Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 468/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 468
Ședința publică de la 11 Martie 2008
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Alina Răescu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr. 2989 din 10 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, CASA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE A APĂRĂRII, ORDINII PUBLICE, SIGURANȚEI NAȚIONALE ȘI AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI și intimatul chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurentul reclamant, intimații pârâți INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, CASA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE A APĂRĂRII, ORDINII PUBLICE, SIGURANȚEI NAȚIONALE ȘI AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI și intimatul chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 302. și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că intimatul pârât MIRA a depus întâmpinare.
S-a referit că recurentul reclamant a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art. 242 alin.2
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea formulată la data de 21.12.2005, înregistrată inițial la Secția Litigi de Muncă reclamantul a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâtele Inspectoratul de Poliție al Județului G, Ministerul d e Interne, Inspectoratul general al Poliției Române, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa asigurărilor de Sănătate a Apărării Ordinii Publice Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești Casa să se dispună obligarea acestora la restituirea sumelor de bani încasate pe nedrept prin reținerea din salariile brute a cotei de 7 %, respectiv 6,5 % cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate începând"cu data de 01.01.2000 și până în prezent, sume ce urmează a fi reactualizate în raport de rata inflației..
Reclamantul a mai solicitat, ca intimatele să fie obligate să nu mai încaseze în viitor cu titlu de contribuții la asigurări sociale.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este salariatul în cadrul G și că potrivit dispozițiilor art.9 alin.1 din 80/95 și art.28 pct.1 din 360/2002, trebuia să beneficieze de gratuități la asistența medicală și medicamente iar din interpretarea acestor dispoziții legale, rezultă fără echivoc, că polițistul nu datorează nici contribuții la asigurările sociale de sănătate.
A arătat, de asemenea, că Legea nr. 80/ 1995 și Legea nr. 360/ 2002 sunt legii organice care nu pot fi modificate, completate sau abrogate prin legii ordinare din categoria cărora face parte Legea nr. 145/1997.
Intimatele au depus întâmpinări la dosar, invocând mai multe excepții.
Pârâta a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune în raport de dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/ 1958, precum și excepția lipsei calității sale procesuale pasive, susținându-se că între petiționar și nu au existat raporturi juridice în baza cărora aceasta să poată fi obligată la restituirea sumelor pretinse direct de către reclamant și ă, C mult, între părții a existat doar un raport de asigurare socială de sănătate, ce s-a născut în baza art. 1 pct. 2 din Legea nr. 145/ 1997, dar care însă, nu justifică în speță calitatea sa procesuală pasivă.
Iar în cazul în care s-ar aprecia că are calitate procesuală pasivă, a solicitat chemarea în garanție a S.B, având în vedere că sumele încasate cu titlu de contribuții la asigurările sociale de sănătate au fost virate de în contul, în baza art. 21 alin. 2 lit. c din Statutul
Pârâtele Ministerul Administrației și Internelor, B și G au invocat de asemenea excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a fost invocata si de intimata I,cu motivarea ca reținerea cotei de 7% s-a făcut potrivit Legii 145/1997,CASAO.J recunoscând ca sumele aflate in discuție au fost reținute si virate in contul sau.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, invocându-se dezlegarea dată acestei probleme de drept de către Secțiile Unite ale înaltei Curții de Casație și Justiție, prin decizia nr. III din 16.01.2006 pronunțată în dosarul nr. 25/ 2005 aflând ca obiect recursul în interesul legii.
Prin sentința nr.2989 din 10 octombrie 2007, Tribunalul Gorjs -a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune, pentru perioada 01.01.2000 - 20.12.2002 invocată de pârâtele Inspectoratul de Poliție al Județului G (G), Ministerul d e Interne, Inspectoratul General al Poliției Române (P) și Casa Asigurărilor de Sănătate Apărării Ordinii Publice Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești ().
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtele si
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul.
S-a respins cererea de chemare în garanție formulata de CASAP. împotriva
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata a apreciat-o neîntemeiată întrucât eclamantul s-a aflat cu într-un raport de asigurare socială de sănătate, raport ce s-a născut, potrivit art. 1 pct. 2 din Legea nr. 145/ 1997 în baza dreptului alegerii libere de către asigurat a casei de asigurări de sănătate, materializat prin contractul de asigurări de sănătate pe care petiționarul 1-a încheiat cu intimata.
În baza acestui contract, s-au efectuat reținerile lunare din salariul brut a contribuției la asigurările sociale de sănătate.
Din acesta perspectivă, intimata justifică în cauză calitatea procesuală pasivă.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de s-a reținut că petiționarii se afla in raporturi de munca cu J G, care este ordonator terțiar de credite, sub coordonarea care este ordonator principal de credite, urmărind aplicarea si respectarea normelor legale de către instituțiile din subordine si implicit a salariaților acestora.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de toate intimatele s-a reținut că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 21.12.2005, iar reclamantul solicită drepturile începând cu 01.01.2000, împlinindu-se astfel termenul de prescripție.
Potrivit art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/ 1958, dreptul material la acțiune se prescrie dacă nu a fost exercitat în 3 ani, calculați începând cu data nașterii acestuia. Cum, în speța dedusă judecății dreptul material la acțiune s-a născut la 01.01.2000, iar acțiunea a fost promovată la 21.12.2005, se constată că pentru intervalul 01.01.2000-20.12.2002 acțiunea este prescrisă.
Cu privire la fondul cauzei, tribunalul a reținut că, otrivit p. art. 28 pct. 1 lit. c din Legea nr. 360/ 2002 privind "Statutul polițistului", acesta are dreptul la uniformă, echipament specific, alocație pentru hrană, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite.
Totuși, prin HG. nr.677/ 12.06.2003 privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și psihologice a medicamentelor și protezelor pentru polițiști publicată în Monitorul Oficial nr.432/ 19 iunie 2003. s-a prevăzut în mod expres prin art.l alin.3 că " aplicarea acestor dispoziții se face în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției de asigurări sociale de sănătate".
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o ca netemeinică și nelegală, sub aspectul respingerii cererii privind obligarea la restituirea fondului de sănătate de 7% și solicită obligarea la plata primei de vacanță pe anul 2006.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art.4 alin.1 din Legea 145/1997, în vigoare de la data de 1 ianuarie 1998 până la 20 noiembrie 2002, când a fost abrogată prin OUG nr.150/2002, erau supuse în mod obligatoriu asigurării următoarelor categorii de persoane: cetățenii români cu domiciliul în țară, precum și cetățenii străini și apatrizii având reședința în România, stabilindu-se în acest cadru, prin alineatul 2 al aceluiași articol, că "asigurații vor plăti o contribuție lunară pentru asigurările de sănătate".
Prin OUG nr.150/2002 au fost preluate aceleași reglementări, precizându-se la art.4 alin.1, în conținutul ce i s-a dat prin OUG.nr.107/2005, că "sunt asigurați, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, toți cetățenii români cu domiciliul în țară, precum și cetățenii străini și apatrizii care au domiciliul sau reședința în România și fac dovada plăți contribuției la fond, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență".
Este semnificativ că prin art.12 lit.g din această ordonanță a fost instituită obligația asiguraților de a achita contribuția datorată fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, care, potrivit art.50 alin.1 lit.a, se formează, în primul rând, din "contribuții ale persoanelor fizice și juridice".
Excepțiile de la principiul contribuției obligatorii la fondul național unic de asigurări sociale de sănătate au fost reglementate, succesiv, în art.6 din Legea 145/1997 și în art.6 alin.1 lit.a-i din OUG nr.150/2002, în cuprinsul cărora nu sunt menționați polițiștii.
Tot astfel, polițiștii nu se regăsesc nici între categoriile de persoane considerate asigurate prin efectul legii, cu scutire de plata contribuției, potrivit art.55 din Legea nr.145/1997 sau asigurate, cu plata contribuției din alte surse, conform prevederile art.6 alin.2 lit.a-e din OUG nr.150/2002.
Prin urmare, nefăcând parte din nici una dintre categoriile scutite de plata contribuției obligatorii la fondul unic de asigurări sociale de sănătate, polițiștilor le-a revenit obligația, mai întâi, în conformitate cu art.52 alin.1 din Legea 154/1997, iar după abrogarea acesteia, în temeiul art.51 alin.1 din OUG nr.150/2002, de a plăti contribuția bănească lunară pentru asigurările de sănătate.
De altfel, prin OG nr.56/1998, astfel cum a fost aprobată prin Legea 458/2001, s-a prevăzut, la art.3 lit.b, că fondul de asigurări de sănătate, ce se virează la CASAP. se compune și din "contribuția personalului militar și civil, a personalului și magistraților din autoritatea judecătorească, . a militarilor angajați pe bază de contract, din ministerele, instituțiile și structurile prevăzute la art.1 alin.1,", ceea ce exprimă voința neîndoielnică a legiuitorului ca și aceste categorii de persoane să achite cotele de contribuție lunară,la fondul asigurărilor sociale de sănătate, potrivit reglementărilor generale privind constituirea acelui fond.
Așa fiind, se impune concluzia că polițiștii nu fac parte dintre categoriile de persoane excluse de la obligația cu caracter general de a plăti contribuția la formarea fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
În legătură cu această obligație cu caracter general, este de reținut reglementarea cu caracter special de la art.9 lit.b din Legea 80/1995, astfel cum a fost modificată și completată ulterior, potrivit căreia cadrele militare în activitate au dreptul la asistență medicală și medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre a guvernului.
Pentru aplicarea acestei dispoziții a legii, a fost adoptată HG nr.270/1999, precizându-se în art.1, următoarele:" cadrele militare în activitate au dreptul la asistență medicală și medicamente, în condițiile Legii asigurărilor sociale de sănătate nr.145/1997, cu modificările ulterioare și ale prezentei hotărâri, în toate situațiile în care medicii sau alt personal sanitar acreditat recomandă un tratament medical".
Rezultă, deci, că nici aceste dispoziții nu infirmă existența obligației cu caracter general a cadrelor militare de a contribui, prin plata unei sume lunare, la constituirea fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Aceste prevederi legale au fost aplicabile și polițiștilor până la data de 19 iunie 2003, când a fost publicată în Monitorul Oficial, HG nr.677 din 12 iunie 2003, privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și psihologice, a medicamentelor și protezelor pentru polițiști.
Ca și în HG nr.270/1999 privind stabilirea condițiilor de acordare a asistenței medicale, medicamentelor, concediilor medicale și scutirilor medicale pentru cadrele militare în activitate, prin art.1 alin.1 din HG nr.677/2003 s-a prevăzut, tot cu caracter de principiu, că "polițistul beneficiază în mod gratuit de asistență medicală și psihologică, medicamente și proteze, în condițiile prezentei hotărâri și ale OUG nr.150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare".
Așa fiind, câtă vreme, cu privire la aspectele pe care nu le reglementează, cele două legi speciale fac trimitere la norma generală, concluzia ce se impune este aceea că și în materia obligativității plății contribuției la formarea fondului național unic de asigurări de sănătate este aplicabilă aceeași normă generală, deoarece normele speciale nu conțin dispoziții contrare.
Ca urmare, gratuitățile la care se referă Legea 80/1995 și Legea 360/2002 se acordă conform reglementărilor din HG 270/1999 și respectiv din HG nr.677/2003, fără scutirea polițiștilor de obligația de a contribui la constituirea fondului național unic de asigurări de sănătate.
Potrivit art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/ 1958, dreptul material la acțiune se prescrie dacă nu a fost exercitat în 3 ani, calculați începând cu data nașterii acestuia. Cum, în speța dedusă judecății dreptul material la acțiune s-a născut la 01.01.2000, iar acțiunea a fost promovată la 21.12.2005, astfel că, instanța de fond în mod corect a constatat că pentru intervalul 01.01.2000-20.12.2002 acțiunea este prescrisă.
În consecință, față de considerentele expuse mai sus și prevederile art.304, 3041și 312, se va respinge recursul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr. 2989 din 10 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Martie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. -
Tehnored 2 ex. 19 Martie 2008
Jud.fond Gh./
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Alina Răescu
