Obligația de a face. Decizia 529/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-DECIZIENR. 529/R-Cont

Ședința publică din 15 Mai 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ioana Miriță judecător

JUDECĂTOR 2: Ioana Bătrînu

JUDECĂTOR 3: Dumitru

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de pârâtaAGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI Vcu sediul în Rm. V,-, împotriva sentinței nr. 126/27.01.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă-IM- SRL,cu sediul în Rm. V,-, județul

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul este legal timbrat, prin anularea chitanței nr. 7135/27.04.2009, în sumă de 6,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:

Curtea constată că dezbaterile în fond asupra cauzei, au avut loc în ședința publică din 08 mai 2009, când cererile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA

Constată că, prin sentința nr.126 din 27 ianuarie 2009 Tribunalului Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ a fost admisă acțiunea formulată de SC -IM- SRL și a fost obligată pârâta Agenția pentru Protecția Mediului V să elibereze reclamantei autorizația de mediu pentru platforma betonată de 450. în condițiile impuse de procedura de emitere a autorizației de mediu solicitată la 10 octombrie 2007; totodată, a fost obligată pârâta la 100 lei/zi de întârziere daune cominatorii începând cu data rămânerii irevocabile a hotărârii și până la îndeplinirea obligației.

Pentru a decide astfel,tribunalula constatat că la 11.11.2008 SC -IM- SRL a solicitat obligarea Agenției pentru Protecția Mediului V să emită autorizația de mediu pentru platforma betonată de 450. și obligarea la plata sumei de 100 lei/zi de întârziere, cu titlu de daune cominatorii, începând cu data pronunțării hotărârii și până la îndeplinirea obligației solicitate; sub motiv că, deși a fost depusă documentația necesară emiterii autorizației de mediu pentru spălătoria situată pe platforma betonată în suprafață de 450. pârâta a refuzat emiterea autorizației sub motiv că ar exista o schimbare a destinației acestei platforme pentru care este necesară emiterea autorizației de construire.

Tribunalul a mai constatat că pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.

Verificând cererea,tribunalula constatat că la 26 iulie 2002 Primarul Municipiului Rm.V a emis autorizația de construire nr.513/14627, prin care se autoriza executarea de lucrări spălătorie auto, pavilion administrativ, terasă și împrejmuire; că pârâta a refuzat eliberarea autorizației de mediu pentru desfășurarea activității de spălătorie autovehicule de mare tonaj pe platforma existentă, deoarece locația este amplasată într-o zonă rezidențială, iar disconfortul creat ar afecta vecinătățile, precum și faptul că schimbarea de destinație a construcțiilor și a instalațiilor necesită emiterea autorizației de construire eliberată pe baza avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, inclusiv a acordului de mediu, iar reclamanta nu a obținut o astfel de autorizație; că platforma de 450. a fost autorizată inițial pentru depozitare cherestea, iar schimbarea destinației în platformă pentru spălarea autovehiculelor de mare tonaj necesită eliberarea autorizației de construire.

Tribunalul a mai constatat că, potrivit adresei nr.43349 din 19.12.2009 emisă de Direcția Dezvoltare, Compartiment disciplină în construcții, nu este necesară modificarea constructivă și în consecință nu se impune emiterea unei autorizații de construire.

În consecință,tribunalula decis că cererea reclamantului este întemeiată și a dispus obligarea pârâtei să elibereze autorizația de mediu.

La 27 februarie 2009, Agenția pentru Protecția Mediului Vad eclarat recurs, criticând soluția instanței de fond ca nelegală.

Se susține că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art.3 din Legea nr.50/1991, întrucât, potrivit acestui text schimbarea de destinație a construcțiilor de orice fel, ca și a instalațiilor aferente acestora, necesită emiterea autorizației de construire eliberată pe baza avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, inclusiv a acordului de mediu.

Având în vedere că această autorizație nu există, recurenta susține că ea nu poate fi obligată la emiterea autorizației de mediu.

Recursul este fondat.

Este fondată critica recurentei, încadrată din oficiu în motivul prevăzut de art.3041Cod pr.civilă.

Curtea constată că instanța a stabilit greșitsituația de fapt.

În speță, se constată că platforma de 450. în litigiu a fost autorizată pentru depozit cherestea, după care, unilateral reclamanta a schimbat destinația acestui spațiu, utilizându-l pentru activitatea de spălare autovehicule de mare tonaj, fără a avea autorizație de construire și de mediu.

În drept, potrivit art.3 lit.a din Legea nr.50/1991,lucrările de construire, reconstruire, consolidare, modificare. schimbare de destinație, precum și a instalațiilor aferente acestora, se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art.11 alin.1 din OUG nr.195/2005, solicitarea și obținerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele private sau pentru modificarea ori extinderea activităților existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului.

Interpretând acest text, curtea constată că schimbarea destinației unei construcții ca și modificările instalațiilor aferente acestora, necesită eliberarea autorizației de construcție. Singurele modificări pentru care nu este necesară eliberarea autorizației sunt cele prevăzute de art.11 din aceeași lege. În speță, însă, nici una din aceste excepții nu se verifică.

Curtea constată că pentru desfășurarea acestei din urmă activități reclamanta trebuie să își creeze o rețea proprie de canalizare și de filtrare a impurităților din apa rezultată în urma utilizării pentru spălarea autovehiculelor și că deci, schimbareaîn fapta destinației platformei necesită efectuarea lucrărilor de instalații arătate mai sus, lucrări pentru care este necesară obținerea autorizației de construcție.

În consecință, adresa nr.43349/12.12.2008 invocată de instanță ca temei al respingerii acțiunii nu este conformă realității.

Curtea constată că instanța a stabilit greșitsituația de faptîntemeindu-se pe această adresă, întrucât, așa cum rezultă din conținutul ei, ea a fost eliberată fără a se face o verificare la fața locului, ci pe temeiul declarației efectuată de reclamantă și fără a se avea în vedere necesitatea creării instalației de canalizare și de filtrare a apelor reziduale rezultate din spălarea autovehiculelor de mare tonaj.

În concluzie, se constată că refuzul pârâtei de eliberare a autorizației de mediu este întemeiat căci, potrivit art.11 alin.1 din OUG nr.195/2005, coroborat cu art.3 lit.a din Legea nr.50/1991, aceasta era ținută să se pronunțe asupra cererii de eliberare a autorizației de mediu în cadrul procedurii eliberării autorizației de construcție.

Având în vedere că instanța de fond nu s-a pronunțat în niciun fel relativ la impactul activității în litigiu asupra mediului înconjurător, Curtea constată că nu o poate face nici ea pentru prima dată în recurs, altfel ar lipsi părțile de posibilitatea de a dezbate acest aspect în cele două cicluri procesuale.

Văzând și dispozițiile art.312 alin.3 Cod pr.civilă, se va admite recursul, se va modifica în tot sentința instanței de fond în sensul că se va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâtaAGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI Vcu sediul în Rm. V,-, împotriva sentinței nr. 126/27.01.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă-IM- SRL,cu sediul în Rm. V,-, județul

Modifică în tot sentința instanței de fond în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

02.06.2009

Red.DV

EM/4 ex.

Jud.fond.Gh.

Președinte:Ioana Miriță
Judecători:Ioana Miriță, Ioana Bătrînu, Dumitru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 529/2009. Curtea de Apel Pitesti