Obligația de a face. Decizia 471/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 471
Ședința publică de la 11 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Alina Răescu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR G, împotriva sentinței nr. 3140 din 19 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenta pârâtă DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR G și intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursurile au fost declarate în termen legal, că s-au depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 302. și sunt scutite de taxa de timbru.
S-a arătat că intimata reclamantă nu au depus întâmpinare.
S-a arătat că recurenta pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă în baza art.242
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, acordarea primei de concediu de odihnă pe anul 2006, actualizată în raport de rata de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că are calitatea de funcționar în cadrul DSVSA G, iar potrivit dispozițiilor art.33(2) din Lg.188/1999, are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
Deși legal citată, pârâta nu a depus întîmpinare.
Prin sentința nr.3140 din 19 octombrie 2007, Tribunalul Gorja admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta să plătească acesteia prima de concediu pentru anul 2006, în sumă actualizată la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că suspendarea exercițiului unui drept recunoscut și garantat nu echivalează cu înlăturarea acestuia, atâta timp cât prin nici o altă dispoziție legală dreptul nu fost înlăturat expres.
Prima instanță a apreciat că textul de lege prin care s-a acordat dreptul la primă de concediu, fiind suspendat succesiv, reclamanta poate beneficia de plata primei de concediu de odihnă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DSVSA G criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Pârâta DSSVSA G, a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată din punct de vedere al neîndeplinirii procedurii prealabile de către reclamantă, potrivit dispozițiilor art.7 din 554/2004.
A mai invocat pârâta, în motivele de recurs, și excepția lipsei calității procesuale pasive a DSVSA, întrucât chiar dacă există raporturi directe de serviciu, obligativitatea asigurării fondurilor necesare îi revine în baza art.4 din HG nr.130/2006.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată, pretențiile formulate de reclamantă nefiind fundamentate legal.
Recursul este nefondat.
Soluția primei instanțe este legală și temeinică pentru motivele ce se vor arăta mai jos.
În conformitate cu prevederile art.34 alin.2 din Legea 188/1999 R, funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu de odihnă, care se impozitează separat.
Având în vedere prevederile textului enunțat, funcționarii publici sunt în drept să primească, prin efectul legii, prima de concediu de odihnă, în fiecare an la nivelul stabilit prin lege.
Însă, prin legea bugetului de stat nr. 379/2005 s-a suspendat acordarea acestui drept.
Legile bugetare au suspendat plata drepturilor pentru prima de vacanță și nu au abrogat aceste drepturi, nu le-au desființat.
Dreptul funcționarului public de a i se plăti prima de concediu de odihnă a rămas în vigoare, numai plata a fost suspendată succesiv.
Dreptul la primă de concediu de odihnă nu a fost înlăturat prin nici un act normativ echivalent celui prin care a fost instituit.
Ca urmare, dreptul subzistă, iar după încetarea suspendării devine actual, partea fiind repusă în dreptul respectiv cu efect retroactiv.
Obligativitatea plății, după încetarea suspendării, rezultă și din principiul general constituțional prevăzut în art.1 alin.5 din Constituție, care dispune că în România, respectarea Constituției, a supremației legii și a legilor este obligatorie.
Drepturile prevăzute în art.34 alin.2 din Legea 188/1999 R trebuie să fie acordate reclamantului, întrucât legea produce efecte de la data publicării în Monitorul oficial și până la ieșirea ei din vigoare, printr-un act normativ cu putere identică.
Suspendarea a produs efecte temporare, ceea ce înseamnă că temporar a fost amânată plata drepturilor de primă de concediu de odihnă.
Această explicație se întemeiază și pe interpretarea semantică și gramaticală a textului.
Cu privire la excepția lipsei procedurii prealabile invocată de recurentă se reține că este nefondată, întrucât cauza este soluționată în raport de dispozițiile legii speciale privind Statutul Funcționarului Public, și nu de dispozițiile Legii 554/2004.
Potrivit art.941din Legea nr.188/1999, funcționarul public nemulțumit de deciziile autorității angajatoare se poate adresa instanței de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a DSVSA G se reține ca fiind neîntemeiată deoarece reclamanta se află în raporturi de serviciu cu pârâta, care este ordonator de credit - calitate în care avea obligația de a prevede în buget și sumele necesare pentru plata primei de concediu de odihnă - iar acțiunea are ca obiect acordarea unor drepturi bănești derivate din raporturi de serviciu.
In consecință, având în vedere prevederile art. 304, 3041și 312 cod procedură civilă, se va respinge recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR G, împotriva sentinței nr. 3140 din 19 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Martie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. -
Tehnored. 18 Martie 2008 2 ex.
Jud.fond /
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Alina Răescu
