Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 51/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR. 51
Ședința publică din data de 20 martie 2009
PREȘEDINTE: Adriana Florina Secrețeanu
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea cererii formulată de reclamanta, domiciliată în P,-, - 5,. 10, județul P, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - DIRECȚIA PENTRU APLICAREA LEGII NR. 290/2003, A LEGII NR. 9/1998 ȘI A LEGII NR. 393/2006, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr. 202.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta, reprezentată de avocat din cadrul Baroului P, lipsă fiind pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Direcția pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, a Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 393/2006.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru reclamanta, depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri, respectiv: o recipisă poștală de trimitere către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților din 11 noiembrie 2008, dovadă poștală de trimitere prioripost din partea reclamantei către pârâtă din 10 noiembrie 2008, cerere formulată de reclamantă către pârâtă la data de 10 noiembrie 2008, fișă de examinare nr. 13964, extras de cont din data de 26 mai 2007 eliberat de Banca Comercială Română SA, cerere formulată de reclamantă către pârâtă la data de 28 mai 2007 și cerere formulată de reclamantă către pârâtă la data de 25 mai 2007.
Arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în susținerea acțiunii.
Curtea, luând act de împrejurarea că nu mai sunt alte cereri de formulat și ținând seama și de faptul că pârâta a solicitat judecata pe cale de întâmpinare, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Avocat, pentru reclamanta, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtei să efectueze plata despăgubirilor solicitate.
Învederează că pârâta avea numai dreptul de a solicita verificarea actelor emise de Comisia județeană sau să dispună revocarea acestora.
Precizează că decizia de restituire a fost emisă în 2007 și, timp de un an de zile, pârâta nu a făcut nicio plată.
Mai arată că, deși decizia de restituire era definitivă și irevocabilă, pârâta a solicitat, în mod succesiv, înscrisuri, pentru care, reclamanta a făcut toate diligențele pentru a le depune.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtei să efectueze plata despăgubirilor solicitate.
URTEA
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Ploiești la nr- la data de 11.02.2009, reclamanta a chemat în judecată pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, și a solicitat obligarea la plata despăgubirilor ce i se cuvin, în cuantum de 257.722 lei așa cum sunt prevăzute de Hotărârea nr. 223/24 mai 2007 Comisiei Județene P de aplicare a Legii nr. 290/2003.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că încă din data de 22.05.2007 a fost adoptată Hotărârea Comisiei Județene P, prin care i se acordau despăgubiri în valoare totală de 257.722 lei. Ulterior, conform Legii nr.290/2003, respectiva hotărâre a fost comunicată și Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003, care avea obligația de a dispune plata despăgubirilor, conform art.11 alin.1 al Legii nr.290/2003 și de a întocmi documentele de plată, conform art.17 alin.4 lit. a din Norma metodologică de aplicare a legii anterior menționate, însă, în loc de a proceda conform dispozițiilor legale, prin serviciul său specializat, i-a trimis o serie de adrese, prin care îi solicitau alte acte în completare.
Reclamanta a precizat că, știa că hotărârea Comisiei Județene este definitivă și executorie, dar a fost de bună credință și a făcut demersuri pentru a obține și expedia, de fiecare dată, actele solicitate și a așteptat soluționarea cererii sale de plată a despăgubirilor însă, în mod nefericit, deși Legea nr. 290/2003 prevede în art. 10 alin.2 că plata se va face în termen de 1 an de la comunicarea hotărârii Comisiei Județene, în această perioadă de timp singura realizare a fost purtarea unei corespondențe cu, pe cât de bogate, pe atât de inutile.
În condițiile în care îndeplinește toate cerințele legale pentru a beneficia de plata despăgubirilor, solicită obligarea pârâtei să dispună plata acestor despăgubiri în cuantumul stabilit prin Hotărârea Comisiei Județene, urmând a aștepta, ca în funcție de disponibilitățile bănești, să primească sumele cuvenite.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.10 alin.2, art.11 din Legea nr.290/2003 și art.17 alin.4 lit. a și alin.5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 290/2003.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.
Pârâta a arătat că, în data de 24.05.2007, Instituția Prefectului Județului Pae mis pe numele reclamantei Hotărârea nr. 223, prin care s-a stabilit cu titlu de despăgubire suma de 257.722 lei compensații bănești pentru bunurile autorilor și, sechestrate, reținute sau rămase în comuna, raionul, ca urmare a refugiului, apreciind că hotărârea a fost emisă fără a fi respectate prevederile Legii 290/2003.
Arată pârâta că, deoarece nu deținea acte doveditoare pentru a confirma refugiul autorilor și proprietatea bunurilor pentru care a solicitat despăgubiri, reclamanta a apelat la prevederile art.2 alin.4 teza II din HG1120/2006, ce permite solicitanților ca în situația imposibilității dovedite de a procura aceste acte, cererea se completează cu declarația autentică a petentului, însoțită de declarațiile a cel puțin 2 martori, de asemenea autentificate. Imposibilitatea de a procura înscrisuri se dovedește prin demersurile efectuate pentru a intra în posesia acestor acte, depunându-se la dosar copii ale corespondenței purtate cu diferite instituții din România, Ucraina și Republica M, abilitate să producă aceste documente (adeverințe sau certificate de arhivă) precum și traducerea acestora, după caz.
Documentele depuse de reclamantă la dosarul cauzei, respectiv copia hotărârii nr. 223/24.05.2007 emisă de Comisia Județeană P de aplicare a Legii 290/2003, copia buletinului de identitate și dovada deschiderii unui cont la BCR - sucursala P, declarația pe propria răspundere a reclamantei și o adeverință eliberată de Primăria satului, în care, pe baza pe baza declarațiilor a 4 martori, se menționează bunurile abandonate de către autori ca urmare a refugiului, sunt insuficiente pentru dovedirea refugiului și proprietății autorilor, adeverința emisă de Primăria nu poate fi considerată dovadă a proprietății deoarece are la bază doar declarațiile martorilor și nu documente originale de evidență a proprietăților autorilor din perioada anterioară refugiului, în completare fiind necesar ca aceasta să inițieze o corespondență cu Arhivele Naționale ale
Din analiza Referatului constituit de Comisia Județeană P de aplicare a Legii 290/2003 pentru Hotărârea nr.223/2007 reclamanta nu face dovada refugiului autorilor și proprietății bunurilor pentru care a solicitat despăgubiri, deoarece nu a respectat prevederile art.2 alin.5 din HG1120/2006, această concluzie fiind transmisă și reclamantei la sediul în data de 30.10.2007, iar în vederea dispunerii plății i s-a solicitat acesteia să-și completeze dosarul. În completarea dosarului, reclamanta a depus carnetul de muncă al autorului, adresa emisă de Primăria comunei, prin care se transmite faptul că nu dețin acte din care să rezulte că în perioada 1944 - 1948 locuit împreună cu mama și sora în comuna, certificat de cetățenie, eliberat de Comitetul Provizoriu al comunei, prin care se recunoaște că autorii și copii lor ai cetățenie română și certificat de cetățenie, eliberat de Sfatul Popular al comunei, prin care se certifică faptul că autoarea are cetățenie română.
Arată pârâta că din carnetul de muncă emis pe numele autorului nu rezultă faptul că acesta s-ar fi refugiat din în anul 1944, pentru acest an făcându-se mențiunea "deconcentrat", iar următoarea mențiune în carnetul de muncă este făcută în anul 1948. Referitor la cele două certificate de naționalitate, pârâta susține că acestea fac dovada faptului că autorii se aflau în România în anii 50, însă nu se specifică faptul că aceștia ar avea calitatea de refugiat.
Față de aceste considerente, având în vedere că Comisia Județeană a emis Hotărârea nr. 223/2007 fără a respecta prevederile Legii 290/2003, este în situația de a cere revocarea Hotărârii, așa cum prevede art. 17 alin. 4 din HG nr. 1120/2006.
Examinând cauza, din actele și lucrările dosarului, curtea reține următoarele:
Prin Hotărârea nr.223/24.05.2007, Instituția Prefectului Județului Paa cordat reclamantei despăgubiri în sumă de 257.722 lei, pentru bunurile autorilor și, abandonate în comuna, raionul, ca urmare a refugiului.
La data de 28.05.2007 reclamanta a depus la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților cererea nr. 2679/2007 de plată a despăgubirilor, anexând Hotărârea nr. 223/24.05.2007 și dovada deschiderii contului bancar.
Pârâta a solicitat Instituției Prefectului P comunicarea unui document din care să rezulte motivele avute în vedere la pronunțarea Hotărârii nr. 223/2007 și arată în întâmpinare că a constatat că hotărârea a fost emisă fără a fi respectate prevederile Legii 290/2003, documentele depuse fiind insuficiente pentru dovedirea refugiului și a proprietății, concluzie transmisă reclamantei.
În vederea dispunerii plății i s-a solicitat reclamantei să-și completeze dosarul.
A concluzionat pârâta că, Comisia Județeană a emis Hotărârea nr. 223/2007 fără a respecta prevederile Legii 290/2003, și este în situația de a cere revocarea Hotărârii, așa cum prevede art. 17 alin. 4 din HG nr. 1120/2006.
Conform dispozitiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în, de Nord și, despăgubirile sau compensațiile bănești vor fi acordate beneficiarilor în termen de un an de la comunicarea hotărârii comisiei județene, plata lor se poate face și în rate, în maximum 2 ani, în funcție de disponibilitățile bănești.
Dispozitiile legale sunt imperative, prevad plata in termen de 1 an, maxim 2 ani, referirea la disponibilitatile banesti fiind in mod evident la situatia ca, in lipsa disponibilitatilor banesti suficiente, plata sa se faca nu intr-un an, ci in maxim 2 ani.
HG nr. 120/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 prevede procedura de plata a depagubirilor.
Conform art. 18, solicitarea plății se face pe bază de cerere scrisă, adresată către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cererea este însoțită de hotărârea comisiei, o copie de pe actul de identitate și dovada deschiderii unui cont la o bancă, procedura urmata intocmai de reclamantă.
În continuare, alin. 5 al art. 18 prevede că, în acest caz, compensațiile bănești se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat, astfel: a) integral, dacă cuantumul acestora nu depășește 50.000 lei; b) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60% în primul an și 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei și 100.000 lei; c) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei.
Astfel, reclamanta se încadrează în ipoteza lit.c, despăgubirile acesteia depășind suma de 100.000 lei, prin urmare era indreptățită ca in termen de 1 an de la comunicarea Hotărârii Comisiei Județene nr. 223/24.05.2007 să primească tranșa de 40%, an care a fost depășit, urmând ca in cel de-al doilea an, care nu s-a implinit, sa primeasca transa de 60%.
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 1 din Legea nr.554/2004, se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim al său prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri.
Răspunsul primit de reclamantă ca urmare a cererii sale de plată a despăgubirilor constituie un refuz nejustificat, întrucât pârâta are obligația prevăzută în mod imperativ de dispozițiile legale, de achitare a despăgubirilor in termenele prevazute de lege, în acest sens având obligația de a efectua toate demersurile necesare pentru a asigura plata despăgubirilor.
Susținerile pârâtei, privind motivul neachitării despăgubirilor, nu pot fi primite.
Într-adevar, HG nr.1120/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 prevede la art. 17 alin. 4 lit. h ca, în situația în care constată încălcarea prevederilor Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și a normelor metodologice adoptate în aplicarea sa, propune reanalizarea actelor administrative emise de către comisiile județene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. Decizia motivată a vicepreședintelui se comunică comisiilor județene sau a municipiului B pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. În baza raporturilor administrative ierarhice, vicepreședintele poate solicita comisiilor județene sau a municipiului B pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 revocarea actelor administrative emise, în situația în care constată încălcarea prevederilor legale în vigoare.
Cu toate acestea, deși invocă faptul ca nu au fost respectate dispozițiile Legii nr.290/2003, pârâta nu a efectuat nici un demers in sensul disp.art. 17 alin. 4 lit. h din /2006, nu a propus Comisiei Județene P pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 reanalizarea Hotărârii 223/24.05.2007 și nu a solicitat revocarea acesteia, în condițiile în care hotărârea a fost emisă la data de 24.05.2007 și a fost depusă de reclamantă odată cu cererea de achitare a despăgubirilor din data de 28.05.2007.
Față de aceste împrejurări, simplele susțineri ale pârâtei, neînsoțite de demersuri efective in sensul aplicării dispozițiilor legale și îndeplinirii atribuțiilor ce ii revin, sunt nefondate si nu pot fi avute in vedere.
Nefiind în nici un fel reanalizată sau revocată, nefiind efectuate nici un fel de demersuri legale efective în sensul constatării nelegalitații, Hotărârea nr. 223/24.05.2007 emisă de Comisia Județeană P de aplicare a Legii nr.290/2003 trebuie executată in conformitate cu dispozițiile legale.
Pentru aceste motive, curtea constată că cererea reclamantei este în parte intemeiată, și anume în ceea ce privește achitarea tranșei de 40 % din suma de 257.722 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. 2 din Legea nr.290/2003 si art. 18 alin. 5 din HG 1120/2006, fiind împlinit numai primul an prevăzut de aceste dispoziții legale, urmând ca în cel de-al doilea an, care nu s-a împlinit, să primească tranșa de 60%.
Pentru toate aceste considerente, curtea va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta să achite reclamantei tranșa de 40% din suma de 257.722 lei acordată cu titlu de despăgubiri prin Hotărârea nr.223/25.05.2007 a Comisiei Județene P de Aplicare a Legii nr.290/2003, va respinge in rest actiunea, pentru tranșa de 60%, pentru motivele expuse anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRÂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în P,-, - 5,. 10, județul P, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - DIRECȚIA PENTRU APLICAREA LEGII NR. 290/2003, A LEGII NR. 9/1998 ȘI A LEGII NR. 393/2006, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr. 202.
Obligă pârâta să achite reclamantei tranșa de 40% din suma de 257.722 lei acordată cu titlu de despăgubiri prin Hotărârea nr.223/25.05.2007 a Comisiei Județene P de Aplicare a Legii nr.290/2003.
Respinge în rest acțiunea.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.03.2009.
Președinte
- - -
Grefier,
- -
Red. /CC
4 ex/13 aprilie 2009
Operator de date cu caracter personal,
Nr. notificare 3120
Președinte:Adriana Florina SecrețeanuJudecători:Adriana Florina Secrețeanu
