Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1233/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1233
Ședința publică din 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Artene Doina
JUDECĂTOR 2: Galan Marius
JUDECĂTOR 3: Sas Remus
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în mun. S,-, jud. împotriva sentinței nr. 556 din 26 martie 2009 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit recurenta și reclamanta intimată - "ART " SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța apreciază că din eroare a fost citată recurenta cu mențiunea timbrării recursului, întrucât aceasta este scutită de plata taxei judiciare de timbru, revine de la această dispoziție și constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 10 febr. 2009 sub nr. 1099/86/09 la Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta - "ART " SRL, în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice S, a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare în cuantum de 12.087,61 lei, pentru autobetoniera marca cu nr. înmatriculare -, cu dobânda legală aferentă calculată de la data plății și până la restituirea taxei, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința nr. 556 din 26 martie 2009, Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 12.087,61 lei reprezentând taxă de primă înmatriculare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei până la restituirea efectivă, precum și să plătească acestuia suma de 539 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În motivarea soluției - în esență - s-a reținut că, taxa specială de primă înmatriculare prevăzută de art. 2141- 2143Cod fiscal instituită de la 1 ianuarie 2007 prin Legea nr. 343/2006 pentru înmatricularea pe teritoriul național de către persoanele care efectuează achiziții intracomunitare de autoturisme este o taxă cu efect echivalent, interzisă în înțelesul art. 25.
S-a mai reținut că, în raport de prevederile art. 28 și respectiv 90 din diferența de aplicare a taxei introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autoturismele aduse în România din Comunitatea Europeană, în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru autovehiculele înmatriculate deja în România nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare această taxă.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S și a invocat în principal excepția de inadmisibilitate a acțiunii, motivat de neîndeplinirea procedurii prealabile prev. de art. 7 (1) din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei a arătat că, art. 90 al Tratatului Comunității Europene - la care face trimitere argumentația sentinței recurate - nu este aplicabil în speță, întrucât reglementează statutul "impozitului" și nu al "taxei". A mai arătat că normele comunitare nu interzic perceperea unei taxe, precum taxa de primă înmatriculare, ci este discutabil doar nivelul și modul ei de calcul.
Mai susține recurenta că la data de 1 iulie 2008 a intrat în vigoare OUG nr. 50/2008, prin care a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule și care la art. 11 prevede temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 1 ian. 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor referitoare la taxa de poluare pentru autovehicule.
Criticile sunt nefondate.
Cu privire la excepția invocată în recurs, Curtea constată că este nefondată, întrucât așa cum rezultă din adresa nr. 722/2009 a Administrației Finanțelor Publice F (11 ds. tribunal) procedura prealabilă a fost îndeplinită de către societatea reclamantă.
Pe fondul cauzei, o primă subliniere pe care curtea o consideră a fi necesară constă în aceea că, instituirea taxei de primă înmatriculare nu împiedică intrarea în țară a anumitor autovehicule, ci doar punerea lor în circulație.
că, în speță, așa cum de altfel corect a sesizat și prima instanță, există un conflict între normele dreptului comunitar și dreptul intern aplicabil cu privire la perceperea taxei de primă înmatriculare și respectiv la nivelul acestei taxe speciale, conflict ce se impune a fi rezolvat prin a da eficiență normei comunitare (art. 148 alin. 2 -constituție), respectiv art. 90
Este necontestat în cauză că taxa de primă înmatriculare se plătește de către toți particularii care doresc să înmatriculeze pentru prima dată un autovehicul în România, indiferent de unde provine acesta, însă taxa de primă înmatriculare se aplică numai autovehiculelor - indiferent de categorie - care nu sunt deja înmatriculate în România.
În ceea ce privește autoturismele noi, niciodată înmatriculate în România sau în alt stat al Uniunii Europene, taxa specială este calculată în mod identic, indiferent de țara în care sunt produse, respectiv la capacitatea cilindrică a autovehiculului.
Ca urmare, Tratatul CE prin art. 90 (1) urmărește asigurarea unei egalități de tratament între produse similare, astfel încât art. 2141Cod fiscal nu încalcă dispozițiile Tratatului, decât în ceea de privește autoturismele rulate deja înmatriculate în alt stat membru al Uniunii Europene.
În consecință, cum în speță, autoturismul este rulat și înmatriculat deja în alt stat membru al UE, prima instanță a procedat la o corectă aplicare a art. 90 (1) din Tratatul CE obligând, în consecință, recurenta la restituirea sumelor achitate de reclamant cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare.
Cu referire la incidența OUG nr. 50/2008, Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acesteia.
În același context, Curtea reține că noua taxă instituită de OUG nr. 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație, așa încât, nu există temei pentru invocarea și aplicarea compensației.
Pentru aceste motive,
In numele Legii,
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în mun. S,-, jud. împotriva sentinței nr. 556 din 26 martie 2009 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
jud.fond
Tehnored. MM
2 ex./08.07.2009
Președinte:Artene DoinaJudecători:Artene Doina, Galan Marius, Sas Remus
