Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 185/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.185/CA
Ședința publică de la 27 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 3: Eufrosina Chirica
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de reclamanta - -, cu sediul în C,--24, județ C, împotriva sentinței civile nr.43/17.01.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât - ROMÂNIA -, cu sediul în,-, județ C, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, pentru recurenta reclamantă - -, în baza împuternicirii avocațiale nr.48634, lipsind intimata pârâtă - ROMÂNIA -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen, timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar și cu 20 lei taxă judiciară de timbru, achitată prin ordinul de plată nr.7345 din 21.12.2007.
Avocat, pentru recurenta reclamantă - -, precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru recurenta reclamantă - -, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii excepției necompetenței materiale a tribunalului și trimiterea cauzei în vederea continuării judecății. Învederează că, potrivit art.1 al.2 din Legea 51/2006, serviciile comunitare de utilități publice, denumite în continuare servicii de utilități publice, sunt definite ca totalitatea activităților de utilitate și interes public general, desfășurate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor, sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, prin care se asigură următoarele utilități: alimentarea cu apa, canalizarea și epurarea apelor uzate și colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale. A depus la dosar Hotărârea Consiliului Județean C nr.257/2006, din care rezultă că reclamanta este operator al serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, având delegată gestiunea serviciului public. În speță este vorba de un litigiu patrimonial, izvorât din neplata contravalorii serviciilor furnizate pârâtei în baza unui contract de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare. Hotărârea de admitere a excepției necompetenței materiale a Tribunalului Constanța este dată cu încălcarea disp.art.51 alin.3 din Legea 51/2006. Dispozițiile art.725 alin.2 teza a II-a Cod pr.civilă nu au incidență, acestea vizând situația în care recursul nu are ca obiect însăși problema competenței.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța -secția contencios administrativ sub nr-, reclamanta - - a chemat în judecată pârâta - ROMÂNIA -, solicitând obligarea acesteia la plata contravalorii serviciilor de livrarea apă potabilă și evacuare apă uzată în lunile noiembrie 2005, septembrie 2006 și mai 2007, cu majorări de întârziere.
În drept se invocă OG nr. 23/2000, legea nr. 326/2001, legea nr. 51/2006, legea nr. 241/2006.
Acțiunea este însoțită de înscrisuri.
În apărare pârâta depune întâmpinare prin care se arată că reclamanta a nesocotit prevederile art. 7201.pr.civ. referitoare la procedura concilierii.
Cu privire la fondul cauzei se critică modul de calcul al debitului.
Prin sentința civilă nr. 43/17.01.2007 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța, excepție invocată din oficiu, cauza fiind declinată spre soluționare Judecătoriei Constanța.
La pronunțarea acestei soluții au fost avute în vedere următoarele considerente:
Art.1 alin.2 din Legea nr.51/2006 - serviciile comunitare de utilități publice, denumite servicii de utilități publice, sunt definite ca totalitatea activităților de utilitate și interes public general, desfășurate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul satisfacerii cerințelor comunităților locale prin asigurarea utilităților enumerate la lit.a-
3 al art.1 din lege - serviciile de utilitate publică fac parte din sfera serviciilor publice de interes general și prezintă particularitățile enumerate la literele a-
Art.36 alin.1 din lege - raporturile juridice dintre operatori și utilizatorii serviciilor de utilitate publică sunt raporturi juridice de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat.
Art.51 alin.3 din lege - soluționarea litigiilor patrimoniale și nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor prevăzute de Legea nr.51/2006, precum și cele izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competența instanței de contencios administrativ.
4 al art.51 din lege - soluționarea litigiilor civile și de muncă izvorâte din aplicarea prezentei legi se face de instanța de judecată competentă, în condițiile legii.
Concluzia este că în categoria serviciilor de utilitate publică intră numai acele servicii care deservesc comunitatea.
Furnizarea unor astfel de servicii către persoane fizice sau juridice nu se circumscrie disp. art.1 alin.2 și 3 din Legea nr.51/2006 deoarece nu ne aflăm în prezența unei utilități ori a unui interes general prestat în scopul satisfacerii comunității.
Se apreciază că în competența instanței de contencios administrativ cad litigiile ivite între operatori și utilizatorii de servicii de utilitate publică deoarece aceste contracte se încheie de regulă cu unitățile administrativ teritoriale în baza unor achiziții publice, nu și litigiile având ca obiect neplata serviciului de furnizare a apei potabile și preluarea de ape uzate de către un beneficiar - persoană juridică.
Soluția a fost atacată cu recurs de către - -.
În motivarea recursului se invocă prevederile art. 51 alin. 3 din legea nr. 51/2006, acest articol stabilind competența instanței de contencios administrativ în litigiile patrimoniale și nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor reglementate de lege, precum și în litigiile izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate.
Recurenta arată că litigiul de față este unul patrimonial, izvorât din neplata serviciilor furnizate pârâtei în baza unui contract de furnizare (contract nr. 1103/2003), reclamanta este operator al serviciului public, având delegată gestiunea acestuia prin nr. 257/2006.
Intimata nu depune întâmpinare.
Recursul a fost respins pentru următoarele considerente:
Așa cum a reținut prima instanță, legea face distincție între utilizatorii care deservesc comunitatea și utilizatorii privați, persoane fizice sau juridice, numai în primul caz competența revenind instanței de contencios administrativ. Că este așa rezultă și din prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din legea nr. 554/2004, potrivit cu care:"sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrative". O interpretare contrară ar conduce la legiferarea unor competențe ale instanțelor de contencios administrativ în situații ce nu se înscriu în sfera dispozițiilor mai sus citate, cum ar fi cazul contractelor încheiate între persoane de drept privat.
În sensul mai sus arătat stau și prevederile OUG nr. 13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și a legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006 care clarifică o situație ce a dat naștere la interpretări, în sensul stabilirii competenței instanței de contencios administrativ în cazul raporturilor juridice în care parte este o autoritate publică, instanța de drept comun fiind competentă în privința celorlalte raporturi juridice de drept privat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul promovat în contencios administrativ de reclamanta - -, cu sediul în C,--24, județ C, împotriva sentinței civile nr.43/17.01.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât - ROMÂNIA -, cu sediul în,-, județ C, având ca obiect pretenții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
28 Martie 2008
Jud.fond-;
Tehnored.-jud.- 31.03.2008
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore, Adriana Pintea, Eufrosina Chirica
