Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 3647/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR.3647
Ședința publică de la 03.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Stănișor Denisa Angelica
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții, A, A, -, G, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE și chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 27.10.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, Curtea având nevoie de timp pentru a examina actele dosarului și a delibera, a amânat pronunțarea la 03.11.2009, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată sub nr- reclamanții, A, A, -, G, au chemat în judecată pe pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție solicitând obligarea acestora la data sporului de fidelitate și a sporului de confidențialitate aferentă perioadei ianuarie 2006 - aprilie 2008, în funcție de perioada efectiv lucrată în cadrul, sumele rezultate urmând a fi actualizate cu indicele de inflație.
Reclamanții arată că în perioada pentru care au formulat prezenta acțiune au avut calitatea de ofițeri de poliție judiciară la. situație în care se impunea acordarea sporului de fidelitate și a sporului de confidențialitate, drepturi salariale recunoscute prin Decizia colegiului de conducere al emisă în data de 22.05.2008 și acordate începând cu 18.04.2008.
Mai arată reclamanții că sporul de fidelitate este prev. de art.6 OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor,exercițiul dreptului de a încasa acest spor fiind suspendat pentru anul 2005 prin dispozițiile art.2 alin.1 din OUG - aprobată prin Legea nr.28/2005, iar sporul de confidențialitate este recunoscut de disp. art.3 din OG 19/2006 cu precizarea că acesta se acordă funcționarilor publici cu Statut special, categorie din care fac parte, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.360/2002.
Prin întâmpinarea formulată la data de 11.05.2009 pârâtul MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a solicitat respingerea acțiunii ca prescrisă pentru perioada 01.01.2006 - 19.03.2006 și ca inadmisibilă pentru restul perioadei.
Se arată că prin art.2 pct.19 din Legea nr.161/2002 s-a produs o asimilare din punctul de vedere al salarizării între ofițerii de poliție judiciară și magistrați,iar ulterior prin OUG 24/2004 s-a prevăzut că ofițerii de poliție judiciară din DNA beneficiază de drepturile prev. de anexa 4 din OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, respectiv sunt salarizați în raport de coeficientul de multiplicare al unui procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii.
Pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerul Finanțelor Publice (fila 16) solicitând ca în cazul în care se va admite cererea reclamanților să fie obligat chematul în garanție să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
La data de 04.06.2009, pârâtul a formulat întâmpinare (fila 47), în principal invocând excepția autorității de lucru judecat cu privire la cererea formulată de reclamanții, și în raport de sentința nr.1811/11.06.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, definitivă și irevocabilă prin Decizia nr.565/04.02.2009 a prin care s-a respins o cerere de chemare în judecată cu același obiect.
Cu privire la fondul cauzei pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că salarizarea reclamanților este reglementată de dispozițiile OG 27/2006 și Anexa 4 la OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.
La rândul său,pârâtul a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerul Finanțelor Publice (fila 58) invocând același considerente ca și pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Examinând cu prioritate, potrivit art.137 alin.1 Cod procedură civilă, excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Curtea o apreciază ca neîntemeiată.
Potrivit disp. art.120 cod civil pentru a exista putere de lucru judecat trebuie să existe tripla identitate de părți, obiect, cauză, iar hotărârea să fie pronunțată de o instanță română și să dezlege fondul cauzei.
Analizând sentințele invocate, respectiv sentința nr.2576/23.10.2007 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, irevocabilă prin decizia nr.2647/24.06.2008 a ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și sentința nr.1811/11.06.2008 a Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, definitivă și irevocabilă prin decizia nr.565/04.02.2009 a, Curtea reține că obiectul pretențiilor reclamanților, deși același, vizează alte perioade de activitate.
În aceste condiții, dat fiind faptul că art.1201 Cod civil stabilește ca necesară îndeplinirea triplei identități, Curtea va respinge excepția autorității de lucru judecat.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii invocat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC, Curtea constată că este neîntemeiată, argumentele invocate în susținerea acesteia reprezentând în realitate apărări de fond, iar nu condiții pentru exercitarea dreptului la acțiune în justiție.
Pe fondul cauzei, Curtea apreciază că acțiunea formulată de reclamanți este neîntemeiată.
Reclamanții sunt ofițeri de poliție judiciară la DNA și au solicitat acordarea sporului de fidelitate și de confidențialitate prev. de art.6 din OUG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și art.3 din Legea nr.144/2006 pentru aprobarea OG 19/2006,deși în realitate salarizarea reclamanților se realizează în temeiul OG 27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor și procurorilor, act normativ ce nu prevede acordarea sporurilor solicitate de reclamanți.
Astfel reclamanții sunt salarizați potrivit anexei 1, Cap. A, art.29 din OUG 177/2002, prin aplicarea coeficientului de multiplicare al unui procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii.
În ceea ce privește drepturile prev. în anexa 4 din OUG 38/2003, actul normativ citat prevede ca polițiștii detașați în baza reglementărilor în vigoare să îndeplinească funcții în afara Ministerului Administrației și Internelor beneficiază de salariul de bază al funcției îndeplinite,sporul de vechime în muncă, indemnizații, premii,sporuri și alte drepturi, care se acordă personalului civil din unitățile unde își desfășoară activitatea potrivit legislației care se aplică în unitățile respective, de salariul pentru gradul profesional și gradațiile calculate la acesta, potrivit legislației care se aplică polițiștilor, deci nu și sporurile solicitate de reclamanți.
De asemenea, în cauză nu pot fi aplicate nici disp. OG 137/2000, dispoziții pe care reclamanții și-au întemeiat acțiunea, întrucât prin Decizia nr.821/2008 pronunțată de Curtea Constituțională a fost admisă excepția de neconstituționalitate invocată de Ministerul Justiției, reținându-se că disp. art.2 alin.1 și art.11 din OG 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în acre sunt interpretate. În sensul că se dă în competența instanței de judecată posibilitatea de a anula sau refuza aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
De altfel, practica Curții Europene a Drepturilor Omului este constantă în a aprecia că a distinge nu înseamnă a discrimina și că diferența de tratament înseamnă discriminare numai dacă intervine în cazuri similare.
Referitor la sporul de confidențialitate, Curtea reține că art.3 alin.1 din OG 19/2006 aprobată prin Legea nr.444/2006, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/ avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate.
De asemenea, potrivit art.3 alin.3 din același act normativ, unitățile, categoriile de personal, condițiile de acordare și cuantumul sporului de confidențialitate se stabilesc prin ordin al ministrului au al conducătorului instituției centrale din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Astfel, este necesară emiterea unui ordin prin care conducătorii instituțiilor să stabilească persoanele care beneficiază de acest spor și cuantumul acestuia, ordin care în cadrul DNA nu a fost emis.
În plus, acordarea acestui spor se face cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate, plata acestui drept salarial putând fi făcută în măsura în care au fost prevăzute fonduri în acest scop.
Față de aceste considerente, Curtea urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată, iar în raport de această soluție va respinge cererile de chemare în garanție formulate de pârâții și Parchetul de pe lângă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prescripției acțiunii sub aspectul drepturilor salariale aferente perioadei 01.01.2006 - 19.03.2006.
Respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta Direcția Națională Anticorupție.
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea precizată de reclamanții, A, A, -, G, toți cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat, cu sediul în B-, -.2a,.34, sector 3, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, cu sediul în B-- 14, sector 5 și Direcția Națională Anticorupție, cu sediul în B,- - 81, sector 1.
Respinge cererile de chemare în garanție a Ministerul Finanțelor Publice formulate de pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.11.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
-
Red.
Gh./4 ex.
27.01.2010
Președinte:Stănișor Denisa AngelicaJudecători:Stănișor Denisa Angelica
