Obligația de a face. Decizia 611/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.611
Ședinta publica din data de 07 martie 2008
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 2: Sergiu Leon Rus
JUDECĂTOR 3: Rodica
GREFIER:
S-a luat în examinare contestația în anulare declarată de reclamanta - SRL împotriva Deciziei civile nr. 2048 pronunțată în data de 16 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - pârât CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI B M având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, făcut în cauză, se prezintă av. G în reprezentarea intereselor contestatoarei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația în anulare formulată este legal timbrată cu suma de 10 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că la data de 06.03.2008, intimatul, a înregistrat, prin fax, întâmpinare prin care solicită respingerea contestației promovate ca nelegală și netemeinică.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea pe fond a contestației.
Apărătorul contestatoarei solicită admiterea contestației promovate, anularea hotărârii atacate și rejudecarea pe fond a recursului formulat de către pârât în sensul respingerii acestuia ca nefondat. În susținere arată că, și-a întemeiat demersul pe dispozițiile art. 318.pr. civilă, respectiv, pronunțarea deciziei contestate s-a realizat în baza unei greșeli materiale, instanța de recurs în mod eronat reținând că societatea contestatoare este titulara unei licențe de exploatare și nu a unei licențe de explorare, care ar genera un anumit risc de mediu asupra.
La solicitarea instanței de a indica, conform dispozițiilor art. 318.pr. civilă care este eroare materială la care se referă, apărătorul contestatoarei arată că instanța de recurs a apreciat în mod eronat că licența de exploatare ar da posibilitatea societății contestatoare să deschidă noi cariere de exploatare. În speță, fiind vorba de o licență de explorare, care conferă dreptul societății contestatoare de a efectua simple lucrări de prospecțiune pentru identificarea unor resurse minerale și care nu implică sub nici o formă activități care ar genera vreun risc, nici asupra mediului înconjurător. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și susținerile părții litigante rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1742 din 6 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr- s-a admis acțiunea reclamantei SRL împotriva pârâtului Consiliul Local al municipiului B M și care a fost obligat să dispună scoaterea temporară din fondul forestier al municipiului B M și să transmită reclamantei folosirea temporară a suprafeței de 0,12 ha teren aferent perimetrului de explorare - situat în UB III, UA 96A, 96C și 121D, în vederea începerii lucrărilor de explorare, conform de explorare nr.7787/20.11.2006 emisă de Agenția Națională pentru Resurse Minerale.
Prima instanță a apreciat, în esență, că pericolul poluării ar fi trebuit să rezulte dintr-un act întocmit de un organ de specialitate, care nu a existat ca atare, iar refuzul pârâtului l-a apreciat ca nejustificat și a admis acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, recurs admis prin decizia civilă nr.2048 din 16 noiembrie 2007 Curții de Apel Cluj, modificându-se hotărârea atacată în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea a constatat că intimata a dobândit dreptul de a executa lucrări de exploatare în perimetrul -, în baza licenței de exploatare nr.7787/20.10.2006 fiind titulara unui drept de concesiune minieră reglementat de art.3 pct.8 din Legea nr.85/2003, precum și faptul că în termen de 180 de zile de la acordarea licenței de exploatare reclamanta avea obligația de a obține autorizația de începere a activităților miniere, urmând a prezenta la Direcția Generală Inspecție, Supraveghere Teritorială a Activităților Miniere și a Operațiunilor o serie de documente printre care dovada ocupării legale a terenurilor necesare desfășurării activităților miniere, acord sau acceptare de la mediu, etc.
Pe de altă parte decizia privind oportunitatea deschiderii unei noi exploatații în amonte de Barajul, sursa de apă a municipiului, având în vedere riscul de a se produce poluări accidentale a râului ce alimentează barajul aparține în exclusivitate și el rezultă din prevederile art.36 alin.5 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale.
Ca atare, s-a considerat că în mod greșit a apreciat prima instanță ca abuziv refuzul pârâtului privind aprobarea proiectului de hotărâre al reclamantei apreciind că pericolul poluării ar fi trebuit să rezulte dintr-un act întocmit de un organ de specialitate cu atât mai mult cu cât din probele administrate în cauză rezultă că îmbunătățirea calității apei râului este una din proprietățile activității pârâtului potrivit locale 21 - Planul local de dezvoltare durabilă a municipiului BMs ecțiunea Planul de Dezvoltare a Calității Mediului.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare reclamanta - "" SRL B M, solicitând admiterea contestatiei in anulare, anularea hotararii atacate și rejudecarea recursului formulat de recurentul Consiliul Local B M, in sensul respingerii acestuia ca nefondat.
În motivarea contestației s-a arătat că solutionarea recursului, prin decizia civila atacata, s-a realizat in baza unei greseli materiale, instanta de recurs retinand eronat ca societatea este titulara unei licente de exploatare, in baza careia a dobandit dreptul de a deschide o noua exploatatie in perimetrul -, in amonte de barajul, sursa de apa a Municipiului B
In acest sens instanta de recurs a apreciat ca oportunitatea deschiderii acestei exploatatii ar apartine exclusiv autoritatii publice locale.
A mai arătat contestatoarea că nu este titulara unei licente de exploatare si nu se pune in discutie posibilitatea deschiderii unei noi cariere de exploatare care ar genera un anumit risc de mediu asupra, fiind titulară doar a unei licențe de explorare, care îi confera dreptul de a efectua simple lucrari de prospectiune pentru identificarea unor eventuale resurse minerare si care nu implica sub nici o forma activitati care ar genera vreun risc, nici macar minor, asupra mediului inconjurator.
Aceste lucrari de explorare sunt realizabile pe o suprafata de teren (1200 mp ) fara a fi necesare lucrari de defrisare a fondului forestier din acea zona.
Prin urmare contestatoarea apreciază că ar fi vorba de o greșeală materială de ordin formal, care in final a stat la baza considerentelor hotararii atacate, solutia pronuntata de instanta de recurs bazandu-se pe circumstante total straine cauzei și nu de o greșeală de judecata, respectiv de apreciere a probelor administrate in cauză. În consecință, apreciază ca admisibilă calea contestației în anulare așa cum aceasta cale de atac este reglementata de art. 318 Cod procedura civila.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul Consiliul Local BMa solicitat respingerea contestatiei in anulare ca netemeinică și nelegaIă, referindu-se însă la chestiuni de fond.
Analizând contestația în anulare, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 318 Cod procedura civila, hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
În speță, recurenta consideră că instanța de recurs reține eronat ca societatea este titulara unei licențe de exploatare, în baza căreia a dobândit dreptul de a deschide o noua exploatație în perimetrul -, în amonte de barajul, sursa de apa a Municipiului B M, în realitate fiind titularii unei licențe de explorare, cu efecte diferite.
Curtea constată că eroarea care se pretinde a exista vizează însăși structura centrală a argumentului instanței, nu o simplă greșeală de redactare, de calcul etc. îndeobște recunoscute a intra în conceptul de greșeală materială, iar acest aspect face contestația inadmisibilă.
Față de cele de mai sus, în baza art. 320. pr. civ. Curtea urmează să respingă contestația.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare declarată de - SRL împotriva deciziei civile nr.2048 din 16.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07 martie 2008.
PRESEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - -
RED./MR
17.03.08/2 EX.
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus, Rodica
