Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1179/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1179/CA/2008
Ședința publică de la 29 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 3: Ioan Cibu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE D împotriva sentinței civile nr.1424/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru pârâta recurentă, lipsind reclamanta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-au înregistrat la dosar întâmpinare, care se comunică cu reprezentantul pârâtei recurente și cerere din partea reclamantei intimate, prin care se solicită efectuarea unei adrese către Serviciul Public Comunitar pentru Înmatricularea Autovehiculelor D privind comunicarea în copie a certificatelor de înmatriculare din statul de proveniență pentru autovehiculele Volvo S 60, nr.- și Renault Laguna nr.-.
Reprezentantul pârâtei recurente apreciază nefondată cererea formulată în cauză de reclamanta intimată.
Instanța față de împrejurarea că astăzi s-a comunicat întâmpinarea cu pârâta recurentă și nu se solicită un nou termen de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea recursului, constatând că nu se impun alte probe în dosar.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca inadmisibilă, întrucât nu s-a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004. Nu solicită cheltuieli de judecată.
- CURTEA DE APEL -
Asupra recursului de față:
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr.1424/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și Contencios Administrativ s-a admis acțiunea introdusă de reclamanta - "" SRL D împotriva pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE D și ca urmare pârâta a fost obligată să restituie reclamantei sumele de 6.728 lei și 5.649 lei achitate cu titlu de taxă primă înmatriculare.
În considerentele sentinței, prima instanță a reținut că taxa de primă înmatriculare a celor două autovehicule second hand importate de reclamantă a fost nelegal încasată, întrucât art.214/1 și 214/3 Cod fiscal încalcă art.90 din Tratatul Comunității Europene la care România a aderat începând cu 01.01.2007, astfel că față de prevederile art.148 alin.2 din Constituție, acțiunea reclamantei s-a constatat întemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta reprezentată prin H, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei pe excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a lipsei procedurii prealabile iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică, întrucât pârâta nu are calitate procesuală pasivă, neexistând identitate între persoana sa și cel obligat în raportul juridic dedus judecății, respectiv Statul Român.
În ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, pârâta arată că reclamanta a introdus cererea de chemare în judecată fără a urma procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004, astfel că față de prevederile art.109 alin.2 Cod pr.civilă, se impunea respingerea acțiunii.
Pe fondul cauzei, pârâta arată că potrivit dispozițiilor art.214/1 Cod fiscal, pentru toate autoturismele, indiferent dacă sunt achiziționate din țară sau din import se plătește taxa specială la prima înmatriculare în România, astfel că invocarea încălcării art.90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene este nefondată în cauza de față.
Pârâta mai arată că prin nr.OUG50/2008 taxa specială contestată prevăzută de art.214/1 - 214/3 Cod fiscal a fost înlocuită cu taxa de poluare pentru autovehicule, astfel art.11 din această ordonanță instituie temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 1.01.2007 - 30.06.2008 cu titlu taxă specială de înmatriculare și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule, procedura de restituire fiind reglementată de nr.HG686/2008, astfel că solicitarea reclamantei de restituire a întregii taxe este nefondată, întrucât legea prevede doar restituirea parțială a acestei taxe.
Cu privire la acordarea dobânzilor, pârâta arată că întrucât nu sunt îndeplinite condițiile pentru restituirea sumelor, dispozițiile legale privind acordarea dobânzilor nu își găsesc aplicarea în speță.
În drept invocă prevederile art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Conform prevederilor art.17 din Legea nr.146/1997, recursul pârâtei este scutit de taxa de timbru.
Reclamanta intimată prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursului pârâtei ca nefundat.
Examinând recursul pârâtei în raport cu motivele invocate și actele dosarului, instanța constată că este nefundat, urmând să fie respins pentru considerentele ce se vor arăta.
Reclamanta s-a adresat cu o cerere pârâtei pentru restituirea sumelor achitate cu titlu de taxă primă înmatriculare autovehicule, cerere la care pârâta i-a răspuns cu adresa nr.22546/08.04.2008, în sensul că nu există o reglementare legală care să prevadă restituirea acesteia, astfel că cererea nu poate fi admisă.
În urma acestei adrese de refuz a restituirii celor două sume, reclamanta în data de 07.05.2008 a depus pe rolul Tribunalului Hunedoara cererea de chemare în judecată împotriva pârâtei, cerere la care a atașat și copia adresei nr.22546/18.04.2008 primită de la pârâtă, astfel că procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004 invocată de pârâtă ca motiv de recurs a fost îndeplinită.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, este de asemenea neîntemeiată, întrucât pârâta administrează impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general și este cea care a încasat de la reclamantă sumele din litigiu și a soluționat cererea de restituire fără a indica lipsa competenței legale de a soluționa o asemenea cerere.
În consecință, în măsura în care pârâta este cea care a încasat de la reclamantă sumele ce se fac venit la bugetul de stat și este competentă în aplicarea legislației privind stabilirea și colectarea creanțelor fiscale, aceasta are și calitate procesuală pasivă în cauza de față, având ca obiect contencios administrativ fiscal.
În ce privește fondul cauzei, instanța de recurs constată că în mod corect prima instanță a reținut faptul că norma internă invocată de pârâtă - art.214/1 - 214/3 Cod fiscal - încalcă prevederile Tratatului Uniunii Europene, care prin art.90 alin.1 stabilește că nici un stat membru nu poate să impună, în mod direct sau indirect, asupra produselor altor state membre, impozite interne de orice natură în plus față de cele impuse direct sau indirect asupra produselor interne similare. Mai mult, nici un stat membru nu poate să impună asupra produselor altor state membre impozite interne de natură să acorde protecție indirectă altor produse.
Potrivit art. 148 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării. Prevederea constituționala consacra supremația dreptului comunitar si aplicarea directa a acestuia. Potrivit caracteristicilor dreptului comunitar, orice normă comunitară are forța juridică superioară nomelor naționale, chiar și în situația în care acestea sunt adoptate ulterior normei comunitare. În caz de conflict au prioritate nomele comunitare, chiar și împotriva nomelor naționale. Normele dreptului comunitar au aplicabilitate imediata, directa si prioritara, iar judecătorul național are obligația sa aplice aceste norme, chiar cu refuzul aplicării legislației naționale neconforme cu acestea. Acest principiu a fost consacrat și de jurisprudența Curtea de Justiție a Comunității Europene.
În acest context se apreciază că potrivit legislației fiscale naționale se ajunge la situația în care se percepe taxa specială doar pentru autoturismele și autovehiculele importate din statele membre ale Uniunii Europene cu ocazia înmatriculării în România, dar nu se percepe această taxă pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fapt ce determină situația impunerii în plus, în sensul dreptului comunitar, a produselor altor state membre comparativ cu produsele interne similare. În această situație se ajunge la protecția indirectă a anumitor produse, fapt interzis de prevederile Tratatului. Scopul normei comunitare a fost acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea practicilor protecționiste rezultate din aplicarea unor impozite interne de orice natură prin care se discriminează produsele provenite din alte state. Invocam în acest sens Hotărârile din 5 12 2006 -C-290/2005 si c-333-2005, și alții (Ungaria) cat si Comisia Danemarca C-47/88, prin care Curtea a constatat ca stabilirea unei taxe suplimentare pentru autoturismele importate are ca efect discriminarea acestor autoturisme comparativ cu cele existente în țările respective.
În consecință, ca efect al aplicării directe a normei comunitare cuprinsă în art. 90 din Tratat, urmare a faptului ca dispozițiile legii fiscale naționale, art. 214^1 si 214^2 din Codul fiscal sunt contrare dreptului comunitar, se constata că prevederile dreptului intern nu au aplicabilitate, urmând a fi înlăturate, iar taxa achitata de reclamant urmează a fi restituită.
Reclamantul este îndreptățit și la plata dobânzii legale care va fi stabilită potrivit art.117, 120, 124 din Codul d e procedură fiscală, având în vedere faptul că se solicita restituirea sumei încasate la bugetul de stat. Legea prevede că se restituie, la cerere debitorului, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale și cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente (art.117 din Cod). Dobânda se datorează de la data efectuării plății taxei către bugetul statului și până la data restituirii integrale, deoarece de la acea dată reclamantul a fost privat de folosința bunului său în sensul Primului Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Aplicarea în speța a dispozițiilor OUG nr. 50/2008 privind taxa de poluare contravine principiilor privind neretroactivitatea legii si stabilitatea raporturilor juridice. OUG nr. 50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata in <LLNK 32008 3270 45> OF. nr. 327 din 25 aprilie 2008, intră în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14). taxei intervine,la fel ca in reglementarea precedenta, in momentul primei înmatriculări a unui autovehicul in România (art.4). Taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare ordonanței de urgență (art.11). La data intrării în vigoare ordonanței de urgență se abrogă <LLNK 12003 571 10 202 214 39>art. 214^1-214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (art.14)
În conformitate cu art. 15 (2) din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Față de acest principiu, raportat la momentul exigibilității taxelor, cel al primei înmatriculări în România, nu se poate aplica retroactiv o dispoziție a legii care nu era in vigoare la data primei înmatriculări in România pentru produsele importate. În același sens, este afectată și stabilitatea raporturilor juridice, deoarece la data efectuării importului si achiziționării autoturismului, reclamantul a efectuat operațiunea juridica cunoscând legislația aplicabila la acea data, astfel ca nu se poate aplica o prevedere legala ce nu era in vigoare la data importului.
În consecință, recursul pârâtei este nefondat și va fi respins conform prevederilor art.312 alin.1 Cod pr.civilă.
Reclamanta intimată nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE D împotriva sentinței civile nr.1424/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.
2 ex./11.12.2008
Jud.fond -
Președinte:Iosif MorcanJudecători:Iosif Morcan, Gabriela Costinaș, Ioan Cibu
