalte modificări, pentru care refuzul pârâtului de a-i elibera certificatul de urbanism se dovedește a fi nejustificat.

Având în vedere dispozițiile art. 9 al. (1) și art. 18 al. (1) din Legea 554/2004, curtea constată că soluția de admitere a acțiunii reclamantei este legală și temeinică.

Față de considerentele expuse, în raport de dispozițiile art. 312 al. (1) coroborat cu art. 304 pct. (9) și 3041Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul de față ca nefondat.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către intimată, în sumă de 600 lei, reprezentând onorar avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ promovat de recurentul - pârât PRIMARUL ORAȘULUI T împotriva sentinței civile nr. 115 din 16 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - reclamantăLTN,județul

Obligă recurenta să plătească intimatei LTN suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi,22 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE: Vera Stănișor

JUDECĂTOR 2: Morina Napa

JUDECĂTOR 3: Gabriela Mona

Grefier,

Red. /

Red.

tehnored. 2 ex.

11 febr. 2009

Președinte:Vera Stănișor
Judecători:Vera Stănișor, Morina Napa, Gabriela Mona

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 35/2009. Curtea de Apel Bacau