Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 193/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIE ȘTI
SECȚIA COMERCIAL ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.8773,-
DECIZIA NR.193
Ședința public din data de 14 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Giurgiu Afrodita G -
Judector - - -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta -, cu sediul în,-, jud. H, împotriva sentinței nr. 269 din data de 29 ianuarie 2007 pronunțat de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta- DE FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE " FURNIZARE MUNTENIA NORD" -, cu sediul în P, str. -. -, nr.37-39,. 45 F1-F2, cauza fiind trimis spre rejudecare potrivit deciziei nr. 69 din data de 17 ianuarie 2008 pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
La apelul nominal fcut în ședinț public, a rspuns intimata-pârât - de Furnizare a Energiei Electrice " Furnizare Muntenia Nord" - P reprezentat de consilier juridic Artus, conform împuternicirii depus la dosar, lipsind apelanta-reclamant -
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, învederându-se instanței faptul c, prin intermediul Serviciului registratur, s-au depus la dosar concluzii scrise din partea apelantei-reclamante -
Intimata-pârât - de Furnizare a Energiei Electrice " Furnizare Muntenia Nord" - P reprezentat de consilier juridic Artus, depune la dosar concluzii scrise și dovada achitrii diferenței de onorariu la raportul de expertiz, precizând c nu formuleaz obiecțiuni la raportul de expertiz. Învedereaz c nu mai are alte cereri de formulat și solicit acordarea cuvântului în combaterea apelului.
Curtea ia act de declarația prții prezente, verificând actele și lucrrile dosarului constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul în dezbateri.
Intimata-pârât - de Furnizare a Energiei Electrice " Furnizare Muntenia Nord" - P reprezentat de consilier juridic Artus având cuvântul solicit respingerea apelului ca nefondat.
În motivarea sa arat c prin contractul de furnizare încheiat între prți, la art.12.2. s-a stabilit ca litigiile nscute între ei și nesoluționate pe cale amiabil în decurs de 30 de zile s fie soluționate de ctre ANRE, iar conform art.6 alin.12 din contractul de vânzare-cumprare a energiei electrice, societatea pârâta avea obligația s efectueze plți zilnice conform procedurii de repartizare a încasrilor.
Susține c expertul desemnat în cauz a stabilit c au respectat decizia ANRE și procedura de repartizare, astfel c nu se poate reține c societatea datoreaz penalitți de întârziere, dac plțile au fost efectuate cu respectarea procedurii ANRE, singura autoritate în domeniul energetic care reglementeaz atât producția de energiei electrice, cât și furnizarea de energie electric.
Faț de aceasta solicit respingerea apelului formulat și menținerea sentinței nr. 269 din data de 29 ianuarie 2007 pronunțat de Tribunalul Prahova.
CURTEA:
Asupra apelului de faț, reține urmtoarele:
Prin acțiunea înregistrat la Tribunalul Dâmbovița la nr. 877-, reclamanta - D - - a solicitat in contradictoriu cu - de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Muntenia Nord -, ca prin sentința ce se va pronunța, s fie obligat pârâta s-i plteasc suma de 1.769.240,86 lei, reprezentând penalitți de întârziere, actualizate în raport cu rata inflației aplicabil la data plții, precum și la plata cheltuielilor de judecat ocazionate de proces.
In motivarea acțiunii, reclamanta a artat c perioada 2003-2005, a încheiat cu pârâta contracte de vânzare-cumprare a energiei electrice, respectându-și în întregime obligațiile ce îi reveneau, în calitate de furnizor de energie electric, în timp ce pârâta - cumprtoare a achitat cu întârziere prețul acesteia, astfel c reclamanta a fost nevoit s se adreseze instanței de judecat.
In temeiul art. 115 și 118 pr.civil, pârâta - E Muntenia Nord - P, a formulat întâmpinare, prin care a invocat prematuritatea introducerii cererii de chemare în judecat de ctre reclamant, deoarece potrivit disp. art. 12.2 din contractul 22000/2002 și art. 13 alin. 1 din contractul nr. 24247/2004, încheiate de prți, în cazul în care eventualele litigii nu se soluționeaz pe cale amiabil de ctre reprezentanții acestora, problemele în divergenț se vor supune spre soluționare E și numai în situația în care nu se gsește o soluție, litigiile se vor supune spre rezolvare instanțelor de judecat competente, în acest sens fiind și disp. art. 11 alin. 2 lit. k din Legea energiei electrice nr. 318/2003.
Pârâta a invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune pentru facturile în litigiu, precum și cea a inadmisibilitții acțiunii pentru facturile - și -/2005, emise ulterior perioadei de valabilitate a contractelor pe care reclamanta și-a întemeiat pretențiile.
Pârâta a solicitat în subsidiar respingerea acțiunii ca neîntemeiat, deoarece întârzierea plții nu îi este imputabil, achitarea facturilor fcându-se potrivit procedurii de repartizare a încasrilor (ratei de alocare) stabilit de ctre E prin decizia nr. 277/2002, modificat ulterior.
Prin sentința nr.269 din 29 ianuarie 2008 pronunțat în dosarul nr.877- al Tribunalului Prahova - Secția Comercial și de Contencios Administrativ s-a respins acțiunea formulat de reclamanta - D - împotriva pârâtei - Muntenia Nord -, având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 1.769.240,86 lei penalitți reactualizate cu rata inflației.
Pentru a pronunța aceast soluție prima instanț a respins excepția prematuritții acțiunii cu motivarea c procedura concilierii directe nu este obligatorie, dup cum rezult din prevederile art.21al.4 din Constituție, referitor la caracterul facultativ al procedurii administrative, dar și pentru garantarea accesului liber al oricrei persoane la justiție.
De asemenea, excepția prescrierii dreptului la acțiune a fost respins în considerarea faptului c facturile au fost achitate în perioada 5 ianuarie -13 iulie 2004, iar termenul de prescripție începe s curg de la data efecturii plții și nu de la data emiterii facturii.
În privința fondului, tribunalul a apreciat c la solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la plata penalitților de întârziere aferente facturilor emise în perioada 2003-2005 este nedovedit deoarece pârâta trebuia s achite prețul conform ratei de alocare stabilite prin decizia nr.953/2002 emis de ANRE, iar din înscrisurile depuse nu a rezultat în concret dac plata facturilor s-a fcut efectiv cu respectarea acestei proceduri.
În consecinț, având în vedere c sarcina probei revine reclamantei, acțiunea a fost respins în temeiul art.1169 Cod civil.
Apelul declarat de reclamant împotriva acestei hotrâri a fost respins prin decizia nr.121 din 15 iunie 2007 pronunțat în dosarul nr.877- de Curtea de APEL PLOIE ȘTI - Secția Comercial și de contencios fiscal, cu motivarea c în considerentele sentinței au fost expuse concis și sistematizat motivele de fapt și de drept care au condus la pronunțarea hotrârii.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta - D - criticând-o pentru motive de nelegalitate prevzute de art.304 pct.9 Cod procedur civil, derivate din înclcarea dispozițiilor art.1169 cod civil și 129 alin.5 Cod procedur civil.
În concret, recurenta a invocat faptul c decizia instanței de apel este nelegal atât din perspectiva procedural a administrrii probelor, cât și a rolului instanței care este datoare conform art.129 alin.5 s struie prin toate mijloacele legale, s administreze toate probele necesare în scopul pronunțrii unei hotrâri legale și temeinice. Din aceast perspectiv, susține recurenta, respingerea acțiunii ca nedovedit este profund nelegal, iar prin decizia care a menținut aceast soluție sunt interpretate greșit prevederile art.1169 Cod civil.
Prin decizia nr.69 din data de 17 ianuarie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de reclamanta - D -, a casat decizia recurat și a trimis cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanț.
Pentru hotrâ astfel Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut c instanțele au fcut o interpretare și aplicare greșit a prevederilor art.1169 Cod Civil, deoarece modul de interpretare a acestei dispoziții a avut drept efect rsturnarea sarcinii probei.
În concret s-a reținut c aprarea pârâtei acceptat de instanțe, în sensul c a efectuat plți conform ratei alocate prin deciziile ANRE este pe de o parte lipsit de suport probator - la dosar fiind depuse doar deciziile respective, nu și ordine de plat, din care s rezulte data îndeplinirii acestei obligații - iar pe de alt parte au rmas neanalizate susținerile reclamantei conform creia penalitțile de întârziere sunt datorate în temeiul contractului încheiat cu pârâta și care cuprinde o clauz penal în vigoare.
S-a recomandat ca în rejudecare s fie administrate toate probele necesare și utile justei soluționri a cauzei urmând a fi examinate în concret toate criticile și aprrile formulate de prți.
Cauza a fost înregistrat la Curtea de APEL PLOIE ȘTI sub nr.8773,- și s-a dispus completarea probatoriilor cu o expertiz care s calculeze penalitțile de întârziere.
Examinând sentința apelat prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauz, Curtea reține c apelul este fondat potrivit considerentelor ce urmeaz:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt constând în aceea c între prți s-au încheiat mai multe contracte de vânzare-cumprare a energiei electrice prin care reclamanta a livrat pârâtei energie electric, pentru care s-au emis facturi ce au fost pltite cu întârziere, îns a reținut c pârâta nu avea obligația s respecte modalitatea de plat din contracte, ci decizia nr.935/2002 emis de ANRE.
Pârâta a respectat decizia mai sus menționat așa cum rezult și din raportul de expertiz efectuat în cauz de expert, îns aceast decizie nu putea modifica și contractele în vigoare la acea dat, în sensul scutirii pârâtei de rspunderea ce-i revenea potrivit clauzelor contractuale.
Furnizarea energiei electrice s-a realizat în cadrul unor raporturi contractuale, în contractele încheiate între prți fiind stipulate clauze privind obligația la plata unor penalitți, în cazul întârzierii la plat, penalitți care potrivit actelor depuse de reclamant și raportului de expertiz sunt în cuantum de 1.769.240,86 lei.
În mod greșit pârâta a considerat c deciziile emise de ANRE au anulat dispozițiile contractelor încheiate de prți privitoare la consecințele neachitrii în termen a sumelor datorate, aceste dispoziții putând fi modificate sau anulate numai prin voința prților contractante, iar prțile nu au modificat contractele în baza crora s-a furnizat energia electric.
Potrivit art.969 Cod civil convențiile legal fcute au putere de lege între prțile contractante, prțile neputându-se sustrage de la executarea obligațiilor asumate prin contract.
Prin contractele încheiate, prțile au evaluat anticipat cuantumul daunelor-interese, datorate de debitor, urmare a executrii cu întârziere a obligațiilor astfel c pârâta datoreaz reclamantei penalitțile de întârziere solicitate.
Necesitatea cumulului acestor penalitți cu alte despgubiri, respectiv cu rata inflației nu a fost dovedit de reclamant și nu este justificat faț de faptul c penalitțile au fost stipulate pentru a acoperi rata inflației, iar prejudiciul suferit de reclamant nu s-a dovedit a fi mai mare decât cel evaluat anticipat de prți.
Cu probatoriile administrate în cauz reclamanta a dovedit temeinicia pretențiilor sale ce deriv din contractele încheiate între prți prin care pârâta și-a asumat obligații pe care nu le-a respectat considerând greșit c Decizia ANRE poate modifica voința prților și o poate exonera de plata penalitților de întârziere.
Aceast concluzie se desprinde și din decizia de casare din care rezult c nu s-au analizat susținerile reclamantei conform crora penalitțile de întârziere sunt datorate în temeiul contractelor încheiate cu pârâta, care cuprinde clauze penale în vigoare.
Așa fiind, Curtea în baza dispozițiilor art.296 Cod procedur civil, va admite apelul formulat de reclamant, va schimba în tot sentința apelat, în ceea ce privește fondul cauzei și va admite acțiunea reclamantei pentru plata penalitților de întârziere în cuantum de 1.769.240,86 lei, la care va fi obligat pârâta - DE FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE " FURNIZARE MUNTENIA NORD" -.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D CID E:
Admite apelul formulat de reclamanta-, cu sediul în,-, jud. H, împotriva sentinței nr. 269 din data de 29 ianuarie 2007 pronunțat de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta- DE FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE " FURNIZARE MUNTENIA NORD" -, cu sediul în P, str. -. -, nr.37-39,. 45 F1-F2, cauza fiind trimis spre rejudecare potrivit deciziei nr. 69 din data de 17 ianuarie 2008 pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Schimb în tot sentința, în sensul c admite acțiunea și oblig intimata-pârât - DE FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE " FURNIZARE MUNTENIA NORD" - la plata sumei de 1.769.240,86 RON, cu titlu de penalitți de întârziere.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședinț public, astzi 14 octombrie 2008.
Președinte, Judector,
G - - -
Grefier,
- -
Red. / tehnored.
3 ex. / 27.10.2008
ds. 877- Tribunal
jud. fond
Președinte:Giurgiu AfroditaJudecători:Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena
