Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 1050/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1050
Ședința publică din data de 13 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Radu Ionel
JUDECĂTOR 2: Ghica Alina Nicoleta
JUDECĂTOR 3: Cioată
GREFIER:
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de pârâta DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2 împotriva sentinței civile nr. 52/07.01.2009 și de reclamantul SINDICATUL IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 2 împotriva încheierii de ședință din data de 04.02.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-pârâtă Direcția Venituri Buget Local Sector 2, prin consilier juridic și recurentul-reclamant Sindicatul Impozite și Taxe Locale Sector 2, prin consilier juridic.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că recurentul-reclamant a depus la data de 04.02.2009, prin serviciul "registratură", întâmpinare la recursului formulat de Direcția Venituri Buget Local Sector 2.
Recurentul-reclamant, prin consilier juridic depune înscrisuri, pe care arată că le-a comunicat recurentei-pârâte, prin consilier juridic.
Nemaifiind alte cereri, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recursurile formulate.
Recurenta-pârâtă, prin consilier juridic solicită admiterea recursului său și modificarea în parte a sentinței civile atacate, în sensul respingerii pretențiilor sindicatului. Cu privire la recursul formulat de Sindicatul Impozite și Taxe Locale Sector 2 solicită admiterea lui și modificarea numelor trecute eronat.
Recurentul-reclamant, prin consilier juridic solicită respingerea recursului formulat de Direcția Venituri Buget Local Sector 2 și menținerea sentinței civile nr. 52/07.01.2009, ca legală și temeinică, pentru considerentele expuse în întâmpinare. Solicită admiterea recursului său, astfel cum a fost formulat.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, la 22.10.2008, reclamantul Sindicatul Impozite și Taxe Locale sector 2, a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția venituri și Buget Local sector 2, obligarea pârâtei la plata drepturilor de natură salarială reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător faptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază conform art.31 al.1 lit.c și din legea 188/1999, actualizate cu indicele de inflație, începând cu 1.01.2004 până la data plății efective, și pentru viitor și obligarea pârâtei la recalcularea primelor de concediu aferente anilor 2004-2006 și la plata către reclamanți a diferenței dintre primele recalculate cu luare în calcul a celor două suplimente și a primelor încasate.
Prin sentința civilă nr.52/7.01.2009, Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, a admis în parte acțiunea formulată și a obligat pârâta să acorde fiecărui reclamant, în funcție de data angajării, suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, datorate pentru perioada 1.01.2004-7.01.2009, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective și a respins capătul de cerere având ca obiect recalcularea și plata către reclamanți a diferenței dintre primele de concediu încasate și cele cuvenite, cu luarea în considerare și a sporurilor solicitate, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul pârâtei Direcția Venituri și Buget Local sector 2, iar potrivit dispozițiilor art.31 al.1 lit.c și d din legea 188/1999, astfel cum a fost modificat prin art. 13 Titlul III al.2 din Legea 161/2003 pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Drepturile prevăzute de art.31 al.1 lit.c și d din legea 188/1999 republicată, au fost suspendate până la 31.XII.2006 prin art.44 din OUG 92/2004 și art.48 din OG 2/2006 aprobată prin Legea 417/2006.
Se arată că suspendarea acestor drepturi prin norma invocată, contravine dispozițiilor art.38 și 39 al.1 lit.d din Legea 53/2003 care prevăd în mod imperativ că salariații nu pot renunța la drepturile care le sunt recunoscute prin lege, iar limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate, salariaților fiindu-le garantat dreptul la egalitatea de șanse și tratament.
Conform dispozițiilor art.117 din Legea 188/1999 dispozițiile acesteia se completează cu prevederile legislației muncii precum și cu reglementările de drept comun în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Astfel prima instanță apreciat că suspendarea dreptului la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare nu s-a realizat, fiind lovită de nulitate, ci s-a realizat doar suspendarea obligației corelative.
Totodată, aplicarea art.44 din OUG 92/2004 și art.48 din OG 2/2006, prin care a fost suspendată plata drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor constituționale care reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă, deoarece acest drept nu a fost restrâns ci îngrădit, atingând însăși esența dreptului.
S-a arătat că deși împrejurarea că drepturile de creanță ale reclamanților nu sunt certe este adevărată, aceasta se datorează în exclusivitate Statului Român, iar neîndeplinirea acestei condiții nu poate fi invocată de acesta pentru a se exonera de obligația de plată a drepturilor, deoarece ar fi încălcat principiul fundamental de drept conform căruia nimeni nu poate invoca propria culpă în neîndeplinirea obligațiilor asumate.
Prin încheierea din ședința din Camera de Consiliu de la 4.02.2009, a fost admisă cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de reclamantul Sindicatul Impozite și Taxe Locale sector 2, și s-a dispus ca în considerentele și dispozitivul sentinței civile nr.51/7.01.2009 să se menționeze corect numele unor reclamanți, iar anumiți reclamanți să nu mai figureze.
Împotriva acestei sentințe,în termen legal a formulat recurs recurenta pârâtă Direcția venituri și Buget Local sector 2, arătând că în perioada 2004-2006 prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate succesiv prin dispozițiile pct.7 al articolului unic din Lg.164/2004 pentru aprobarea OUG 123/2003, prin prev.art.44 din OUG 92/2004 și prin art.48 din OG 2/2006.
Toate aceste acte normative nu prevăd acordarea acestor tipuri de sporuri s-au stimulente, iar categoriile de personal, cuantumurile sporurilor și condițiile de acordare se stabilesc în limitele prevăzute de lege cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat prin actul administrativ al ordonatorului de credite.
În drept recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 pct.9 cod pr.civ.
Recurenta reclamantă Sindicatul Impozite și Taxe Locale sector 2, a formulat recurs împotriva încheierii de ședință de la 4.02.2009, criticând-o pentru faptul că în cuprinsul acesteia a fost trecută o persoană, care nu există.
Prin întâmpinare recurenta reclamantă a solicitat respingerea recursului formulat de recurenta pârâtă ca neîntemeiat.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de recurs formulate și din oficiu, în limitele prevăzute de art.3041cod pr.civ. Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.29 alin.1 lit.c și din Legea 188/1999, (devenit art.31 în forma republicată în anul 2007) pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului.
Prin dispozițiile OUG 92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată prin Legea 76/2005 și prin OG 2/2006, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată prin Legea nr.417/2006, s-a dispus suspendarea prevederilor referitoare la suplinitul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Conform art.3 din OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se aprobă funcționarilor publici în anul 2007 "gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite":
Din interpretarea coroborată a acestor dispoziții legale, în condițiile în care nu se poate aprecia asupra existenței unei baze legale pentru calcularea (cuantificarea) și acordarea suplimentului postului și a suplimentului gradului, Curtea reține că acordarea acestor drepturi presupune stabilirea unor criterii în conformitate cu care să se poată stabili modalitatea de acordare a acestor drepturi.
Ori, stabilirea acestor criterii nu poate fi realizată decât prin emiterea unui act normativ de către legiuitor, ori prin adoptarea unor hotărâri de guvern în executarea dispozițiilor art.29 alin.1 lit.c și din Legea 188/1999.
Această concluzie se desprinde din Decizia nr.820/2008 a Curții Constituționale prin care s-a reținut că instanțele judecătorești nu au competența să anuleze sau să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerându-le discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative, în sensul că nu au competența de a se substituii legiuitorului sau executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege care însă nu poate fi exercitat efectiv.
În considerarea celor reținute anterior, având în vedere disp.art.312 al.3 cod pr.civ. Curtea va admite recursul, va modifica sentința recurată, iar pe fondul cauzei va respinge cererea de chemare în judecată.
Recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de reclamanta recurentă, este întemeiat, în mod greșit reținându-se prenumele, în privința reclamantei intimate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat împotriva încheierii de ședință de la 4.02.2009 în sensul că se va menționa pronumele "" în loc de "" în privința reclamantei intimate.
Admite recursul declarat de recurentul pârât DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2 împotriva sentinței civile nr. 52/07.01.2009 și de reclamantul SINDICATUL IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 2 împotriva încheierii de ședință din data de 04.02.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 13.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Red. GREFIER
EF/2ex.
12.05.2009
Tr.-9
Jud. AJ
Președinte:Radu IonelJudecători:Radu Ionel, Ghica Alina Nicoleta, Cioată
