Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 876/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.876/R/2009 Dosar nr-
Ședința publică din data de 18 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTORI: Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche Lorența
- -
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția de munca si Protecție Socială a Județului B împotriva sentinței civile nr. 780/.09.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect refuz acordare drepturi.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 15 decembrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 18 decembrie 2009.
CURTEA,
Asupra recursului de față constată că:
La data de 2.05.2009, reclamantul a formulat acțiunea în contencios administrativ în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială B, solicitând admiterea contestației, anularea Hotărârii nr. 154/19.03.2009, emisă de pârâtă și obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre pentru acordarea drepturilor prevăzute de lege ca participant la revolta muncitorească anticomunistă din 15 1987, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 6/2008.
Acțiunea reclamantului a formulat obiectul dosarului nr- a Tribunalului Brașov.
În acest dosar instanța de fond,pe baza probelor de la dosar a pronunțat sentința civilă nr. 780/CA/30.09.2009, prin care a dispus următoarele: s-a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția și Protecției Sociale B și în consecință: s-a anulat Hotărârea nr. 154/19.03.2009 emisă de pârâtă și fost obligată pârâta să emită o hotărâre pentru acordarea drepturilor prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2008.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:
Prin Decizia nr.154/19.03.2009 emisă de pârâtă s-a respins cererea reclamantului întrucât din actele depuse la dosar nu rezultă faptul că petentul îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de art.19 alin.2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2008. S-a reținut că acesta nu dovedește faptul că privarea de libertate pentru efectuarea de cercetări a avut una din următoarele consecințe: i s-a stabilit domiciliul obligatoriu/a fost strămutat într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau a fost deportat.
Potrivit art.19 alin.2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2008 dovada calității prevăzute la alin.1 se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de către organele competente, din care să rezulte privarea de libertate în locuri de deținere, pentru efectuarea de cercetări, care a avut una dintre următoarele consecințe:
a) stabilirea domiciliului obligatoriu;
b) strămutarea într-o altă localitate;
c) deportarea.
În speță, reclamantul face dovada faptului că privarea de libertate pentru efectuarea de cercetări a avut ca și consecință stabilirea domiciliului obligatoriu în
Rezultă astfel din declarațiile martorilor și că reclamantul nu avea voie să părăsească orașul fără să anunțe organele de miliție, precum și că acesta era obligat să se prezinte periodic la miliție pentru verificări ori era căutat acasă sau la serviciu în acest scop.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială B dispunând conform dispozitivului sentinței.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate și în consecință respingerea acțiunii reclamantului ca netemeinică și nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată următoarele:
Hotărârea atacată este greșită deoarece, reclamantul nu a dovedit cu înscrisuri oficiale faptul că în urma participării sale la evenimentele din 15.11.1987 de la B, a avut stabilit domiciliul obligatoriu așa că, acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 19 alin. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. nr.6/13.02.2008 și în mod corect Direcția de Muncă și Protecție Socială B i-a respins cererea formulată de acesta pentru acordarea drepturilor solicitate prin Hotărârea nr. 154/19.03.2009.
Recurenta a susținut că art. 19 alin. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6 din 13.02.2008 prevede următoarele:,dovada calității de persoana care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la B din 1987, se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de către organele competente din care să rezulte privarea de libertate în locuri de deținere, pentru efectuarea de cercetări, care a avut una dintre următoarele consecințe:
a) stabilirea domiciliului obligatoriu;
b) strămutarea într-o alta localitate;
c) deportarea."
Textul art. 21 alin. 1 si 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/13.02.2008, precizează că persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 19 alin. 2 si 4 beneficiază de drepturile prevăzute la art. 4 alin. 3 lit. e), art. 5 alin. 1 si 2 si art. 5 indice 1. In textul de lege se mai precizează că,indemnizația reparatorie se acordă independent de veniturile obținute de beneficiar"
Față de aceste considerente, pune concluzii de admitere a recursului, de casare a sentinței atacate și pe fond de respingerea acțiunii ca neîntemeiată și de menținere a actului administrativ contestat la aceasta instanță, pornind de la dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod Procedură Civilă, în sensul că sentința atacată este lipsită de temei legal fiind data cu aplicarea greșită a legii la situația juridică dedusă judecații, astfel că în forma în care a fost pronunțată ea nu poate fi pusă în aplicare.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod Procedură Civilă și dispozițiile art. 19 alin. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/13.02.2008.
Față de recursul declarat în cauză intimatul reclamant, a formulat Întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, motivând că și reclamantul figurează pe lista persoanelor cercetate în legătură cu evenimentele din 15.11.1987, listă întocmită de securitate și aflată șa dosar 52 al CNSAS așa încât conform legii acesta a avut domiciliul obligatoriu în perioada de după arest și până la Revoluția din 1989.
În concluzie, a solicitat menținerea hotărârii atacate a Tribunalului Brașov ca legală și respingerea recursului ca nefondat.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului sentința civilă atacată nr. 780/30.09.2009 a Tribunalului Brașov, prin prisma criticilor de recurs formulate de pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială B, constată recursul ca fondat în parte pentru următoarele considerente:
Sentința pronunțată de instanța de fond a soluționat chestiunile esențiale ale acțiunii reclamantului fiind în esență corectă și legală.
Dar, în ce privește finalitatea juridică a acesteia se constată că în dispozitivul sentinței respective instanța nu a precizat care e perioada în care reclamantul a avut domiciliul obligatoriu, și nici temeiul de drept al dreptului solicitat de reclamant și acordarea.
Ca atare, sub aceste aspecte criticile recurentei se constată ca fiind întemeiate și legale.
În acest sens, instanța examinând considerentele sentinței atacate, întreg probatoriu de la dosar, constată că reclamantul a avut domiciliul obligatoriu pe perioada 16.11.1987 - 22.12.1989.
Temeiul de drept al acțiunii sale fiind prevederile art. 19 alin. 2 lit. "a" din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/13.02.2008, iar drepturile i se vor acorda începând cu data de 1.04.2009.
În ce privește restul criticilor formulate de recurentă, în sensul că reclamantul nu a făcut dovada participării efective la evenimentele din 1987 și a persecuțiilor, a domiciliului obligatoriu critici se vor înlătura ca nefondate
Așa fiind, conform art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, se va admite în parte recursul declarat și se va modifica în parte sentința civilă atacată nr. 780/CA/30.09.2009, în sensul prevăzut în prezenta - pentru perioada 16.11.1987 - 22.12.1989, art.19 alin.2 lit. "a" din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2008, dreptul începând cu 1.04.2009, menținând restul dispozițiilor sentinței atacate. Fără cheltuieli de judecată.
Cât privește apărarea reclamantului în recurs aceasta se va reține în parte justificat pentru argumentele mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul formulat de pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială B împotriva sentinței civile nr 780/CA/30.09.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr - pe care o modifică în parte, în sensul că,
Dispozitivul sentinței civile atacate se va completa "pentru perioada 16.11.1987-22.12.1989, conform art 18 al 1 lit a și art 19 al 2 lit a din Legea nr 341/2004 modificată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2008, începând cu data de 01.04.2009".
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.12.2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche Lorența
- - - - - -
Grefier,
Red. - 21.12.2009
Dact. - 29.12.2009/2 ex.
Jud fond - D
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche Lorența
