Obligația de a face. Decizia 390/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Decizia nr. 390/2008
Ședința publică de la 22 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga judecător
JUDECĂTOR 2: Morina Napa
JUDECĂTOR 3: Vera
Grefier: -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a fost pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, împotriva sentinței civile nr. 15/CA din 30 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima cât și la a doua strigare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că recursul este declarat și motivat în termenul legal, scutit de plata taxei judiciare de timbru conform dispozițiilor art. 22 alin. 5 din Legea nr. 544/2001.
S-au verificat actele și lucrările dosarului și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a reținut în pronunțare.
A:
- deliberând -
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 15/CA/30 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, s-a respins excepția lipsei procedurale prealabile, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul - Inspectoratul Școlar al Județului N, în sensul că a fost obligat pârâtul să elibereze reclamantului o adeverință cuprinzând salariile și sporurile de care a beneficiat reclamantul în perioada 01.02.1968 - 01.07.1968, cât a funcționat la Școala Generală, comuna, județul
S-a respins capătul de cerere privind despăgubirile solicitate de reclamant, ca nefondat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Reclamantul a urmat procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004 solicitând pârâtului la data de 29.05.2007 comunicarea adeverinței privind salariul și sporurile acordate pentru perioada 1.02.1968-1.07.1068 (filele 4-6, dosar fond).
Cum însă procedura administrativă nu a fost soluționată de pârât prin comunicarea unui răspuns scris, sesizarea instanței de către reclamant s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, considerente pentru cares-a respins excepția neîndeplinirii procedurii prealabile.
Pe fondul cauzei s-au reținut următoarele:
La data de 29.05.2007 reclamantul a solicitat pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului N comunicarea unei adeverințe din care să rezulte contravaloarea salariului și a sporurilor ce i-au fost acordare în perioada cât a funcționat în calitate de director al Cultural și înlocuitor al directorului Școlii Generale, comuna, județul N pentru perioada 1.02.1968-1.07.1068.
Pârâtul nu a răspuns solicitărilor reclamantului în termenul de 30 de zile prevăzut de art.7 din Legea nr.554/2004.
Cum în baza art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004 reclamantul este îndreptățit să conteste în instanță refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea și cum în cauză s-a făcut dovada dreptului vătămat prin necomunicarea relațiilor, instanța a constatat întemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtului la comunicarea relațiilor solicitate.
În ce privește cererea reclamantului de acordare a unor despăgubiri materiale corespunzătoare pentru întârzierea comunicării relațiilor solicitate, instanța de fond a respins această cerere, cu motivarea că nu s-a făcut dovada prejudiciului pretins.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Inspectoratul Școlar Județean N, care a susținut că instanța interpretat greșit dispozițiile legale în soluționarea excepției lipsei procedurii prealabile, iar pe fond obligația stabilită în sarcina recurentului nu poate fi executată, deoarece actele ce cuprind datele solicitate de recurent nu sunt în posesia sa.
Intimatul - recurent a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului și a solicitat obligarea pârâtului la daune - interes de 1 leu pentru fiecare zi de întârziere și daune materiale.
Analizând sentința recurată, sub aspectul criticilor formulate, în raport de dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, curtea reține următoarele:
Reclamantul s-a adresat pârâtului cu o cerere pentru eliberarea unei adeverințe privind salariile și sporurile de care a beneficiat pe o anumită perioadă.
Deși pârâtul a apreciat cererea ca fiind întemeiată pe dispozițiile Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (așa cum se arată în întâmpinare), nu a dat nici un răspuns cererii primite.
Atât în fața instanței de fond, cât și în recurs, pârâtul a invocat, în apărarea sa, faptul că acțiunea reclamantului ar fi inadmisibilă pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzută de Legea 544/2001.
Pe de altă parte, instanța de fond a reținut, în mod greșit, că cererea reclamantului se întemeiază pe dispozițiile art. 8 alin. 1 din Legea 554/2004, reclamantul fiind vătămat ca urmare a necomunicării relațiilor solicitate.
În fapt, față de conținutul cererii reclamantului, solicitarea sa se circumscrie dispozițiilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Potrivit art. 2 lit. (b) din Legea 544/2001, prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice.
Art. 7 din lege prevede că: "autoritățile sau instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării...
Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor".
Față de dispozițiile legale sus - enunțate și de cererea reclamantului adresată pârâtului, acesta din urmă avea obligația de a-i răspunde în scris solicitantului - în termen de 10 zile (sau de 30 de zile, dacă se solicitau informații mai complexe) sau de a-i comunica refuzul, motivat, în termen de 5 zile.
Cum în speță pârâtul nu a dat nici un răspuns la cererea reclamantului de comunicare informații de interes public, curtea constată că sunt incidente dispozițiile art. 22 al. 2 din Legea 544/2001.
În ce privește aspectele invocate de recurentul - pârât, vizând nelegalitatea soluției de respingere a excepției lipsei procedurii prealabile, curtea constată că dispozițiile art. 21 al. l din Legea 544/2001 și ale art. 32 din HG123/2002 se referă la situația în care solicitantul informațiilor se adresează conducătorului instituției cu o reclamație administrativă pentru sancționarea persoanei ce se face vinovată de necomunicarea informațiilor.
În speță însă, reclamantul nu a formulat o astfel de cerere, lipsa răspunsului la solicitarea reclamantului fiind invocată în conformitate cu prevederile art. 22 din Legea 544/2001.
Potrivit art. 22 al. l din Legea -, "în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute de prezenta lege, acesta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliată... Plângerea se face în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 7".
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă cu claritate că în cazul plângerii formulate în temeiul Legii 544/2001 nu este necesară procedura prealabilă, sesizarea instanței de contencios administrativ intervenind - oricum - după ce solicitantul s- adresat deja autorității/instituției publice cu o cerere de comunicare a unor relații.
Față de considerentele expuse, curtea constată că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a făcut o aplicare greșită a legii, astfel că se impune modificarea sentinței recurate pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
Ca urmare, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul și va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va obliga pârâtul să răspundă în scris la cererea reclamantului primită de pârât la data de 29 mai 2007 (în sens pozitiv sau negativ, în funcție de situația de fapt concretă).
Se va înlătura obligația pârâtului de a-i comunica reclamantului o adeverință cuprinzând salariile și sporurile de care a beneficiat reclamantul în perioada 01.02.1968 - 01.07.1968, având în vedere că prin acțiune reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la a-i răspunde pozitiv sau negativ la cererea din 29 mai 2007 și nu a solicitat cele dispuse de instanța de fond.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate, privind respingerea excepției lipsei procedurii prealabile și respingerea cererii de despăgubiri.
În ce privește solicitarea intimatului reclamant, de acordare de daune - interes și despăgubiri, curtea constată că nu poate analiza aceste cereri, întrucât reclamantul nu a promovat recurs, iar judecata se face în limitele cererii de recurs, potrivit art. 316 raportat la art. 295 al. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul contencios administrativ promovat de recurentul - pârâtINSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, împotriva sentinței civile nr. 15/CA/30.01.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - reclamant.
Modifică în parte sentința civilă nr. 15/CA/30.01.2008 a Tribunalului Neamț, în sensul că obligă pârâtul să răspundă în scris reclamantului la cererea primită la pârât la data de 29.05.2007.
Înlătură obligația pârâtului de a-i elibera reclamantului o adeverință cuprinzând salariile și sporurile de care a beneficiat acesta în perioada 1.02.1968 - 1.07.1968.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 mai 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red. /
Red. MV.
Tehnored. 3 ex.
13/13 iunie 2008
Președinte:Mona Gabriela CiopragaJudecători:Mona Gabriela Ciopraga, Morina Napa, Vera
