Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 2041/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr-- pretenții -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIAL DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 2041
Ședința public din 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Artene Doina
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rolul instanței se afl judecarea recursului declarat de reclamantul, cu domiciliul în F, str. - -, nr. 40, jud., împotriva sentințeinr. 1240 din 02.07.2009, pronunțat de Tribunalul Suceava- Secția comercial de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta Direcția General a Finanțelor Publice S, cu sediul în S,-, jud.
La apelul nominal, fcut în ședința public, au lipsit prțile.
Procedura este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, dup care,
Instanța, luând act c nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, constat recursul în stare de judecat și în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedur civil, trece la soluționarea acestuia.
Dup deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de faț, constat urmtoarele:
Prin cererea înregistrat pe rolul Tribunalului Suceava - Secția comercial, contencios administrativ și fiscal, reclamantul, a chemat în judecat pârâta Direcția General a Finanțelor Publice a Județului S, solicitând obligarea pârâtei la plata taxei de poluare în sum de 6.164 lei, achitat pentru autoturismul marca Mercedes-Benz.
În motivare reclamantul a artat c, taxa este ilegal, ea fiind perceput în temeiul unor texte legale inaplicabile în dreptul intern.Potrivit art.148 al.2 și 4 din Constituție, României îi revine obligația de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, în speț art.90 din Tratatul CE. Prevederile art.2141-2143cod fiscal sunt contrare prevederilor de la art.148 din Constituție.
Pârâta, legal citat, a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondat.
În motivare a artat c taxa a fost achitat în temeiul dispozițiilor OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, act normativ în vigoare începând cu data de 01.07.2008, ce a abrogat prevederile art.2141-2143din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și care stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, aceasta constituindu-se venit la bugetul de Fondului pentru Mediu, fiind gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțrii programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Prinsentința nr. 1240 din 2 iulie 2009, Tribunalul Suceavarespins acțiunea ca nefondat.
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a reținut urmtoarele:
Conform jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Comunitților Europene, dispozițiile art.90 au în sistemul Tratatului instituind Comunitatea European () un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import și export și a taxelor cu efect echivalent cuprinse în art. 25. Finalitatea acestor dispoziții este de a asigura libera circulație a mrfurilor între statele membre în condiții normale de concurenț prin eliminarea oricrei forme de protecție ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii în privința produselor provenind din alte state membre (hotrârile pronunțate de în cauzele Air Industries, C-393/04 și C-41/05, C-313/05).
De remarcat îns c noțiunea de impozit intern are accepțiune diferit de cea din dreptul intern, desemnând în jurisprudența (hotrârea Haar, C-90/94, C-3 87/01), un sistem general de taxe interne aplicabil în mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor.
S-a reținut de Curtea de Justiție a Comunitților Europene prin hotrârea pronunțat în cauza, C-313/05, c o acciz care se aplic tuturor autoturismelor în temeiul primei lor înmatriculri pe teritoriul unui stat membru, iar nu în temeiul faptului c trec frontiera, nu constituie o tax vamal la import și nici o tax cu efect echivalent în înțelesul art. 25, ci intr în sfera regimului i general intern de impozitare a mrfurilor și trebuie, ca urmare, analizat în raport cu art. 90.
Instanța de fond a mai reținut c faț de aceste aspecte, este lipsit de relevanț analizarea înclcrilor invocate ale art. 25, deoarece dispozițiile cuprinse în aceste articole nu sunt incidente în cauz, urmând a se examina dac taxa de poluare este incompatibil cu prevederile art. 90 alin. 1.
Se recunoaște în mod constant în jurisprudența comunitar libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferențiat pentru anumite produse, chiar similare în sensul art.90 al. l, în funcție de criterii obiective. Asemenea diferențieri sunt compatibile cu dreptul comunitar dac urmresc obiective compatibile cu exigențele tratatului și ale dreptului derivat și dac evit orice form de discriminare, direct sau indirect, în privința importurilor provenind din state membre, sau de protecție în favoarea produselor naționale concurente (hot. Outokumpu, C-213/96, hot. Nadasdi și C-290/05).
Un sistem de impozite este compatibil cu art.90 dac este conceput de manier a exclude în orice ipotez ca produsele importate s fie taxate la un nivel superior faț de produsele naționale și dac nu are, în nici-o situație, efecte discriminatorii (hot.Comisia/Luxemburg, C-152/89, Comisia/, C-375/1995).
Așadar, este incidenț înclcarea art.90 al.l atunci când impozitul aplicat produsului importat și cel aplicat produsului național similar sunt calculate în mod diferit, ducând, chiar dac numai în anumite cazuri, la o impozitare superioar a produsului importat.
În cauza de faț rezult din interpretarea nr.OUG 50/2008 c taxa de poluare se aplic în cazul autoturismelor noi, autohtone și importate, precum și autoturismelor second-hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand înmatriculate deja în România.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, reiterând motivele din acțiunea inițial, concluzionând c instanța de fond a pronunțat o hotrâre cu administrarea greșit a probelor din dosar și cu interpretarea greșit a temeiului legal în baza creia a fost formulat acțiunea.
Recursul este nefondat și va fi respins pentru urmtoarele considerente:
Fr îndoial, atât prin cererea introductiv de instanț cât și prin recursul ce face obiectul prezentei cauze, recurentul a reclamat incompatibilitatea dreptului național, OUG nr. 50/2008 cu dispozițiile dreptului comunitar, respectiv cu art. 90 alin. 1, sub acest aspect instanța fondului rspunzând criticilor petentului, rspuns pe care instanța de recurs urmeaz a-l detalia în prezenta hotrâre.
Se cuvine pentru început s stabilim locul pe care disp. art. 90 alin. 1 îl ocup în sistemul prevzut de Tratat. Iar acesta este, în opinia unanim a literaturii de specialitate, acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art. 23-25, respectiv realizarea unei uniuni vamale și a unei piețe unice.
Așadar, dac art. 23 stabilește faptul c sunt interzise, în relațiile dintre statele membre, taxele vamale la import și export și a oricror taxe cu efect echivalent, art. 90 alin. 1 interzice taxarea intern discriminatorie. Mai exact, așa cum a artat Curtea European de Justiție în cauza C- 393/04 și C-41/05 Industries, par.55 " art. 90 reglementeaz dispozițiile referitoare la stabilirea taxelor vamale și a msurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulație a mrfurilor între statele membre în condiții normale de concurenț, prin eliminarea oricror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discrimineaz produsele provenite din alte state membre".
Aceasta nu înseamn c statele membre trebuie s adopte un anume regim fiscal, ci impune acestora, ca indiferent de sistemul ales, acesta s se aplice fr discriminare produselor similare importate.
Taxa de poluare introdus prin disp. nr.OUG 50/2008 reprezentând o exprimare a suveranitții statale sub forma dreptului de a stabili taxe și impozite, ceea ce constituie obiectul analizei în aceast cauz nu poate fi decât verificarea identitții de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei de poluare, mai exact, a neutralitții taxei.
Iar aceast analiz nu poate s înceap decât de la a observa c, verificarea neutralitții taxei se face prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele taxei impuse unor autovehicule similare înmatriculate deja în statul membru, crora deja le-a fost aplicat taxa. Aceasta pentru c, așa cum afirm Curtea European de Justiție în cauza C-290/2005, Nadasdi și C-333/2005, " o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație în statul membru înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare nu este relevant. Scopul art. 90 nu este acela de a împiedica statele membre s introduc noi impozite sau s schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente". Și nu este inutil de observat c aceast hotrâre a Curții a fost pronunțat la cererea unei instanțe din Ungaria, țar care, la data intrrii în UE, se afla în aceeași poziție ca și România, aceea de a nu fi avut anterior o tax de prim înmatriculare (sau echivalent), așa încât valoarea rezidual a acesteia s fie inclus în prețul autoturismelor aflate în circulație cu care intr în concurenț autoturismele second-hand nou importate (acestea din urm fiind dezavantajate prin faptul c includ valoarea rezidual a taxei, având teoretic un preț mai ridicat).
Prin urmare, eventualul caracter discriminatoriu al disp. nr.OUG 50/2008 poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate în România și cu privire la care s-a perceput taxa de poluare, iar nu cu privire la autovehiculele înmatriculate în România înainte de 01.01.2007 și nici cu privire la autovehiculele înmatriculate în perioada 01.01.2007 - 01.07.2008, supuse taxei de prim înmatriculare. Așa încât, speculațiile recurentului cu privire la favorizarea vânzrii de autoturisme second-hand deja înmatriculate în România nu pot fi luate în considerare, trimiterea la cauza C-193/85 fiind de asemenea nerelevant.
Acestea fiind premisele, Curtea va trebui s analizeze în fapt, dac taxa de poluare impus autovehiculelor second-hand importate dintr-un stat membru, depșește sau nu cuantumul valorii reziduale a taxei de prim înmatriculare deja încorporat în valoarea autovehiculelor similare deja înmatriculate în România. Din aceast perspectiv, comparația poate fi fcut " exempli gratia" între un autoturism înmatriculat în România dup 01.07.2008, cu plata taxei de poluare introdus prin OUG nr. 50/2008 și un alt autoturism second-hand importat din statele membre și înmatriculat în România la data de 01.11.2008. (De asemenea, în baza aceluiași raționament al Curții dup modificarea nr.OUG 50/2008, comparația poate privi dou autoturisme înmatriculate sub același regim fiscal, astfel încât dublarea sau triplarea taxei de poluare nu încalc norme comunitare decât dac este însoțit de o exceptare a anumitor autovehicule de la plata acestei taxe sau de impunerea unor categorii de autovehicule la o tax mai mic sau mai mare, dup caz). Iar analiza, potrivit raționamentului Curții Europene de Justiție din cauza C-47/1988, Comisia Danemarca, trebuie s porneasc de la premisa c valoarea autovehiculului nou este compus din prețul acestuia, la care se adaug taxa de prim înmatriculare. Raportul dintre cele dou componente se pstreaz constant pe toat durata de funcționare a autovehiculului. Spre exemplu, la momentul la care valoarea autovehiculului a sczut cu 50%, atât valoarea rezidual a prețului pltit cât și valoarea rezidual a taxei de prim înmatriculare pltit, se vor diminua cu același procent, respectiv cu 50%. În consecinț, o tax de prim înmatriculare nediscriminatorie pentru un autovehicul similar (ca vechime, motorizare), dar importat dintr-un stat membru trebuie s aib un cuantum de cel mult 50% din valoarea taxei de prim înmatriculare pltit pentru același autovehicul în stare nou.
Sigur, evaluarea deprecierii unui autoturism poate fi extrem de dificil, ceea ce a condus legiuitorul român la utilizarea unei grile de calcul, care îns nu este incompatibil cu dreptul comunitar. Aceasta pentru c, așa cum a reținut Curtea European de Justiție în cauza C-393/1998, Valente Publica, deprecierea exact a unui autovehicul nu poate fi calculat decât printr-o expertiz individual. Cu toate acestea, datorit faptului c un astfel de sistem este prea împovrtor pentru statul membru ce impune o astfel de tax, Curtea a admis totuși și posibilitatea impunerii taxei de prim înmatriculare, potrivit unei grile fixe de impozitare, ce ar putea s aib în vedere diverse criterii în baza crora s se poat realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai apropiat de realitate (vechimea autovehiculului, numrul de kilometri parcurși, tipul de motor, starea autovehiculului, modelul autovehiculului, etc.). Curtea a apreciat c și un astfel de sistem va fi compatibil cu art. 90 CE doar dac garanteaz în absolut toate cazurile (fr nici o excepție) c taxa aplicat nu depșește cuantumul valorii reziduale deja încorporate în valoarea autovehiculelor similare deja înmatriculate în statul membru respectiv. Curtea a mai precizat c un astfel de sistem poate garanta neutralitatea absolut a taxei, dac respect trei cerințe:
s nu creeze o discriminare între bunurile importate și cele autohtone;
sistemul s fie suficient de precis, astfel încât în baza acestuia s se poat realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai aproape de realitate;
cel cruia i se impune taxa s aib la dispoziție o cale de atac în fața instanțelor naționale în ipoteza în care consider c valoarea deprecierii calculate în baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realitții. Pentru exercitarea eficient a dreptului la acțiune, cel interesat ar trebui s cunoasc factorii în funcție de care au fost stabilite procentele de depreciere.
Analizând din aceast perspectiv nr.OUG 50/2008, Curtea observ c actul normativ în discuție respect cerințele impuse de raționamentul instanței comunitare și în consecinț nu contravine Tratatului.
Astfel, așa cum rezult din disp. art. 3 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, toate autovehiculele sunt supuse taxei de poluare, exceptrile prev. de art. 3 alin. 2 din ordonanț vizând nu proveniența ci destinația autovehiculelor.
Sistemul este suficient de precis, acesta conținând elemente legate de norma de poluare, emisa de, capacitatea cilindric dar și o gril de reducere a taxei, extrem de vast prin categorii de "vârst" a autovehiculelor, apt s produc un calcul al deprecierii autoturismului foarte aproape de rezultatul pe care o expertiz individual l-ar putea revela. Iar aceste criterii au fost deja recunoscute de ca fiind criterii obiective care pot fi folosite într-un sistem de taxare bazat pe o gril de impozitare (Cauza C-290/2005, Nadasdi, par.52).
În fine, cel care consider c valoarea deprecierii calculat pe baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realitții, are în disp. art. 10 din ordonanț, o cale eficace de a contesta msura deprecierii, respectiv o procedur judiciar în cadrul creia poate obține expertizarea tehnic a caracteristicilor autovehiculului rulat.
În consecinț, în temeiul art. 312 Cod procedur civil, Curtea va respinge recursul ca nefondat, menținând soluția primei instanțe cu completarea motivrii în sensul celor artate anterior.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, cu domiciliul în F, str. - -, nr. 40, jud., împotriva sentințeinr. 1240 din 02.07.2009, pronunțat de Tribunalul Suceava- Secția comercial de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta Direcția General a Finanțelor Publice S, cu sediul în S,-, jud.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 19 noiembrie 2009.
Președinte, Judectori, Grefier,
Red.
Jud.
Tehnored.
Ex. 2/23.11.2009
Președinte:Artene DoinaJudecători:Artene Doina, Galan Marius, Grapini Carmen
