Anulare act administrativ . Decizia 1178/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1178/CA/2008
Ședința publică de la 29 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 3: Ioan Cibu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANTELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.1423/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru pârâta recurentă, lipsind reclamantul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea reclamantului intimat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului pentru restituirea sumei de 5.728 lei reprezentând taxa specială de înmatriculare.
- CURTEA DE APEL -
Asupra recursului de față:
Reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE D obligarea la restituirea taxei speciale pentru autoturisme încasata nelegal, plata dobânzii legale aferente,calculata de la scadenta pana la data plătii. In motivarea acțiunii se arata ca reclamantul a plătit taxa în temeiul art. 214^1 din Codul fiscal pentru autoturismul importat și fabricat într-un stat al UE, dar că prin aceasta se realizează discriminarea autovehiculelor importate din Comunitatea Europeana in cazul reînmatriculării în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniența, iar pentru vehiculele autohtone nu se percepe aceasta taxa la reînmatriculare. Se invoca preeminenta dispozițiilor art. 90 al. 1 din Tratatul Uniunii Europene fata de dispozițiile din legislația interna.
Secția de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Hunedoara prin sentința nr.1423/CA/25 06 2008 admis acțiunea reclamantului, a obligat parata la restituirea sumei de 5728 lei reprezentând taxa specială pentru autoturisme, cu dobânda legala aferenta pana la achitarea integrală a creanței.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs parata D, prin care solicită modificarea hotărârii instanței de fond si respingerea acțiunii. Prin motivele de recurs se susține eferitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației Finanțelor Publice D, arătam că:
Reclamanta s-a considerat prejudiciata prin faptul ca Statul R a perceput taxa de prima înmatriculare prevăzuta de art.214 1 si următoarele din Legea nr.571/2003 cu modificările si completările ulterioare - privind Codul Fiscal,taxa discriminatorie raportat la dispozițiile art.90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene motiv pentru ca a formulat cererea ce formează obiectul prezentului dosar.
Potrivit prevederilor art. 1 alin.l si 2 din HG 386/2007 Ministerul Economiei si Finanțelor are ca una din principalele atribuții pe aceea că:
"reprezintă statul ca subiect de drepturi si obligații in fata instanțelor, precum și în alte situații în care acesta participa nemijlocit in nume propriu, în raporturi juridice dacă legea nu stabilește în acest scop alt organ."
Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare al direcțiilor
generale ale finanțelor publice județene,administrațiilor finanțelor publice
municipale, administrațiilor finanțelor publice pentru contribuabili
mijlocii, administrațiilor finanțelor publice orășenești și comunale aprobat prin Ordin al președintelui ANAF nr.977/2007, în exercitarea atribuțiilor administrațiile finanțelor publice municipale "desfășoară ansamblul activităților de administrare fiscala a contribuabililor respectiv: înregistrarea fiscala,declararea, stabilirea,colectarea si verificarea,taxelor contribuțiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat si aplica masurile de executare silita."
Din textele de lege mai sus citate rezultă fără putință de tăgadă că Statul Român ca subiect de drepturi și obligații este reprezentat de către Ministerul
Economiei si Finanțelor neexistând motive pentru chemarea în fata acestei
instanțe a instituției noastre.
Considerăm că îndeplinirea de către Administrația Finanțelor Publice D a atribuțiilor stabilite prin lege,respectiv administrarea impozitelor,taxelor,contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat nu poate fi un temei pentru acționarea în justiție a instituției noastre, neexistând identitate intre persoana pârâtei și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
2.Pe fond, considerăm acțiunea reclamantului ca nefondată, motiv pentru care în situația respingerii excepției, solicitam modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii pentru următoarele;
Prin hotărârea recurată, instanța de fond a considerat că taxa specială nu este percepută și pentru autoturismele deja înmatriculate în România și care în urma vânzării suferă o noua înmatriculare, ci doar pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale Comunității Europene și reînmatriculate în România, actul administrativ fiscal vătămător constituindu-1 însăși plata taxei speciale pentru autoturism, iar demersul administrativ la care este obligată reclamanta prin Legea contenciosului administrativ și Codul d e procedura fiscală sunt asigurate prin cererile de restituire a taxei depuse de reclamantă la.P
După cum am arătat prin apărările formulate, reclamantul a achitat la Trezoreria municipiului D sume reprezentând taxă specială pentru autoturisme și autovehicule conform art. 214 l din Codul fiscal. Conform art. 214 1 alin.(l) din Codul fiscal: sub incidența taxei speciale autoturismele și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv, cu excepția celor special echipate pentru persoanele
cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic, care își desfășoară activitatea în România ".
Conform art. 214 2 din Codul fiscal: " speciale se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România. "
Reclamantul susține prin acțiune că dispozițiile legale în baza cărora i s-a perceput taxa specială susmenționată sunt în contradicție cu prevederile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, care interzic statelor membre instituirea oricăror taxe și impozite, directe sau indirecte, pentru mărfurile importate, altele decât cele prevăzute pentru mărfurile interne punct de vedere reținut si de instanța. Considerăm că susținerile potrivit cărora pentru autoturismele achiziționate din Comunitatea Europeana s-a instituit o altă taxă decât cea stabilită pentru autoturismele interne sunt nefondate, întrucât art. 214 l din Codul fiscal prevede perceperea taxei și același algoritm de calcul al taxei atât pentru autoturismele produse sau achiziționate din România cât și pentru cele achiziționate din import, astfel că dispozițiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene nu au fost încălcate. Prin urmare, din dispozițiile art. 214 1 ale Codului fiscal rezultă că pentru toate autoturismele, indiferent că sunt achiziționate din țară sau din import, se plătește taxa specială la prima înmatriculare în România, astfel că invocarea încălcării art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene este nefondată în speța de față. Reclamantul nu dovedește instituirea unui regim de aplicare a taxei speciale discriminatoriu la prima înmatriculare în România pentru autoturismele achiziționate din import întrucât și pentru autoturismele de proveniență internă se percepe aceeași taxă specială la prima înmatriculare în România.
Totodată, vă rugăm să constatați că taxa specială contestată a fost prevăzută de o lege organică - Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal modificată prin Legea nr. 343/2006 - ce se află în vigoare începând cu 01.01.2007 și asupra ei nu a fost admisă vreo excepție de neconstituționalitate și nici nu a fost invalidată de organele cu drept de decizie din Comunitatea Europeană.
In susținerea recursului mai arătăm că prin OUG50/2008 taxa specială contestată prevăzută de art. 214 1-214 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost înlocuită cu taxa pe poluare pentru autovehicule. OUG50/2008 a intrat în vigoare la data de 01.07,2008 fiind aprobate și normele metodologice de aplicare prin nr.HG 686/2008. Arătăm că la art. 11 din OUG50/2008 se instituie temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule. Procedura de restituire a sumelor reprezentând diferența dintre taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și taxa pe poluare pentru autovehicule este reglementată la Cap. VI, Secțiunea I, art. 6 din Anexa la HG nr. 686/2008. Prin urmare, solicitarea reclamantului de a i se restitui în întregime taxa specială pentru autoturisme și autovehicule este nefondată întrucât legea prevede doar restituirea parțială a acestei taxe.
Analizând sentința atacată sub aspectul recursului declarat, Curtea constata ca acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Susținerea recurentei ca nu ar avea calitate procesuala pasiva in cauza este neîntemeiată.
Așa cum s-a arătat in motivarea acțiunii,in anul 2007 reclamantul a achiziționat din Germania autoturismul VOLKSWAGEN GOLF 1,9 pe motorina, capacitate cilindrica 1896 cm3, nr. de omologare/an de circulație /2002, nr. de identificare -. Pentru a-1 putea înmatricula în România i s-a solicitat să facă dovada achitării taxei speciale pentru autoturisme, prev. de art. 2141al Codului fiscal R, taxă ce i-a fost calculată de _la suma de 5728 lei și achitată ulterior de reclamant conform chitanței menționată în petitul cererii.
Cu adresa înregistrata la Administrația Finanțelor Publice D sub nr. 17070/06.03.2008, s-a solicitat restituirea taxei speciale mai sus menționata, fiindu-i comunicat răspunsul eliberat sub nr. 17070/10.03.2008. împotriva acestui răspuns am formulat contestație, care mi-a fost respinsa de pârâtă prin Decizia nr. 7/24.03.2008.
Prin urmare, pârâta este cea care mi-a calculat taxa datorata,este cea căreia s-a adresat solicitându-i restituirea taxei achitate si care i-a răspuns, in mod negativ, e drept, la aceasta cerere, emițând cele doua acte administrative a căror anulare s-a solicitat.
Prin urmare, față de faptul că reclamantul a solicitat anularea actelor administrative emise de pârâta, aceasta fiind cea care a perceput taxa de prima înmatriculare, rezultă fără putință de tăgadă că are si calitate procesuală pasivă în prezenta cauză. In situația în care nu era competentă să se pronunțe asupra cererii formulată de reclamantul în cadrul procedurii administrative prealabile, avea obligația să nainteze cererea, și ulterior contestația formulată împotriva răspunsului negativ. organului competent.
In realitate, parata a fost cea competenta să se pronunțe cu privire la restituirea taxei, ceea ce a și făcut, de altfel, și prin urmare doar ea poate avea calitate de pârâta în acest litigiu. Așa cum rezultă din însăși prevederile legale invocate în susținerea excepției (Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 977/2007 al președintelui ANAF), administrațiile finanțelor publice locale au atribuții in administrarea bugetului de stat si prin urinare, in aceasta calitate, este instituția abilitata sa facă acte de administrare ( sa stabilească, colecteze, verifice taxe si alte contribuții datorate bugetului de stat), ori restituirea sumelor încasate necuvenit reprezintă un astfel de act de administrare.
Neîntemeiate sunt susținerile recurentei si cu privire la fondul cauzei.
Întrucât la data fabricației, autoturismul reclamantului fusese înmatriculat în Germania, stat membru al Uniunii Europene, fiind plătită cu ocazia primei înmatriculări taxa corespunzătoare, în mod greșit mi s-a perceput o nouă taxă de înmatriculare în România. Prevederile art.214/1 al Codului fiscal român nu sunt aplicabile în speță, întrucât încalcă prevederile art.90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, care interzice statelor membre sa instituie taxe contrare tratatului. In speța este încălcat principiul ncdiscriminării produselor importate de cele autohtone, din texul codului d e procedura fiscala R rezultând ca aceasta este perceputa doar pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea European si reinmatriculate în România, în timp ce, pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o noua înmatriculare taxa nu mai este percepută.
Ori, este evident că aceste prevederi comunitare au întâietate față de norma prevăzută în dreptul intern, și prin urmare sunt incidente speței, cel puțin întrucât:
-potrivit art. 148, al. 2 al Constituției României, prevederile tratatelor constitutive ale uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne;
-potrivit art. 20, al. 2 al Constituției României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului, la care România este parte si legile interne, au prioritate reglementările internaționale;
-România a aderat la UE prin Tratatul de aderare a României și Bulgariei, intrat în vigoare la 01.01.2007, data de la care se aplică reglementările comunitare în situațiile în care dispozițiile din legile interne sunt contrare dispozițiilor normelor comunitare.
In consecință, reclamantul nu datorează taxa de prima înmatriculare achitată în România, și, prin urmare, în mod corect instanța de fond a admis acțiunea reclamantului și a dispus restituirea sumei de 5728 lei reprezentând taxa de prima înmatriculare cu dobânda aferentă, calculată de la data plății până la restituirea efectivă.
3. Considerăm că apariția OUG nr. 50/2008 prin care s-a instituit taxa de poluare pentru autoturisme și s-au abrogat prev. art. 2141al Codului fiscal român referitoare la taxa de prima înmatriculare nu poate influenta în vreun fel soluționarea prezentei cauze, cel puțin întrucat:
-legea civilă nu retroactivează și prin urmare taxei încasată în mod nelegal în anul 2007 nu i se pot aplica prev. legale care intră în vigoare la 01.07.2008;
-taxa de poluare instituită prin OUG nr. 50/2008 reprezintă o taxă distinctă de cea reglementata prin art. 2141al Codului fiscal român, iar faptul că guvernul a introdus aceasta noua taxă nu conferă legitimitate perceperii in anul 2007 taxei de prima înmatriculare a autovehiculelor înmatriculate deja în tari aparținând UE;
-chiar dacă în art. 11 al OUG nr. 50/2008 se prevede restituirea diferenței dintre suma achitata cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și taxa de poluare, acțiunea reclamantului se impune a fi admisă așa cum fost formulată, pentru simplul motiv ca la 01.08.2007 reclamantul a achitat taxa de prima înmatriculare, la acea dată neexistând taxa de poluare și prin urmare, taxa achitată fiindu-i percepută în mod nelegal, se impune a fi restituită în întregime.
În consecință, recursul paratei D este nefondat și urmează a fi respins.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANTELOR PUBLICE D împotriva sentinței civile nr.1423/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.
2 ex./11.12.2008
Jud.fond -
Președinte:Iosif MorcanJudecători:Iosif Morcan, Gabriela Costinaș, Ioan Cibu