Ordonanță președințială contencios administrativ. Decizia 163/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL-
Dosar nr- Decizia nr. 163/2009
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009
PREȘEDINTE: Maria Violeta Chiriac judecător
- - - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Vasilică Pintea
- - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta-pârâtă împotriva sentinței civile nr. 228/CA din 4 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: domnul în calitate de mandatar al recurentei-pârâte, domnul - Primar al comunei, în calitate de reprezentant al intimatei-reclamante Comuna, asistat de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Dl. avocat, pentru intimata-reclamantă Comuna, invocă excepția tardivității recursului raportat la data pronunțării sentinței de către instanța de fond - 4 noiembrie 2008, precizând că acesta a fost depus la Tribunalul Neamț la 12 noiembrie 2008.
Având în vedere excepția invocată de apărătorul intimatei-reclamante, instanța acordă cuvântul părților pentru a formula concluzii asupra excepției tardivității.
Referitor la excepția invocată, apărătorul intimatei-reclamante solicită admiterea acesteia întrucât termenul de declarare a recursului este de 5 zile de la data pronunțării sentinței recurate, termen care a fost depășit prin depunerea recursului la data de 12 noiembrie 2008.
Domnul, mandatar al recurentei-pârâte, solicită respingerea excepției întrucât, raportat la data comunicării sentinței recurate - 24 decembrie 2008, recursul se află în termen.
Instanța, având în vedere că sentința recurată a fost pronunțată la 4 noiembrie 2008 iar recursul a fost trimis prin poștă la 10 noiembrie 2008, respinge excepția invocată de intimata-reclamantă ținând cont de dispozițiile art. 104 Cod procedură civilă.
Dl. avocat depune concluzii scrise și înscrisuri. Precizează că nu are cereri prealabile.
Reprezentantul recurentei-pârâte arată că nu solicită termen pentru comunicarea înscrisurilor depuse azi de intimata-reclamantă prin apărător.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul părților pe fondul cauzei.
Instanța, având în vedere că reprezentantul recurentei-pârâte nu are calitatea de avocat sau consilier juridic, ci este mandatar, constată că acesta nu poate formula concluzii pe fondul cauzei, urmând ca recurenta-pârâtă să depună concluzii scrise.
Dl. avocat, pentru intimata-reclamantă Comuna, solicită respingerea recursului întrucât, în opinia sa, instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică. Astfel, arată că în cauză sunt întrunite toate cerințele legale, condițiile vremelniciei și a măsurii urgente luate au fost îndeplinite, iar la instanța de fond pârâta a făcut trimitere la aspecte străine cauzei ce vin în contradicție cu probele administrate.
Susține că se încearcă de către pârâtă a se acredita ideea că lucrările au fost finalizate la 20.08.2007 iar la instanța de fond au fost depuse o serie de înscrisuri, ce le consideră a fi falsuri grosolane întrucât aceste lucrări sunt departe de a fi finalizate.
Arată că prejudicii de natura interesului local sunt, pârâta dând dovadă de rea-credință explicită cu privire la intrarea în legalitate și, astfel, prejudiciul nu poate fi rezultatul culpei intimatei-reclamante, ci al relei credințe a recurentei-pârâte în prelungirea autorizației de construcție.
Susține că există procese-verbale care au constatat carențe, încălcări ale articolelor din lege, iar tenta este vădit îndreptată spre condiții de nelegalitate.
În concluzie, consideră că toate motivele invocate de recurenta-pârâtă sunt pretinse critici de nelegalitate, sunt discuții pe fondul cauzei, de tentă politică și, în consecință, acestea exced ordonanței președențiale. Precizează că solicită cheltuieli de judecată și va depune chitanță onorariu avocat până la sfârșitul ședinței de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
După dezbateri, apărătorul intimatei-reclamante depune ordinul de plată nr. 33/19.02.2009, reprezentând contravaloare contract nr. - prestări servicii cf. art.20.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr. 3703/103/14.10.2008 reclamanta COMUNA - prin primar, a chemat în judecată AF pentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va în cauză, să se dispună pe cale de ordonanță președințială sistarea executării lucrărilor de construcție la obiectivul " Zootehnică" din satul.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că numita este administrator al AF și soția lui fost primar al comunei până în luna iunie 2008, că la data de 27.08.2007 Primăria comunei a eliberat AF autorizație de construire pentru Zootehnică în satul și comuna, județul N, care a fost semnată în calitate de primar de, contrar dispozițiilor art.76 din Legea nr. 161/2003, care reglementează conflictul de interese privind aleșii locali.
Autorizația de construire nu respectă dispozițiile art.7 alin. 1 din Legea nr.50/1991, deoarece anterior eliberării acesteia pârâta nu a obținut acordul unic al Consiliului Județean N și Avizul II al așa cum rezultă din adresa nr.9831 din 19.09.2008 a Consiliului Județean
În lipsa acestor documente autorizația de construire nu trebuia eliberată, iar dacă a fost eliberată trebuia anulată, în acest sens fiind dispozițiile art. 12 din Legea nr.50/1991.
Cu toate acestea, pârâta a început construcția fermei zootehnice în zona de locuit a comunei, la o distanță mai mică decât cea legală față de școală, grădiniță și dispensar, contrar Ordinului Ministrului Sănătății nr.536/1997 și Normelor de igienă și recomandări privind modul de viață al populației publicate în al României nr.140 din 3.07.2007, care stabilesc distanțele minime privind asemenea investiții.
De asemenea, prin construcția fermei zootehnice nu s-a respectat studiul de impact în sensul că distanțele până la casele locuitorilor și trebuia să fie de 65 m, 63 m și respectiv 47
De altfel, pârâta nu a prezentat în vederea eliberării autorizației de construire acordurile notariale ale vecinilor privind acceptul acestora cu privire la amplasamentul construcției, contrar prevederilor art.7 alin. 1 din Legea nr.50/1991.
Continuarea lucrărilor la ferma zootehnică s-a făcut cu încălcarea celor mai elementare norme privind protecția mediului și sănătatea publică.
Având în vedere aceste considerente, dar și faptul că vecinii construcției în litigiu, afectați grav de folosirea normală a gospodăriei lor au sesizat în mai multe rânduri conducerea Primăriei, dar și Ministerul Sănătății, Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, Agenția de Protecția Mediului N și Autoritatea de Sănătate Publice N, se impune sistarea executării lucrărilor de construcție la acest obiect până la intrarea în legalitate.
A mai arătat reclamanta că va solicita în justiție anularea autorizației de construire edificată cu încălcarea dispozițiilor legale, că pârâta nu a solicitat prelungirea valabilității autorizației de construire, deși termenul de valabilitate al acesteia este de 12 luni.
În dovedire, reclamanta a anexat la dosar autorizația de construire nr.10/2007, adresele nr.-, 2522/2008, 9831/2008, 2311/2008, certificatul de urbanism nr.-, plan de încadrare în zonă, cererile înregistrare la 9.10.2007 la Ministerul Sănătății și Ministerul Mediului.
Pârâta a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii.
A arătat pârâta că se impune în principal respingerea cererii de ordonanță președințială pe excepția prescripției dreptului la acțiune sau inadmisibilității.
A motivat pârâta că nu poate fi primită afirmația reclamantei referitoare la art. 12 din Legea nr. 50/1991 făcută în cererea introductivă. Astfel. la alin. (1) al acestui articol se prevede că "Autorizațiile de construire sau de desființare, emise cu încălcarea prevederilor legale, pot fi anulate de către instanțele de contencios administrativ, potrivit legii".Or, art. 11 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ instituie termenul introducerii acțiunii în contencios administrativ, arătând că acesta, pentru actele administrative unilaterale nu poate fi. mai târziu de un an de la data emiterii actului (și aceasta doar pentru motive temeinice)." Cum autorizația a fost emisă la 27.08.2007, rezultă că dreptul la acțiune al reclamantei s-a prescris în ce privește anularea autorizației de construire emise de ea, că, acțiunea reclamantei nu îndeplinește cerințele instituite de art. 581 Cod procedură civilă privitoare la admisibilitatea cererii de ordonanță președințială, respectiv urgența, vremelnicia măsurii și neprejudecarea fondului, motiv pentru care această cerere urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
A mai arătat pârâta că i-a fost declarat eligibil un proiect care privea înființarea unei euroferme zootehnice cu 20 vaci de lapte și tineret aferent. In vederea obținerii finanțării, fusese trimisă, în prealabil, către Agenția SAPARD din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu notificarea nr. 243 din 17.12.2004, întreaga documentație aferentă proiectului, inclusiv cea cadastrală, privitoare la bunul imobil (teren) unde urma să fie amplasată ferma respectivă. In mod absolut firesc, odată cu acest eveniment, subscrisa F s-a adresat administrației publice locale în vederea obținerii, în condiții de deplină legalitate, a avizelor și autorizațiilor necesare transpunerii în practică și realizării efective a proiectului, că soțul administratorului subscrisei, dl. (și care nu este membru al F ), a funcționat ca primar al unității administrativ-teritoriale în perioada de la reînființarea comunei (prin desprinderea, în anul 2003, din comuna, a satelor și de ), până în anul 2008 și că, în toată perioada în care a condus comuna, acesta a fost în permanență sabotat în demersurile sale și acuzat de consilierul de atunci, actualul primar (și fost primar al comunei - nemulțumit, probabil, doar cu postura de consilier, în care a rămas după reînființarea comunei și de alegerea d-lui în calitate de primar interimar), de tot felul de ilegalități.
Este evident că și actualul demers, prezenta cerere de ordonanță președințială, se înscrie pe aceeași linie, a unei uri fățișe, neostoite, împotriva fostului primar și a familiei acestuia, din partea actualului primar al comunei, că stă mărturie referirea voit eronată, din cererea introductivă, la prevederile art. 76 din Legea nr. 161/2003, acest act normativ definește conflictul de interese în Cap. 2 al Titlului IV, la art. 70, ca fiind "situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin" iar art. 72 invocat vorbește, în alin. (1), de "producerea unui folos material", pentru ca, în alin. (2), să specifice: "Obligațiile prevăzute în alin. (1) privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative". Conform prevederilor art. 68, alin. 1), lit. t) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, primarul are ca atribuție "emiterea avizelor, acordurilor șiautorizațiilor date în competenta sa prin" iar art. 70 alin (3) din aceeași Lege nr. 215/2001, arată că: "Atribuțiilece revin primarului, ca reprezentant al statului, potrivit art. 69, cu excepția celor de ofițer de stare civilă, precum și celeprevăzute la art. 68 alin. (1) lit.a) j), h), i), k), l) sit) nu pot fi delegate". Coroborând cele ce preced cu dispozițiile art. 4 al Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, fostul primar era cel care, la acel moment, era abilitat de lege să semneze autorizația de construire, și nu altcineva. De altfel, interdicția pentru primar de a delega competențele legate de emiterea autorizațiilor este prevăzută și de art. 32, alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, solicitant putând fi, conform art. 39 alin. (1) din aceleași norme, orice persoană fizică sau juridică deținătoare a unui titlu asupra imobilului -, semnarea autorizației fiind făcută conform competențelor prevăzute la art. 4 din Legea nr. 50/1991 și conform art. 47 din Normele metodologice.
F a obținut certificatul de urbanism nr. 2 din 26.01.2007, înregistrat la Primăria comunei cu nr. 432/26.01.2007 și, mai apoi, în urma eliberării avizelor înscrise în acest certificat, autorizația de construire nr. 10 din 27.08.2007, înregistrată la aceeași autoritate emitentă cu nr. 2044/27.08.2007, în deplin acord cu prevederile legale.
F a depus dosarul în vederea emiterii autorizației de construire în conformitate cu cerințele instituite de art. 40 și urm. din Normele de aplicare a Legii nr. 50/1991, conținând certificatele, avizele, taxele, titlul asupra imobilului, proiectul, fișele tehnice și înscrisurile cerute.
Privitor la distanțele minime prevăzute de S nr. 536/1997, trimite pârâta la prevederile art. 11 al acestui Ordin, care stabilește, în final, că "aceste distanțe pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate", fapt reiterat de altfel și de studiul de impact care ne-a fost emis de Institutul de Sănătate Publică I - Secția Medicina Mediului și a, care, la pagina 5-6 arată în concluziile sale că: "deși distanța cea mai mică de la limita incintei obiectivului de investiție 20 vaci de lapte și tineret aferent, până la cele mai apropiate locuințe din vecinătate: la nord și la sud și BGe ste mai mică decât impun normele sanitare în vigoare la data prezentă, respectiv de 65m, 63m și 53m conform planului de situație (planșa ) consideră că în contextul respectării în totalitate a proiectului, distanțele minime de protecție sanitară pot fi reduse la aceste valori pentru a corespunde situației acestui amplasament a obiectivului de investiție, iar activitățile care se vor desfășura în acest obiectiv de investiție nu vor avea efecte negative asupra confortului și stării de sănătate a populației din zonă.
Plecând de la condițiile impuse de art. 581 Cod procedură civilă (urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului), se constată că cererea făcută de reclamantă nu le îndeplinește. Potrivit art. 581 Cod procedură civilă, instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Condițiile de admisibilitate rezultă din redactarea textului, respectiv măsura a cărei aplicare se solicită să aibă un caracter vremelnic, luarea sa să fie impusă de urgență și să vizeze una din finalitățile arătate de lege. Separat de acestea, având în vedere specificul procedurii ordonanței președințiale. derogatorie de la dreptul comun, caracterul vremelnic și urgent al măsurii solicitate, soluționarea cererii de ordonanță președințială nu trebuie să presupună examinarea fondului litigiului dintre părți, ci doar antamarea acestuia. Pentru a preveni arbitrarul, după cum se indică în mod constant în doctrină și jurisprudență, în cadrul soluționării cererii de ordonanță președințială este obligatorie cercetarea sumară a situației dintre părți.
Reclamanta nu a promovat pe rolul instanței o acțiune în constatarea nulității absolute a autorizației (o atare acțiune fiind, de altfel, prescrisă). Aparența dreptului este, așadar, de partea sa, neexistând vreun considerent care să îndreptățească instanța să aprecieze că ar fi justificată măsura îngrădirii, chiar cu caracter vremelnic, a exercițiului atributelor ce decurg din autorizația emisă. Reclamanta nu poate proba în ce măsură continuarea lucrărilor (începute în baza unei autorizații emise în 27.08.2007) ar fi de natură să o prejudicieze, în sensul art. 581 Cod procedură civilă, împrejurare în care sistarea lucrărilor pe calea ordonanței președințiale ar avea motivare.
De asemenea, ar fi încălcată condiția neprejudecării fondului dacă instanța ar admite această cerere, prin obligarea la "sistarea lucrărilor", așa cum se cere în cuprinsul acțiunii introductive. La momentul actual, subscrisa are o autorizație de construire care nu a fost anulată și, în mod absolut firesc, își exercită toate prerogativele ce decurg din aceasta. Dacă cererea reclamantei ar fi admisă, s-ar tinde la rezolvarea fondului situației deduse judecății, lucru ce nu poate fi admis. Mai mult, admițând cererea de sistare a lucrărilor, instanța nu ar face decât să producă o ingerință nejustificată în exercitarea dreptului nostru de proprietate garantat constituțional, rezultând astfel și o flagrantă încălcare a dreptului consfințit de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pe fondul cauzei, arată că cererea reclamantei este netemeinică și nelegală.
Prin sentința civilă nr. 228/CA/04 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamța fost admisă acțiunea și s-a dispus sistarea executării lucrărilor de construire la obiectivul ZOOTEHNICĂ proprietatea pârâtei.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut următoarele:
La data de 27.08.2007 s-a emis în favoarea pârâtei Autorizația de construire nr.10 în baza căreia pârâta a început executarea lucrărilor de construire pentru obiectivul Ferma Zootehnică.
Așa cum rezultă din cuprinsul autorizației, termenul de valabilitate al acesteia este de 12 luni, în situația nefinalizării lucrărilor în termenul prevăzut de autorizație, titularul fiind obligat să solicite prelungirea valabilității acesteia.
Cum în cauză valabilitatea autorizației de construire a expirat la data de 27 august 2008 și cum pârâta nu a solicitat prelungirea valabilității acesteia, orice executare de lucrări efectuată de pârâtă la respectivul obiectiv este nelegală.
Cum dispozițiile Legii nr.50/1991, privind autorizarea executării construcțiilor stabilesc imperativ că executarea lucrărilor este permisă numai pe baza unei autorizații și cum pârâta nu face nici dovada prelungirii valabilității autorizației de construire din 27.08.2007 și nici dovada reautorizării executării lucrărilor, pentru realizarea exigențelor legii, se impune sistarea executării lucrărilor la obiectivul proprietatea pârâtei.
Susținerile făcute de pârâtă cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune sunt nefondate. Astfel, obiectul prezentei cauze nu este anularea autorizației de construire, instanța nefiind învestită să se pronunțe cu privire la termenul de introducere a acțiunii în anularea actului administrativ.
Cum obiectul cauzei este sistarea executării lucrărilor de construire, raportat la limitele învestirii instanței nu se poate aprecia că acțiunea este prescrisă.
Și excepția inadmisibilității este neîntemeiată. În cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.581 Cod procedură civilă. Prin promovarea acțiunii se tinde la încetarea unor acte nelegale - executare de lucrări după expirarea valabilității autorizației - situație de natură să răspundă cerințelor caracterului vremelnic și urgent al măsurii luate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta . În motivarea recursului recurenta reia susținerile din întâmpinarea depusă la instanța de fond.
Consideră că sentința pronunțată de instanța de fond este criticabilă sub aspectul interpretării și aplicării legii în speța dedusă judecății și al aprecierii probelor administrate în cauză.
Curtea, analizând actele și lucrările din dosar și sentința recurată, în raport de motivele de recurs invocate și din oficiu, reține următoarele:
Intimata - reclamantă a solicitat sistarea executării lucrărilor de construire la obiectivul " ZOOTEHNICĂ" din satul, invocând lipsa unor avize, acorduri și neîndeplinirea unor cerințe prealabile emiterii autorizației de construire. A mai invocat faptul că termenul de valabilitate al autorizației a expirat.
Instanța de fond a admis acțiunea, reținând că expirat termenul de valabilitate a autorizației.
Raportat la motivele invocate în cererea introductivă Curtea constată că motivele invocate se referă la nelegalitatea emiterii autorizației de construire, ori astfel de motive pot fi invocate și cercetate pe calea unei cereri formulate în condițiile art. 12 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 și nu pe calea unei cereri formulate pe calea ordonanței președințiale în temeiul art. 581 Cod procedură civilă.
În condițiile în care se invocă lipsa unor avize, acorduri, fără de care nu se poate elibera o autorizație de construire, reclamantul este chiar emitentul autorizației de construire, autorizația de construire nu a fost anulată și nu se invocă motive ce țin de maniera în care a fost executată construcția, Curtea constată că cererea formulată este neîntemeiată.
În ceea ce privește termenul de valabilitate al autorizației, Curtea constată că din autorizația de construire nr. 10 din 27.08.2007 rezultă că termenul de valabilitate a autorizației este de 12 luni de la data emiterii acesteia. Din conținutul aceluiași înscris și din disp. art. 7 alin. 5 din Legea nr. 50/1991 rezultă că beneficiarul are obligația de a începe lucrările în acest interval de timp, durata de valabilitate a autorizației extinzându-se pe toată durata de execuție a lucrărilor așa cum este prevăzută în autorizație. Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că lucrările au fost începute la data de 20.11.2007. Prin urmare, valabilitatea autorizației nu a încetat la data de 27.08.2008, așa cum susține reclamanta. Instanța, nefiind investită prin motivele acțiunii să cerceteze și alte aspecte legate de finalizarea lucrărilor și de expirarea termenului de valabilitate al autorizației datorită neexecutării lucrărilor în termenul prevăzut în autorizație, constată că acțiunea, așa cum a fost formulată, este neîntemeiată.
Prin urmare, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica sentința recurată în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul contencios administrativ promovat de recurenta - pârâtă împotriva sentinței civile nr. 228/CA/04 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - reclamantă COMUNA - prin primar.
Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,20 februarie 2009.
PREȘEDINTE: Maria Violeta Chiriac | JUDECĂTOR 2: Vasilică Pintea | JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara |
Grefier, |
red.
Red.
tehnored. 3 ex.
06 martie 2009
Președinte:Maria Violeta ChiriacJudecători:Maria Violeta Chiriac, Vasilică Pintea, Lăcrămioara
