Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1665/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1665
Ședința publică din 15 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Turculeț Ana Maria
JUDECĂTOR 2: Sas Remus
JUDECĂTOR 3: Nechifor
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul Consiliul Județean - cu sediul în B, nr. 1-3, județul B,împotriva sentinței nr. 746 din 17 iunie 2009 Tribunalului Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal(dosar nr-) în contradictoriu cu pârâta intimată Comuna - prin Primar, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns consilier juridic pentru Consiliul Județean B - cu delegația nr. 10376/09.09.2009, lipsă fiind pârâta intimată Comuna, județul
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul recurentului depune practică judiciară, respectiv decizia nr. 2673 pronunțată la data de 24 mai 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr- în care s-a reținut că nr.HG457/2000 nu a fost abrogată prin Legea nr.272/2004.
Întrebat fiind, precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța verifică actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului - consilier juridic, solicită admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond și pe fond, admiterea cererii și obligarea pârâtei la plata sumei de 16.919,80 ron, reprezentând debit principal și penalități de întârziere.
Instanța în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani la data de 18 septembrie 2008 sub nr-, reclamantul Consiliul Județean Bac hemat în judecată pe pârâta Comuna, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată la plata sumei de 16.919,80 ron, reprezennd debit principal și penalități de întârziere în urma încheierii unor convenții civile.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că, în conformitate cu legislația în vigoare - G nr. 12/2001, HG457/2000, G nr. 26/1997, pârâta are obligația de a contribui, alături de autoritățile județene, la finanțarea activității de protecție a copilului aflat în dificultate, a celui cu handicap, precum și a persoanei majore care beneficiază de protecție.
Astfel, potrivit legislației specifice care reglementa la acea dată situația copiilor aflați în dificultate prin ruperea relațiilor de familie cu părinții naturali, sau aflându-se în alte forme de creștere care ar împieta asupra dezvoltării priho-sociale a acestora, s-au prevăzut obligațiile colectivităților de unde proveneau de a crea și susține prin intermediul instituțiilor specializate în ocrotirea minorilor, dar și a persoanelor majore cu grad de handicap și a mamelor aflate în centrele de ocrotire maternală, soluții financiare care să ajute la dezvoltarea fizică, psihică și profesională a copiilor aflați în situațiile sus amintite.
Pentru dovedirea pretențiilor reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
În drept, a invocat dispozițiile art. 942 și următoarele, 969 și următoarele, 1066 și următoarele din Codul civil, art. 17, 18 din Legea nr. 12/2001, HG457/2000.
Pârâta, legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare prin care să invoce apărări.
Prin sentința civilă nr. 346 din 22 ianuarie 2009 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, având în vedere faptul că obiectul acțiunii se circumscrie dispozițiilor art. 8 alin. 1 coroborat cu dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr. 1975/40/30.04.2009
Prin sentința nr. 746 din 17 iunie 2009, Tribunalul Botoșani, a respins, ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Județean B, în contradictoriu cu pârâta Comuna - prin Primar.
În motivarea soluției s-au reținut următoarele:
Prin art. 142 alin. 1 lit. b din Legea nr. 272/2004, OG nr. 26/1997 a fost abrogată, cu excepția art. 20 care nu are relevanță în cauză întrucât se referă la cuantumul alocației pentru copil.
Întrucât nr.HG 457/2000 a fost emisă pentru executarea nr.OG 26/1997, act normativ abrogat expres prin Legea nr. 272/2007 rezultă că hotărârea de guvern a fost abrogată implicit prin actul normativ de superior Legea nr. 272/2004. Prin urmare și actele (convențiile civile) încheiate între cele 2 părți sunt nelegale.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 272/2004 care a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2005, Consiliile locale nu mai au obligația de a contribui la susținerea sistemului de protecțiea copilului, cheltuielile respecvtive urmând a fi supotate numai din bugetul județului, conform dispozițiilor art. 120 din Legea nr. 272/2004. Bugetul local suportă cheltuieli pentru servicii prevăzute de lege, pe care le organizează la nivel local, astfel cum dispun prevederile art. 111, 118 cu referire și la prevederile art. 139 din Legea nr. 272/2004.
Dispozițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului se coroborează cu dispozițiile Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrtotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centrele maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenții maternali profesioniști.
Art. 4 din această lege prevede că respectivele cheltuieli se suportă de bugetele consiliilor județene și cele ale consiliilor locale ale municipiului B, dar nu de alte consilii locale. Începând cu 1 ianuarie 2005, prin intrarea în vigoare a legii nr. 272/2004 nu mai există subsevnții de la bugetele locale pentru finanțareA sistemului de protecție a copilului, legile privind bugetul de stat prevăzând limitativ și expres veniturile și cheltuielile bugetare locale și județene.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs Consiliul Județeanînvederând că:
Instanța reține în mod greșit ca fiind abrogate dispozițiile normelor metodologice privind contribuția consiliilor locale la susținerea sistemului de protecție al copilului dat fiind faptul că această HG457/2000 își are baza legală în nr.OUG 12/2001 la art. 18 alin. 1 aflată în vigoare și astăzi iar nu în nr.OG 26/1997, pentru că aceste norme metodologice stabilesc cadrul procedural cu privire la modul în care se realizează susținerea concretă a protecției copilului și familiei.
Drept urmare convențiile încheiate nu pot fi considerate nelegale, chiar și în ipoteza reținută de către instanță în acest fel încălcându-se securitatea și siguranța raporturilor juridice reclamate de art. 669 Cod civil, pentru că părțile și-au dat consimțământul în mod valabil, neviciat și în deplină cunoștință de cauză, anume accea de a susține împreună situația copilului defavorizat.
Cu alte cuvinte și Legea nr. 272/2004 privind protecția copilului arată la art. 118 alin. 1 lit. a și b în sarcina autorităților locale dar și județene obligații de finanțtare la sistemul de protecție a copiilor defavorizați iar pe de altă parte motodologia aplicabilă, în tăcerea acestei legi speciaqle, care nu abrogă nici expres și nici implicit amintitele norme metodologice, rămâne aceeași și anume Nr.HG 457/2000.
Recursul formulat este întemeiat.
Este greșită susținerea primei instanțe privind finanțarea sistemului de protecție al copilului doar din bugetul consiliilor județene.
Art. 118 din Legea nr.272/2004 dispune lămurit că prevenirea separării copilului de familia sa, precum și protecția specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinților săi se finanțează din următoarele surse: bugetul local, bugetele locale ale județelor, bugetul de stat, donații, sponsorizări și alte forme de contribuții bănești.
Art. 120 din Legea nr. 272/2004 are incidență doar în ceea ce privește un anumit tip de cheltuieli. În plus, articolul de lege menționat face trimitere la prevederile Legii nr. 326/2003. Or, un aspect esențial în cauză este acela că temeiul legal al convențiilor încheiate între părți este tocmai art. 118 din Legea nr. 272/2004 (temei legal menționat expres în conținutul convențiilor).
De asemenea, în cuprinsul convențiilor încheiate între părți apare menționată expres nr.HG 457/2000, act normativ care nu a fost abrogat, nefiind menționat expres în cuprinsul art. 142 din Legea nr. 272/2004. Este adevărat că la alin. 3 al art. 142 prevede că se abrogă și orice alte dispoziții contrare, dar prin nr.HG 457/2000 au fost aprobate normele metodologice de stabilire a nivelului contribuțiilor comunităților locale la finanțarea activității de protecție a copilului aflat în dificultate, dispoziții care se regăsesc și la art. 118 alin. 1 lit. " a " din Legea nr. 272/2004, nefiind deci contrare. Prin urmare acțiunea formulatăde reclamant este întemeiată, pârâtul urmând a fi obligat la plata sumei de 16. 919,80 lei reprezentând contribuții la finanțarea activității de protecție a copilului și penalități.
Pentru considerentele învederate, în temeiul art. 304 pct. 9, 3041, 312 alin. 1, 2, 3 Cod procedură civilă,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul Consiliul Județean - cu sediul în B, nr. 1-3, județul B,împotriva sentinței nr. 746 din 17 iunie 2009 Tribunalului Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal(dosar nr-) în contradictoriu cu pârâta intimată Comuna - prin Primar, județul
Modifică sentința nr. 746 din 17 iunie 2009 Tribunalului Botoșani în sensul că:
Admite acțiunea.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 16.919,80 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.- -
Jud.fond:
Tehnoredact.
2 ex./26.10.2009
Președinte:Turculeț Ana MariaJudecători:Turculeț Ana Maria, Sas Remus, Nechifor
