Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 352/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 352
Ședința publică din data de 2 martie 2009
PREȘEDINTE: Duboșaru Rodica
JUDECĂTORI: Duboșaru Rodica, Tudose Ana Roxana Stoicescu
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta PRIMĂRIA COMUNEI cu sediul în comuna, Județul B, împotriva sentinței nr.1375 din 26 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta- SRLcu sediul în comuna, Județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta-pârâtă Primăria comunei și intimata-reclamantă - SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este scutit de plata taxei de timbru, că s-au depus concluzii scrise de către intimata - SRL și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Curtea, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 3392/114/21.08.2008 pe rolul
Tribunalului Buzău, reclamanta - SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei, jud. B, pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună obligarea pârâtei să acorde reclamantei scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport prevăzute de dispoziția art. 262 lit. d Cod fiscal, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că sub nr. 729/2008 a solicitat pârâtei acordarea scutirii instituită de art. 262 lit. d Cod fiscal, respectiv exonerarea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport proprii în condițiile în care acestea erau destinate transportului public de călători.
Reclamanta a învederat că prin adresa nr. 729/27.06.2008, pârâta i-
comunicat că nu beneficiază de scutire, însă fără a motiva soluția dată.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus în copie la dosar înscrisuri. Pârâta Primăria comunei a formulat întâmpinare prin care a
solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, apreciind că reclamanta nu se încadrează în dispozițiile art. 262 lit. d Cod fiscal.
Prin sentința nr.1375/26.11.2008, Tribunalul Buzăua admis acțiunea formulată de reclamanta - SRL, în contradictoriu cu pârâta Primăria Comunei și a obligat pârâta să acorde reclamatei scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport prevăzută de dispoziția art. 262 lit. d Cod fiscal, aferent anului bugetar 2008, cât și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 661,3 lei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, potrivit art. 262 lit. d Cod fiscal, beneficiază de scutire privind taxa asupra mijloacelor de transport ale persoanelor juridice care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localități, dacă tariful de transport este stabilit în condiții de transport public.
S-a constatat că prin hotărârea nr. 18 din 10.06.2008 a Consiliului județean B - Comisia paritară pentru atribuirea traseelor cuprinse în programul de transport public de persoane în sistem județean, traseul B- -, cod 029 fost atribuit reclamantei - SRL.
S-a mai reținut că reclamanta deține licență de traseu pentru transport de
persoane eliberată de ARR-Agenția ARR B-, precum și licență pentru transport rutier public de persoane în trafic internațional emisă de aceiași instituție, că a stabilit tarifele de transport.
S-a constatat că este neîntemeiat, nemotivat răspunsul pârâtei privitor la neacordarea scutirii prevăzute de dispoziția art. 262 lit. d Cod fiscal.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Primăria comunei, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, pârâta învederează că sentința este netemeinică și nelegală, deoarece instanța de fond a interpretat greșit prevederile art. 262lit. d din Codul fiscal.
Astfel, articolul menționat prevede că impozitul pe mijloacele de transport nu se aplică pentru mijloacele de transport ale persoanelor juridice,care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localități, dacă tariful de transport este stabilit în condiții de transport public.
Astfel, comuna este localitate rurală și transportul de persoane pe ruta B -, nu se desfășoară în regim sau suburban, ci în regim județean.
Totodată, recurenta motivează că art. 262 din Codul fiscal nu face nicio referire la operatorii economici care desfășoară activități de transport de persoane în regim județean sau interjudețean, motiv pentru care prevederile art. 262 lit. d nu sunt aplicabile speței de față.
În final se motivează că instanța de fond nu a observat că nu este vorba de nicio taxă, ci de impozitul anual pe mijloacele de transport, distincția legală dintre impozit și taxă fiind foarte clară.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile 1375/2008 a Tribunalului Buzău, ia pe fond să se respingă acțiunea ca nefondată.
Intimata a depus concluzii scrise arătând în esență că potrivit HCL B nr. 18/2008, beneficiază de dispozițiile art.262 lit. de Cod fiscal.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului, motivele de recurs și dispozițiile legale în materie, urmează să admită recursul pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 262 lit. d din Codul fiscal, impozitul pentru mijloace de transport nu se aplică pentru mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localități, dacă tariful de transport este stabilit în condițiile de transport public.
În cazul de față, pârâta nu a întocmit nicio decizie de impunere cu privire la impozitul respectiv pentru a fi contestată mai întâi pe calea administrativ-jurisdicțională și apoi în instanță potrivit dispozițiilor Titlului IX din OG nr. 92/2003 republicat privind Codul d e procedură fiscală.
Pe de altă parte, refuzul pârâtei de a proceda la scutirea reclamantei de plata impozitului pe mijloacele de transport este îndreptățit, deoarece în textul de lege sus menționat, nu este prevăzut în mod expres transportul județean, fiind evident că în cauză se pune problema transportului județean.
Și celălalt motiv de recurs este întemeiat, deoarece în mod greșit instanța de fond a obligat pârâta să scutească reclamanta de plata taxei pe mijloacele de transport, când de fapt se pune problema impozitului pe acesta.
Așa fiind, Curtea văzând și dispozițiile art. 312(1),(2),(3) și art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată și pe fond va respinge contestația ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtaPRIMĂRIA COMUNEI,cu sediul în comuna, Județul B, împotriva sentinței nr.1375 din 26 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta- SRLcu sediul în comuna, Județul
Modifică în tot sentința recurată în sensul că pe fond respinge contestația
ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 martie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Duboșaru Rodica, Tudose Ana Roxana Stoicescu
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
red. DR
Tehnored.DL
3 ex./13.03.2009
f- Tribunalul Buzău
Președinte:Duboșaru RodicaJudecători:Duboșaru Rodica, Tudose Ana Roxana Stoicescu