Obligația de a face. Decizia 595/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.595/CA
Ședința publică din data de 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier -
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ formulat de recurenta reclamantă ASOCIAȚIA " " - cu sediul în C,-, - județul C, împotriva Sentinței civile nr.673/19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI și COMUNA PRIN PRIMAR - cu sediul în, județ C, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta reclamantă av. în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru, timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei în care grefierul de ședință evidențiază obiectul litigiului și stadiul procesual.
Apărătorul recurentei reclamante învederează că la termenul anterior a depus notă de probatorii prin care a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, o parte fiind depuse la termenul anterior, altele pe care le depune astăzi la dosar, între care și răspunsul Consiliului Județean în care se menționează că obligația plății contribuției revine comunității locale din care provin minorii instituționalizați.
Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii excepției lipsei calității procesual pasive a intimaților și trimiterea cauzei primai instanțe pentru oluționarea fondului.
Precizează că recursul este întemeiat pe disp.art.304 pct.9 și 3041din Codul d e procedură civilă.
Învederează că prin înscrisurile depuse la dosar a făcut trimitere și la un nou temei de drept al cererii, respectiv Legea nr.47/2006, art.32 și 33 lit.d, unde se fac mențiuni exprese asupra obligației consiliilor locale de întreținere a copiilor dați în plasament. Apreciază că în considerentele hotărârii se face confuzie între obligația de plată și sursa legală a suportării cheltuielilor. Învederează că potrivit art.4 din Legea nr.326/2003 obligația de a asigura fondurile necesare copiilor dați în plasament incumbă consiliilor locale, pârâții aveau obligația de a prevede în buget aceste sume și a le solicita consiliului județean; responsabilitatea protecției sociale revenind comunității locale de unde provin copii instituționalizați.
Asociația C este o organizație neguvernamentală, non-profit, umanitară și de asistență socială, care deține toate licențele legale, și care în baza hotărârilor judecătorești de plasament are grijă de 300 de copii instituționalizați.
Va depune concluzii scrise în termenul de amânare al pronunțării.
Curtea declară dezbaterile încheiate și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului în contencios-administrativ de față;
1.Obiectul litigiului și părțile în proces
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța - Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. 1594/118/16.02.2009 reclamantaAsociațiaa chemat în judecată pârâțiiConsiliul Local al Comuneiși Comuna prin Primar solicitând instanței să dispună:
- obligarea pârâților de a respecta și executa Hotărârile Consiliului Județean C nr.191/2006, 93/2007 și 120/2008 emise în temeiul Legii nr.272/2004;
- obligarea pârâților la plata sumelor cu titlu de contribuție/finanțare aferentă anului 2006, respectiv 789 lei actualizată la data plății;
- obligarea la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că este o organizație neguvernamentală, non-profit, umanitară și de asistență socială și în conformitate cu Hotărârea nr.99/2001 a Consiliului Local C are un contract de colaborare pe 10 ani pe probleme de protecție socială privind recuperarea și integrarea profesională a copiilor și tinerilor. În vederea realizării acțiunilor i s-a dat în folosință gratuită un imobil cu destinație de cămin de copii de tip rezidențial în care sunt instituționalizați copii în baza hotărârilor judecătorești de plasament.
A arătat reclamanta că în conformitate cu art.1 alin.1, art.2 alin.1 și 2 și art.4 din Legea nr.326/2003 cheltuielile determinate de aplicarea prevederilor locale de suportă din bugetele proprii ale Consiliului Județean și consiliilor locale.
Conform art.102-105, 110-111 din Legea nr.272/2004 consiliile locale de unde provin copii au obligația asigurării de resurse financiare.
Prin nr.191/2006, 93/2007 și 120/2008 s-a stabilit contribuția anuală a comunităților locale la finanțarea activității de protecție socială. Obligația respectării și executării hotărârilor este imperativă.
Prin nerespectarea actelor normative pârâții au vătămat interesele legitime ale reclamantei. Pârâții au fost notificați pentru respectarea și executarea obligațiilor ce le revin conform legislației însă nu le-au dat curs.
În conformitate cu Legea nr.554/2004 a formulat plângere prealabilă.
În drept invocă art.78 alin.1 din Legea nr.554/2004, art.1(1), art.2(1) și (2), art.4 din Legea nr.326/2003, art.102-105 și 110-111 din Legea nr.272/2004, art.998 Cod civil.
2.Întâmpinarea
Pârâții, legal citați, nu au formulat întâmpinare.
3.Hotărârea tribunalului
Prin Sentința civilă nr.673/19.06.2009 Tribunalul Constanțaa admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților CONSILIUL LOCAL AL Comunei și Comuna - prin Primar și a respins cererea reclamantei ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că obiectul cauze îl reprezintă obligarea pârâților la respectarea nr.191/2006, 93/2007, 120/2008 cu consecința obligării pârâților la plata sumei de 789 lei actualizată reprezentând titlu de contribuție/finanțare aferentă anului 2006.
Prin aceste hotărâri Consiliul Județean a aprobat costul anual pentru întreținerea unui copil protejat în sistemul rezidențial și faptul că prin hotărâri consiliile locale vor stabili contribuția anuală a colectivității locale la finanțarea activității de protecție a acestei categorii raportată la numărul beneficiarilor de protecție ce provin din raza unității administrativ-teritoriale, contribuție care nu poate fi mai mică de 25% din costul anual pentru fiecare copil protejat sau persoană majoră protejată.
Serviciul de tip rezidențial reprezintă un tip de serviciu reglementată de art.107 și 110 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Finanțarea sistemului de protecție a copilului este reglementată de cap.X din Legea nr.272/2004 iar potrivit art. 120 din acest capitol:Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizațiilor asistenților maternali, precum și cele legate de aplicarea prevederilor Legiinr. 326/2003privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști se suportă de la bugetul județului, respectiv de la bugetul sectorului municipiului B, și se gestionează de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
Suma pretinsă de către reclamantă reprezintă, după cum arată reclamanta în notificarea adresată pârâților, contravaloarea serviciilor de instituționalizare, cheltuială care potrivit art. 120 din Legea nr.272/2004 se suportă de la bugetul județului, astfel că nu există identitate între persoana pârâților și cel pentru care legea, în art. 120, stabilește obligația de plată a acestor cheltuieli.
În ceea ce privește celelalte texte legale invocate de către reclamantă, instanța de judecată a apreciat că art.102-105 și 110-111 din Legea nr.272/2004 consacră în sarcina consiliilor locale obligația de a garanta și promova respectarea drepturilor copiilor din unitățile administrativ-teritoriale și de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor comunității și de soluționare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii, precum și aceea de a organiza, în mod autonom sau prin asociere, servicii de zi, și nu obligații de finanțare a serviciului de instituționalizare.
Și în ceea ce privește Legea nr. 326 din - privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști, invocată de asemenea de către reclamantă, tribunalul a reținut că nu constituie temei al calității procesuale a pârâților pentru că potrivit art. 4 cheltuielile determinate de aplicarea prevederilor acestui act normativ legi se suportă din bugetele proprii ale consiliilor județene.
4.Recursul
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamanta ASOCIAȚIA " " C, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
A susținut recurenta că instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii determinat de modul de interpretare și aplicare a temeiurilor de drept invocate din oficiu de instanță.
Astfel, recurenta Asociația " " este o organizație neguvernamentală, non-profit, cu caracter privat, umanitară și de asistență socială, iar în conformitate cu Hotărârea nr.99/2001 Consiliului Local C are un contract de colaborare pe 10 ani pe probleme de protecție specială privind recuperarea și integrarea profesională a tinerilor și copiilor.
Pentru realizarea acestor acțiuni de recuperare și integrare profesională a copiilor și tinerilor, s-a dat în folosință gratuită imobilul din Constanta - -, care are ca destinație Cămin de Copii de tip rezidențial. În baza hotărârilor de plasament pronunțate de instanțele judecătorești, copiii din circumscripția județului C sunt instituționalizați în Căminul de Copii.
Prin Hotărârile Consiliului Județean Constanta nr.191/2006, nr.93/2007 și nr.120/2008 s-a statuat contribuția anuală a comunităților locale la finanțarea activității de protecție socială, iar obligația respectării și executării acestor hotărâri emise în temeiul Legii nr.272/2004, HG457/2000, OUG102/1999 și G 26/1997 este imperativă.
Instanța de fond a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere dispozițiile rt.5 din HG nr.457/2008 și art.120 din Legea nr.272/2004, excepție care a fost admisă, consecința fiind respingerea acțiunii civile a reclamantei.
Ori, susține recurenta, prin temeiurile de drept invocate în susținerea excepției lipsei calității procesuale legiuitorul se referă expres la sursa cheltuielilor, respectiv din bugetul Consiliului Județean și nu la obligația de plată prevăzută prin art.1 alin.1, art.2 alin.1 și 2 și art.4 din Legea nr.326/2003 și art.102-105, art.110-111 din Legea nr.272/2004, obligația plății aparținând unității administrativ teritoriale de la domiciliul copiilor.
Arată recurenta că nu trebuie confundate cele două categorii distincte - respectiv obligația legală și sursa legală a suportării cheltuielilor. Pârâții aveau obligația legală de a prevedea în Bugetul de și Cheltuieli aceste sume și de a le solicita Consiliului Județean
În baza celor două texte de lege instanța a statuat că nu există identitate între persoana pârâților și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecații.
Intimații justifică obligația de a răspunde față de pretențiile invocate împotriva lor, față de prevederile art.1 alin.1, art.2 alin.1 și 2 și art.4 din Legea nr.326/2003, iar potrivit dispozițiilor art.102 - 105 și art.110 -111 din Legea nr.272/2004 - Consiliile locale de unde provin copiii au obligația asigurării de resurse financiare.
Răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinților, aceștia având obligația de a-si exercita drepturile și de a-si îndeplini obligațiile față de copil ținând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia. În subsidiar, responsabilitatea revine colectivității locale din care face parte copilul și familia sa. Autoritățile administrației publice locale au obligația de a sprijini părinții sau, după caz, alt reprezentant legal al copilului în realizarea obligațiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltând și asigurând în acest scop servicii diversificate, accesibile și de calitate, corespunzătoare nevoilor copilului.
In drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041din Codul d e procedură civilă.
Intimații pârâți, legal citați, au depusîntâmpinareîn conformitate cu dispozițiile art.308 al.2 din Codul d e procedură civilă prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat motivat de faptul că în speța de față, Comuna și Consiliul local al Com. nu pot fi obligați să respecte prevederile legale indicate de către recurentă și pe cale de consecință la plata contribuției aferente anului 2006, atâta timp cât aceste prevederi legale se referă la alte entități care au obligații în ceea ce privește protecția copilului și asigurarea fondurilor necesare;
Astfel suma pretinsă de către recurentă reprezintă contravaloarea serviciilor de instituționalizare, cheltuială care, potrivit art.120 din Legea nr.272/2004, se suportă de la bugetul județului, astfel că nu există identitate între persoana pârâților și cele pentru care legea stabilește obligația de plată a acestor cheltuieli.
In ceea ce privește celelalte texte legale invocate de către recurentă - art. 102-105, art. 110-111 din Legea nr.272/2004 consacră "obligația să garanteze și să promoveze respectarea drepturilor copiilor din unitățile administrativ-teritoriale, asigurând prevenirea separării copilului de părinții săi, precum și protecția specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de îngrijirea părinților șinu obligația de finanțare a serviciului de instituționalizare."
În ceea ce privește Legea nr.326/2003 se prevede expres faptul că - art. 4 -"Cheltuielile determinate de aplicarea prevederilor prezentei legi se suportă din bugetele proprii ale consiliilor județene, respectiv din bugetele consiliilor locale ale sectoare/or municipiului B, cu asigurarea de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, care să asigure integral nivelul acestor cheltuieli, iar, conform art. 42 alin. 1 din G, nr.26/1997 - "Cheltuielile pentru protecția copilului aflat în dificultate se finanțează de la bugetul consiliului județean, respectiv de la bugetul consiliilor sectoarelor municipiului în același scop pot fi utilizate și fonduri extrabugetare, Departamentul pentru Protecția Copilului poate finanța programe de interes național pentru protecția copilului aflat în dificultate, din fonduri transferate de la bugetul de stat cu această destinație, din intrări de credite externe, precum și din fonduri extrabugetare".
5.Curtea
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotărârii de către recurenți și care au fost încadrate în motivul prevăzut de art.304 pct.9, dar și potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă Curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit art.1 din Legea nr.326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști,copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști au dreptul la cazarmament, echipament pentru dotare inițială și înlocuire, transport, jucării, materiale igienico-sanitare, rechizite și materiale cultural-sportive.De asemenea, copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, cei încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști, care urmează o formă de învățământ recunoscută de lege, precum și mamele protejate în centre maternale beneficiază de sume de bani pentru nevoi personale.
Potrivit art.2 alin.2, "baremele de dotare cu echipament și cazarmament și duratele de utilizare, precum și normativele valorice de cheltuieli pentru cazarmament, echipament pentru dotare inițială și înlocuire, transport, jucării, materiale igienico-sanitare, rechizite și materiale cultural-sportive, cu încadrarea în limitele valorice prevăzute înanexă, se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului B, pe baza propunerilor formulate de serviciile publice specializate pentru protecția copilului.",iar art.4 prevede că"Cheltuielile determinate de aplicarea prevederilor prezentei legi se suportă din bugetele proprii ale consiliilor județene, respectiv din bugetele consiliilor locale ale sectoarelor municipiului B, cu asigurarea de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, care să asigure integral nivelul acestor cheltuieli."
De asemenea, art.120 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului stabilește că"Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizațiilor asistenților maternali, precum și cele legate de aplicarea prevederilorLegii nr. 326/2003privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști se suportă de la bugetul județului, respectiv de la bugetul sectorului municipiului B, și se gestionează de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului."
Față de dispozițiile legale menționate, Curtea constată că obligația de a suporta cheltuielile determinate de aplicarea Legii nr.326/2003 revine consiliului județean care este ținut să asigure integral nivelul acestor cheltuieli.
În speță, reclamanta a solicitat obligarea autorității publice locale la respectarea și executarea Hotărârilor Consiliului Județean C nr.93/2007 și 120/2008, hotărâri prin care s-a aprobat costul anual pentru întreținerea unui copil protejat în sistem rezidențial și s-a stabilit totodată obligația consiliilor locale de a prevedea prin hotărâre contribuția anuală a colectivității locale la finanțarea activității de protecție, contribuție ce nu poate fi mai mică de 25% din costul anual pentru fiecare copil protejat.
Ori, HG nr.457/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de stabilire a nivelului contribuțiilor comunităților locale la finanțarea activității de protecție a copilului aflat în dificultate, a celui cu handicap, precum și a persoanei majore care beneficiază de protecție în condițiileart. 19din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/1997, republicată, act normativ care a stat la baza adoptării de către Consiliul Județean Cad ispozițiilor arătate, prevede la art.5 că "Autoritățile administrației publice locale vor vira contribuția lunară,care reprezintă 1/12 din contribuția anuală, până la data de 10 fiecărei luni, serviciului public specializat pentru protecția copilului din subordinea consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului
-
În situația în care consiliul local este în imposibilitate de plată, sumele datorate se suportă din fondul de 15% aflat la dispoziția consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor locale."
De asemenea, conform art.7 din aceeași hotărâre, " Compartimentul de specialitate al consiliului județean, respectiv al consiliului local al sectorului municipiului B, va asigura urmărirea încasării contribuției autorităților administrației publice locale la finanțarea activităților de îngrijire și protecție a copilului."
Este evident că obligația autorității publice locale de a contribui la finanțarea activității de protecție a copiilor aflați în dificultate nu reprezintă o obligație directă, de plată a unor sume de bani către reclamantă, ci îndeplinirea unei astfel de obligații este urmărită de către serviciul public specializat pentru protecția copilului din subordinea consiliului județean. Singura instituție ce justifică legitimare procesuală pasivă conform legii este Consiliul Județean C care este ținut să asigure integral cheltuielile legate de aplicarea Legii nr.236/2003.
Concluzionând, Curtea reține că hotărârea tribunalului este legală, criticile aduse de recurentă nefiind de natură a atrage casarea sau modificarea acesteia motiv pentru care în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursuldeclarat de recurenta reclamantă ASOCIAȚIA " " - cu sediul în C,-, - județul C, împotriva Sentinței civile nr.673/19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI și COMUNA PRIN PRIMAR - cu sediul în, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud. fond:
Tehnored.jud.NC
2 ex/15.01.2010
22 2009
Președinte:Nastasia CuculisJudecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban, Elena
