Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1794/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA nr. 1794
Ședința publică din data de 17 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 3: Florentina Preda
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea cererii de completare a dispozitivului deciziei nr. 1335 din 15 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, formulată de intimatul-reclamant - prin procurator, domiciliat în P,-. 129 A. 3 județul P, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în P,-. 34 G2 A. 1 județul P- la Cabinetul de Avocatură, în contradictoriu cu recurenta-pârâtăAdministrația Finanțelor Publice P,cu sediul în P,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit recurenta-pârâtă
P și intimatul- reclamant - - prin procurator.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că intimatul-reclamant a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea luând act că intimatul-reclamant a solicitat judecarea cauzei în lipsă și, constatând cauza în stare de judecată, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin decizia nr. 1335 din 15 octombrie 2009, Curtea de Apel Ploieștia respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice P, împotriva sentinței nr. 273 din 5 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul prin procurator, reținând că reclamantul a achiziționat un autoturism marca BMW din Germania și, pentru a-l reînmatricula în România, a fost obligat să plătească o taxă de primă înmatriculare, în cuantum de 3165 lei, taxa achitată la Trezoreria Municipiului P, prin chitanța nr. nr.- /25.07.2007.
S-a mai reținut că articolul 148 alin.2 din Constituția României instituie
principiul priorității dreptului comunitar în fața celui național, astfel că, în mod corect
instanța de fond a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 90 alin.1 din Tratatul Comunităților Europene, iar judecătorul național are obligația să aplice
dispozițiile dreptului comunitar și să asigure realizarea efectului deplin al acestor
norme, această obligație rezultând și din dispozițiile constituționale (art.148 alin.4) și din dispozițiile art.220 din Tratatul
Sistemul de taxare nu trebuie să fie discriminatoriu, pentru autovehiculele
second-hand de pe teritoriul României, înmatriculate deja, nepercepându-se această taxă ca pentru autovehiculele second-hand înmatriculate pe teritoriul altui stat comunitar membru a
Susținerea recurentei, constând în aceea că taxa a fost încasată cu respectarea tuturor prevederilor legale în materie - temeiul de drept fiind prevederile unei legi ce emană de la puterea legislativă, Parlamentul României - nu poate fi reținută de instanță, întrucât este în discordanță cu prevederile Constituției României, ale Tratatului CE, dar și cu principiile instituite de CJCE în urma deciziilor de interpretare și are un vădit caracter ilicit.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 1 din OUG nr. 50/2008 taxa rezultată ca diferența între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme si autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa de poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.Aceste norme au fost aprobate prin HG nr. 686/2008. Curtea a mai reținut că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare și, într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia, când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar, este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Din această perspectivă, reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasate în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
În astfel de situații, Curtea de Justiție Europeană a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite [A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79, I/S re danois des impts accises, precum si cauza conexata nr. C-290/05 si C-333/05 si, par. 61-70].
Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008, pe care s-o compenseze, în parte, cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială.
Curtea a mai reținut că noua taxă instituită de OUG nr. 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație.
Nu în ultimul rând, Curtea a reținut că restituirea doar a diferenței între taxa
specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogate la 1 iulie 2008 și taxa de
poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată
pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data
nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce, evident,
contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituție. Din această perspectivă, aplicarea OUG nr.50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantului și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia sentinței recurate, conform argumentelor deja expuse în prezentele considerente.
Cu privire la această decizie, reclamantul a formulat o cerere de completare a dispozitivului arătând că instanța a omis să se pronunțe și asupra cheltuielilor de judecată solicitate cu ocazia formulării concluziilor și dovedite cu actele de la dosar, constând în onorariu de avocat și taxă de timbru.
Curtea, analizând cererea formulată de intimatul-reclamant prin prisma dispozițiilor legale în materie, constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă, pentru următoarele considerente.
Articolul 2812cod procedură civilă, prevede că, în cazul în care, prin hotărârea dată, instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea. Cererea se soluționează de urgență, cu citarea părților, prin hotărâre separată.
In cauză, din verificarea actelor dosarului, rezultă că reprezentantul reclamantului-intimat, cu ocazia concluziilor puse la soluționarea recursului, a solicitat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, cerere asupra căreia instanța a omis a se pronunța.
De aceea, constatâand că în cauză sunt îndeplinite cerințele dispozițiilor art. 2812cod proc. civ, text enunțat mai sus, cererea reclamatului intimat urmează a fi admisă și, în conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod proc. civ. recurenta urmează a fi obligată să-i plăteasaca suma de 1200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței depusă la fila 22 dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 1335 din 15 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, formulată de intimatul-reclamant - prin procurator, domiciliat în P,-. 129 A. 3 județul P, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în P,-. 34 G2 A. 1 județul P- la Cabinetul de Avocatură, în contradictoriu cu recurenta-pârâtăAdministrația Finanțelorși, în consecință:
Dispune completarea dispozitivului deciziei menționate mai sus și obligă recurenta-pârâtă P să plătească intimatului-reclamant
, cheltuieli de judecată în sumă de 1200 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - --
GREFIER,
red AU
tehnored MC/AU
4 ex/ 12.01.2010
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu, Florentina Preda
