Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1915/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIAL, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1915
Ședința public din 5 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Turculeț Ana Maria
Judector - -
Judector -
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta Direcția General a Finanțelor Publice, cu sediul în mun. B,-, jud., în numele Ministerului Finanțelor Publice B împotriva sentinței nr. 811 din 24 iunie 2009 a Tribunalului Boto șani - secția comercial, contencios administrativ și fiscal (dosar nr. 2278/E/40/2009).
La apelul nominal au lipsit recurentul, reclamantul intimat - G și pârâtul intimat Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor - prin Instituția Prefectului jud..
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, dup care instanța, luând act c nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, constat recursul în stare de judecat și în conformitate cu disp. art. 150 Cod proc. civ. rmâne în pronunțare.
Dup deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de faț, constat urmtoarele:
Prin cererea înregistrat pe rolul Tribunalului Boto șani - secția comercial, contencios administrativ și fiscal sub nr. 2278/E/40 din 18.05.2009, reclamantul - Gac hemat în judecat pârâții Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculri a Autovehiculelor - prin Instituția Prefectului Jud. B, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B și DGFP B, solicitând a se dispune, prin hotrâre judectoreasc, recunoașterea de ctre instanța român a aplicabilitții dispozițiilor art. 28 din Tratatul Comunitții Europene și obligarea pârâților la restituirea diferenței rmas neachitat de 3755 lei din taxa de prim înmatriculare în sum de 6.061.49 lei, pltit pentru autoturismul cumprat din spațiul european.
În motivare, reclamantul a artat c a cumprat din spațiul european un autoturism pentru care a fost obligat s plteasc taxa de prim înmatriculare anterior menționat, în vederea înmatriculrii acestuia în circulație.
A apreciat reclamantul c taxele percepute de autoritțile române nu sunt în acord cu dispozițiile art. 28 din
În susținerea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Pârâții au depus întâmpinri prin care au invocat excepția lipsei lor de calitate procesual pasiv, având în vedere faptul c taxa a fost achitat la Trezoreria municipiului B, precum și lipsa îndeplinirii procedurii prealabile prev. de art. 7 aliniat 1 din Legea nr. 554/2004, iar pe fond, au solicitat respingerea acțiunii, justificat de faptul c taxa de prim înmatriculare a fost încasat în temeiul disp. art. 2411aliniat 1 din nr.OUG 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003, iar ca efect al intrrii în vigoare a nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare, reclamanta a beneficiat deja de restituirea parțial a sumei pltite.
A mai artat pârâta c, în acord cu dispozițiile art. 234 din Tratatul instituind Comunitatea European, dac în fața unei instanțe dintr-un stat membru se ridic o chestiune legat de interpretarea dreptului comunitar, acea instanț poate s cear Curții Europene de Justiție s se pronunțe printr-o hotrâre de interpretare a normei comunitare.
Prin sentința civil nr. 811 din 24 iunie 2009, Tribunalul Boto șani a admis excepția privind lipsa calitții procesuale pasive a pârâtului Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor - prin Instituția Prefectului Județului B, faț de care a respins acțiunea ca inadmisibil; a respins ca nefondate excepțiile lipsei calitții procesuale pasive și a lipsei procedurii prealabile, invocate de pârâtul Statul Român -prin MEF B și a admis în parte acțiunea reclamantului, obligând pârâții Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor și DGFP B s restituie acestuia diferența rmas neachitat de 3.755 lei din c/val. taxei de prim înmatriculare în sum de 6.061.49 lei, achitat cu chitanța seria - nr. -/13.11.2007 și la plata cheltuielilor de judecat în sum de 39,30 lei.
Pentru a hotrî astfel instanța de fond a reținut urmtoarele:
În ce privește excepția lipsei de calitate procesual pasiv a pârâtului Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor - prin Instituția Prefectului Județului B, instanța a admis-o apreciind c raportul juridic dedus judecții este unul fiscal.
Faț de calitatea procesual pasiv a Statului Român - prin MEF, instanța de fond a constatat c aceasta este justificat prin aceea c repararea prejudiciului cauzat reclamantului prin violarea obligației de a respecta normele comunitare revine Statului Român potrivit art. 28 din, motiv pentru care a respins excepția invocat de acesta, având în vedere și faptul c trezoreria doar a încasat suma pltit cu titlu de tax de prim înmatriculare, neputând fi atras rspunderea direct a acesteia pentru restituirea unei taxe încasat în baza legii române.
În ce privește excepția lipsei procedurii prealabile, prima instanț a respins-o pentru urmtoarele considerente:
Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituție, ca urmare a aderrii României la Uniunea European, prevederile tratatelor constitutive ale, precum și celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faț de dispozițiile contrare din legile interne.
Prin aceast dispoziție constituțional s-a recunoscut de ctre statul român principiul prioritții dreptului comunitar și cel al efectului direct al acestuia în dreptul intern, fapt ce presupune obligația României de a respecta caracterul obligatoriu al tuturor izvoarelor dreptului comunitar.
În categoria acestora, un rol important îl deține jurisprudența Curții de la Strasbourg care a instituit o serie de principii generale de drept - cu aceeași valoare juridic ca și dispozițiile tratatelor constitutive.
Tribunalul a constatat c jurisprudența a clarificat problema existenței unei proceduri legislative, administrative sau judiciare care ar putea afecta aplicabilitatea dreptului comunitar, stabilind în Cazul II 106/77 c: "orice prevedere din sistemul legislativ național și orice practic legislativ sau judiciar care ar putea afecta negativ aplicabilitatea dreptului comunitar, prin împiedicarea instanțelor naționale competente s aplice dreptul de a întreprinde acțiunile necesare ca, în momentul intrrii în vigoare a prevederii comunitare, s anuleze prevederile legislative naționale care ar împiedica aplicabilitatea deplin și efectele regulilor comunitare, sunt incompatibile cu cerințele care constituie însși esența dreptului comunitar".
Faț de aceste concluzii formulate de, instanța a apreciat c, în speț, nerespectarea procedurii prealabile prevzute de art. 7 din Legea nr. - este de natur a împiedica exercițiul dreptului la acțiune - întemeiat pe o norm de drept comunitar pretins înclcat - motiv pentru care a constatat inaplicabile aceste dispoziții din legislația intern, dispoziții care sunt de natur a înltura posibilitatea instanței de a da eficienț dreptului comunitar.
Pentru a proceda astfel instanța a avut în vedere și concepția care a statuat asupra faptului c "instrumentele juridice necesare aplicrii dreptului comunitar trebuie aplicate de judectorul național, chiar și atunci când dreptul național nu le prevede".
Faț de dreptul pretins de reclamant, instanța a constatat c odat cu aderarea țrii noastre la Comunitatea European, România - ca și orice alt stat membru - are obligația de a respecta o dispoziție de drept comunitar direct aplicabil, iar atunci când are loc o violare a acesteia - are obligația de a repara daunele cauzate persoanelor particulare.
In speț, norma de drept comunitar pretins înclcat este cea prevzut de art. 28 din - dispoziție direct aplicabil în fiecare stat membru, ceea ce presupune c aceasta se adreseaz nu numai statelor membre ci și subiectelor de drept intern ale statelor membre, conținând drepturi și obligații individuale, fr s mai necesite adoptarea unui act normativ de transpunere a acesteia în dreptul intern.
Potrivit acestei dispoziții din, sunt interzise în statele membre orice restricții cantitative la import, precum și toate msurile cu caracter echivalent, noțiuni care au fost interpretate de ctre Curtea European de Justiție într-o manier foarte cuprinztoare ca fiind "orice reglementare comercial a statelor membre susceptibil de împiedicarea direct sau indirect, actual sau potențial a comerțului intracomunitar, chiar dac s-a dovedit c autorii ei nu au fost animați de vreo intenție discriminatorie sau protecționist și chiar dac se aplic fr distincție și produselor naționale și celor importate" (Hotrârea nr. 8/74 ). Curtea a artat prin aceeași hotrâre c: "pentru ca o msur a statului membru sa poat intra în câmpul de aplicare a acestei definiții nu este necesar nici ca aceasta s produc un efect restrictiv asupra importurilor, ci este suficient doar ca msura s afecteze, de o anumit manier, cursul importurilor".
Având în vedere cele anterior menționate, tribunalul a constatat c prin instituirea taxei de prim înmatriculare este evident c Statul Român a afectat, într-o anumit manier, cursul importurilor de autoturisme din spațiul european, aducând atingere unuia dintre dezideratele majore ale Comunitții Europene înscrise în art. 14 din - respectiv acela de realizare a unei "piețe comune", a unui spațiu tar frontiere interioare, în care este asigurat libera circulație a mrfurilor.
Ori, potrivit art. 10 din Tratat, autoritțile statale (inclusiv jurisdicțiile) au obligația de a lua toate msurile destinate asigurrii executrii dreptului comunitar, iar atunci când textul național este redactat într-o asemenea manier încât s nu par posibil interpretarea conform cu dreptul comunitar, judectorul național este nevoit s îndeprteze textul intern, dând întâietate normei de drept comunitar, fr a fi necesar abrogarea sau modificarea prealabil a normei interne.
In același sens, Curtea European de Justiție a decis, în repetate rânduri, c judectorul național are obligația - în calitatea sa de judector comunitar - de a face tot ce este necesar pentru eliminarea dispozițiilor naționale care se opun eficacitții depline a normelor comunitare, precum și obligația de a aplica principiul, inerent în sistemul Tratatului, dup care statele membre sunt obligate s repare pagubele cauzate particularilor prin înclcrile imputabile ale dreptului comunitar.
Totodat, Curtea a decis c judectorul național este competent s judece toate litigiile care privesc aplicarea dreptului comunitar, fapt care decurge din efectul aplicrii directe și a prioritții dreptului comunitar și care implic o dubl consecinț, respectiv: particularii pot s-și valorifice în fața judectorilor naționali drepturile recunoscute prin norme comunitare pretins înclcate, iar instanțele naționale au obligația de a asigura respectul lor.
Mai mult, și în sistemul de drept românesc, legea fundamental prin art. 148 aliniat 2 statueaz c prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate faț de dispozițiile contrare din legile interne, iar conform aliniatului 4 al aceluiași articol, autoritatea judectoreasc garanteaz aducerea la îndeplinire a acestei obligații.
În ceea ce privește repararea prejudiciului cauzat reclamantului prin violarea obligației ce incumb Statului Român potrivit art. 28 din, instanța a observat c aceast problem a fost elucidat de Curtea European de Justiție care s-a pronunțat deja printr-o hotrâre emis la data de 5.03.1996 în dosarele du pecheur și III, artând c: "principiul responsabilitții statelor membre se aplic tuturor ipotezelor de violare a dreptului comunitar, mai ales în cazul în care respectiva violare este rezultatul unei legi".
Cu privire la aprarea pârâtei referitoare la aplicabilitatea nr.OUG 50/2008, în baza creia s-a dispus deja restituirea parțial a taxei de prim înmatriculare, instanța a respins-o, întrucât a stabilit deja c dac o sum de bani a fost pltit de un particular în aplicarea unui text intern contrar dreptului comunitar, judectorul trebuie s ordone restituirea integral a acesteia, din momentul înclcrii dreptului comunitar.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice B - prin Direcția General a Finanțelor Publice B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, apreciind c instanța de fond, în mod eronat, a constatat c prin instituirea taxei de prim înmatriculare Statul Român a afectat cursul importurilor de autoturisme din spațiul european, aducând atingere unuia dintre dezideratele majore ale Comunitții Europene, respectiv art. 14 din.
Taxa special de prim înmatriculare a fost stabilit și încasat în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv art. 2141și art. 2142din Codul fiscal care stabilesc c taxele speciale se pltesc cu ocazia primei înmatriculri în România.
A mai artat recurentul c un alt considerent ce a stat la baza stabilirii taxei speciale de prim înmatriculare a fost cel legat de protecția mediului, preocupare ce face parte din obiectivele fundamentale ale Comunitții Europene și conform prev. OG nr. 92/2003 republicat privind Codul d e proc. fiscal, organul fiscal teritorial, respectiv Administrația Finanțelor Publice mun. B, a încasat legal taxa de prim înmatriculare.
Deosebit de aceasta, conform art. 162 Cod proc. civ. recurentul a reiterat lipsa calitții procesuale a Statului Român reprezentat de MFP, apreciind c în cauz, calitatea procesual pasiv revine organului fiscal care a efectuat încasarea taxei, respectiv
A mai precizat faptul c prin OUG nr.50/2008 a fost instituit taxa de poluare pentru autovehicule, care a intrat în vigoare la data de 01.07.2008. La art.11 din acest act normativ se instituie temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitat de contribuabil în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008, cu titlu de tax special pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule.
Analizând actele și lucrrile dosarului, instanța constat c recursul nu este întemeiat.
În ce privește calitatea procesual pasiv a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, tribunalul, în mod corect a reținut c aceasta este justificat, în speț, trezoreria doar încasând o sum ce a fost pltit cu titlu de tax de prim înmatriculare, ca orice alt tax sau impozit ce se vireaz la bugetul de stat, neputând fi atras rspunderea direct a acesteia pentru restituirea unei taxe încasate în baza legii române.
Pe fondul cauzei, tribunalul în mod corect a reținut c acțiunea este întemeiat, pentru urmtoarele considerente:
Odat cu aderarea României la Comunitatea European - ca și orice alt stat membru - are obligația s respecte dispozițiile de drept comunitar direct aplicabile, iar atunci când are loc o violare a acesteia, are obligația s repare daunele cauzate persoanelor particulare.
În speț, norma de drept comunitar pretins înclcat este cea prevzut de art. 28 din - dispoziție direct aplicabil în fiecare stat membru, ceea ce presupune c aceasta se adreseaz nu numai statelor membre ci și subiectelor de drept intern ale statele membre, continuând drepturi și obligații individuale, fr s mai necesite adoptarea unui act normativ de transpunere a acesteia în dreptul intern.
Potrivit dispozițiilor art. 28 din, sunt interzise în state membre orice restricții cantitative la import, precum și toate msurile cu caracter echivalent, noțiuni care au fost interpretate de ctre Curtea European de justiție într-o manier foarte cuprinztoare ca fiind "orice reglementare comercial a statelor membre susceptibil de împiedicarea direct sau indirect, actual sau potențial comerțului intracomunitar, chiar dac s-a dovedit c autorii ei nu au fost animați de vreo intenție discriminatorie sau protecționist și chiar dac se aplic fr distincție și produselor naționale și celor importate.
În mod corect prima instanț a reținut c acțiunea promovat de reclamant este fondat și a dispus ca Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice s restituie acestuia contravaloarea taxei de prim înmatriculare.
Nu sunt fondate nici susținerile întemeiate pe dispozițiile OUG nr.50/2008, întrucât potrivit art.1 din Codul civil și art.15 din Constituția României, legea nu poate retroactiva, dispunând numai pentru viitor. În plus, noile dispoziții ale OUG nr.50/2008 nu prezint relevanț în condițiile în care la data încasrii, taxa era nelegal.
Curtea reține astfel c taxa special ce face obiectul prezentei cauze a fost încasat în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciat ca fiind contrar normelor comunitare. Într-o atare ipotez, se aplic principiul conform cruia când un stat membru a impus sau aprobat o tax contrar dreptului comunitar este obligat s restituie taxa perceput prin înclcarea acestuia.
Din aceast perspectiv reclamantul intimat are dreptul la restituirea integral a taxei speciale încasat în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
În astfel de situații Curtea de Justiție a decis c statele membre trebuie s asigure rambursarea taxelor colectate cu înclcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guverneaz autonomia procedural și îmbogțirea fr just cauz. Totodat, a mai decis c în astfel de cauze pot fi pltite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: CJCE, cazul nr.68/79 I/S contre Ministere danois des impots accises precum și cauza conexat nr.C-290/05 și C-333/05 și parag.61-70).
Din aceast perspectiv nu se poate reține justificat c Statul Român are un temei legal de reținere a unei prți din taxa încasat ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o alt tax ce urmeaz a fi perceput în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza cruia s-a încasat nelegal taxa special.
Mai mult, CEDO, în jurisprudența sa ( hot. Rafinaries greques & Statis Andreadis/ c / din 9 decembrie 1994, dec. Antonakopoulos /c/ din 23 februarie 1999; Zielinscki /c/Polonia din 28 octombrie 1999) a stabilit c are caracter de ingerinț în dreptul oricrei persoane la un tribunal independent faț de legislativ faptul c autoritatea legiuitoare a unei țri emite o lege cu aplicarea retroactiv care influențeaz soluționarea litigiilor la care statul este parte, impunând judectorului, prin lege, promovarea unei soluții în favoarea statului.
Așa fiind, și cum nici motive de ordine public nu au fost reținute, instanța, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedur civil, va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Direcția General a Finanțelor Publice, cu sediul în mun. B,-, jud., în numele Ministerului Finanțelor Publice B împotriva sentinței nr. 811 din 24 iunie 2009 a Tribunalului Boto șani - secția comercial, contencios administrativ și fiscal.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 5 noiembrie 2009.
Președinte, Judectori, Grefier,
Red. NV
Jud.
Tehnored. MM
2 ex. - 16.11.09
Președinte:Turculeț Ana MariaJudecători:Turculeț Ana Maria, Nechifor Veta, Artene
