Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 205/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - pretenții -

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 205

Ședința publică din 05 februarie 2009

PREȘEDINTE: Ududec Elena

JUDECĂTOR 2: Nastasi Dorina

JUDECĂTOR 3: Grapini Carmen

Grefier - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în mun. B,-, jud. B - în nume propriu și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor B, împotriva sentinței nr.1073 din 08 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - ecția Comercială de Contencios Administrativ și Fiscal, (dosar nr-), în contradictoriu cu reclamantul intimat, domiciliat în B,-,. A,.15, județul B, pârât intimat SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR - REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A AUTOVEHICULELOR PRIN INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI, cu sediul în - - nr. 1-3, județul

La apelul nominal au lipsit pârâta recurentă, pârâtul intimat Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Autovehicule prin Instituția Prefectului Județului și reclamantul intimat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constată că s-a depus prin serviciul corespondență al instanței de către pârâtul întâmpinare la recursul declarat, luând act că nu s-au formulat cereri și nu

s-au invocat chestiuni prealabile, constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu disp. art. 150 Cod proc. civ. rămâne în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr. 3437/40/E/40 din 23 iulie 2008, reclamantul a chemat în judecată pârâții Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor - prin Instituția Prefectului B și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, solicitând a se dispune,prin hotărâre judecătorească, recunoașterea de către instanța română a aplicabilității dispozițiilor art. 28 din Tratatul Comunității Europene și obligarea pârâților la restituirea taxei de primă înmatriculare în sumă de 5.725 lei, achitată pentru autoturismul cumpărat în anul 2007 din spațiul european, sumă ce urmează a fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.

In fapt, reclamantul a arătat că a cumpărat din spațiul european un autoturism pentru care a fost obligat să plătească taxa de primă înmatriculare anterior menționată, în vederea înmatriculării acestuia în circulație. A menționat reclamantul că taxele percepute de autoritățile române nu sunt în acord cu dispozițiile art. 28 din.

In susținerea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri.

Pârâtul Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare la dosar, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere că taxa a fost achitată la Trezoreria mun. B, precum și lipsa îndeplinirii procedurii prealabile prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că taxa de primă înmatriculare a fost încasată în temeiul disp. art. 2411alin. 1 din OUG nr. 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003, iar începând cu data de 1 iulie 2008 va intra în vigoare OUG nr. 50/2008, pentru instituirea taxei de poluare care conține prevederi referitoare la restituirea taxei auto.

Pârâtul Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului, legal citat, a depus întâmpinare la dosar și a invocat lipsa calității sale procesuale pasive.

Prin sentința civilă nr. 1073 din 08 octombrie 2008, Tribunalul Botoșania respins ca nefondată excepția privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor B și a admis acțiunea reclamantului, obligând Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor să restituie acestuia contravaloarea taxei de primă înmatriculare, în sumă de 5.725 lei, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, pentru următoarele considerente:

Față de calitatea părților chemate în judecată, instanța de fond a constatat că citarea în calitate de pârât a Serviciului Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor prin Instituția Prefectului Județului B este oportună, în vederea realizării efectului de opozabilitate a hotărârii față de o autoritate publică care a pretins plata taxei de primă înmatriculare în vederea înmatriculării în circulație a autoturismului proprietatea reclamantului.

În ce privește calitatea procesuală pasivă a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, tribunalul a reținut că aceasta este justificată prin aceea că repararea prejudiciului cauzat reclamantului prin violarea obligației de a respecta normele comunitare revine Statului Român, potrivit art. 28 din, motiv pentru care a respins excepția invocată față de acesta. Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere faptul că Trezoreria doar a încasat suma plătită cu titlu de taxă de primă înmatriculare, ca orice altă taxă sau impozit ce se virează la bugetul de stat, neputând fi atrasă răspunderea directă a acesteia pentru restituirea unei taxe încasată în baza legii române.

În ce privește excepția lipsei procedurii prealabile, prima instanță a respins-o pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituție, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.

Prin această dispoziție constituțională s-a recunoscut de către statul român principiul priorității dreptului comunitar și cel al efectului direct al acestuia în dreptul intern, fapt ce presupune obligația României de a respecta caracterul obligatoriu al tuturor izvoarelor dreptului comunitar.

În categoria acestora, un rol important îl deține jurisprudența Curții de la Strasbourg care a instituit o serie de principii generale de drept - cu aceeași valoare juridică ca și dispozițiile tratatelor constitutive.

Tribunalul a constatat că jurisprudența a clarificat problema existenței unei proceduri legislative, administrative sau judiciare care ar putea afecta aplicabilitatea dreptului comunitar, stabilind în Cazul II 106/77 că: "orice prevedere din sistemul legislativ național și orice practică legislativă sau judiciară care ar putea afecta negativ aplicabilitatea dreptului comunitar, prin împiedicarea instanțelor naționale competente să aplice dreptul de a întreprinde acțiunile necesare ca, în momentul intrării în vigoare a prevederii comunitare, să anuleze prevederile legislative naționale care ar împiedica aplicabilitatea deplină și efectele regulilor comunitare, sunt incompatibile cu cerințele care constituie însăși esența dreptului comunitar".

Față de aceste concluzii formulate de, instanța de fond a apreciat că, în speță, nerespectarea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 este de natură a împiedica exercițiul dreptului la acțiune - întemeiat pe o normă de drept comunitar pretins încălcată - motiv pentru care a constatat inaplicabile aceste dispoziții din legislația internă, dispoziții care sunt de natură a înlătura posibilitatea instanței de a da eficiență dreptului comunitar.

Pentru a proceda astfel instanța a avut în vedere și concepția care a statuat asupra faptului că "instrumentele juridice necesare aplicării dreptului comunitar trebuie aplicate de judecătorul național, chiar și atunci când dreptul național nu le prevede".

Față de dreptul pretins de reclamant, instanța a constatat că odată cu aderarea țării noastre la Comunitatea Europeană, România - ca și orice alt stat membru - are obligația de a respecta o dispoziție de drept comunitar direct aplicabilă, iar atunci când are loc o violare a acesteia - are obligația de a repara daunele cauzate persoanelor particulare.

In speță, norma de drept comunitar pretins încălcată este cea prevăzută de art. 28 din - dispoziție direct aplicabilă în fiecare stat membru, ceea ce presupune că aceasta se adresează nu numai statelor membre ci și subiectelor de drept intern ale statelor membre, conținând drepturi și obligații individuale, fără să mai necesite adoptarea unui act normativ de transpunere a acesteia în dreptul intern.

Potrivit acestei dispoziții din, sunt interzise în statele membre orice restricții cantitative la import, precum și toate măsurile cu caracter echivalent, noțiuni care au fost interpretate de către Curtea Europeană de Justiție într-o manieră foarte cuprinzătoare ca fiind "orice reglementare comercială a statelor membre susceptibilă de împiedicarea directă sau indirectă, actuală sau potențială a comerțului intracomunitar, chiar dacă s-a dovedit că autorii ei nu au fost animați de vreo intenție discriminatorie sau protecționistă și chiar dacă se aplică fără distincție și produselor naționale și celor importate" (Hotărârea nr. 8/74 ). Curtea a arătat prin aceeași hotărâre că: "pentru ca o măsură a statului membru sa poată intra în câmpul de aplicare a acestei definiții nu este necesar nici ca aceasta să producă un efect restrictiv asupra importurilor, ci este suficient doar ca măsura să afecteze, de o anumită manieră, cursul importurilor".

Având în vedere cele anterior menționate, tribunalul constată că prin instituirea taxei de primă înmatriculare este evident că Statul Român a afectat, într-o anumită manieră, cursul importurilor de autoturisme din spațiul european, aducând atingere unuia dintre dezideratele majore ale Comunității Europene înscrise în art. 14 din - respectiv acela de realizare a unei "piețe comune", a unui spațiu tară frontiere interioare, în care este asigurată libera circulație a mărfurilor.

Ori, potrivit art. 10 din Tratat, autoritățile statale (inclusiv jurisdicțiile) au obligația de a lua toate măsurile destinate asigurării executării dreptului comunitar, iar atunci când textul național este redactat într-o asemenea manieră încât să nu pară posibilă interpretarea conformă cu dreptul comunitar, judecătorul național este nevoit să îndepărteze textul intern, dând întâietate normei de drept comunitar, fără a fi necesară abrogarea sau modificarea prealabilă a normei interne.

In același sens, Curtea Europeană de Justiție a decis, în repetate rânduri, că judecătorul național are obligația - în calitatea sa de judecător comunitar - de a face tot ce este necesar pentru eliminarea dispozițiilor naționale care se opun eficacității depline a normelor comunitare, precum și obligația de a aplica principiul, inerent în sistemul Tratatului, după care statele membre sunt obligate să repare pagubele cauzate particularilor prin încălcările imputabile ale dreptului comunitar.

Totodată, Curtea a decis că judecătorul național este competent să judece toate litigiile care privesc aplicarea dreptului comunitar, fapt care decurge din efectul aplicării directe și a priorității dreptului comunitar și care implică o dublă consecință, respectiv: particularii pot să-și valorifice în fața judecătorilor naționali drepturile recunoscute prin norme comunitare pretins încălcate, iar instanțele naționale au obligația de a asigura respectul lor.

Mai mult, și în sistemul de drept românesc, legea fundamentală prin art. 148 aliniat 2 statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar conform aliniatului 4 al aceluiași articol, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a acestei obligații.

Împotriva sentinței menționate a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, având împuternicirea Ministerului Economiei și Finanțelor criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:

În mod eronat au fost interpretate dispozițiile legale în vigoare, având în vedere că taxa de primă înmatriculare nu trebuie interpretată ca fiind contrară dispozițiilor europene, din moment ce și alte state o aplică sub diferite forme; că taxa de primă înmatriculare nu este îndreptată împotriva cetățenilor români și a intereselor noastre ca stat membru al Uniunii Europene; în acest moment, taxa de primă înmatriculare fiind legală și prevăzută de Codul fiscal ca și alte taxe - art. 2141fiind introdus prin Legea nr. 346/2006 și modificat prin nr.OUG 110/2006.

A mai arătat recurenta că taxa de primă înmatriculare a fost introdusă de Guvern pentru a proteja mediul și a stopa importul de mașini second - hand, conform reglementărilor UE de limitare a emisiilor de noxe.

De asemenea, s-a mai invocat de către recurentă că în speță calitatea procesuală pasivă, conform prevederilor nr.OG 92/2003, revine organului fiscal care a efectuat încasarea taxei respectiv, Administrația Financiară Municipală

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că recursul nu este neîntemeiat.

În ce privește calitatea procesuală pasivă a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, aceasta este justificată, în speță, trezoreria doar încasând o sumă ce a fost plătită cu titlu de taxă de primă înmatriculare, ca orice altă taxă sau impozit ce se virează la bugetul de stat, neputând fi atrasă răspunderea directă a acesteia pentru restituirea unei taxe încasate în baza legii române.

Pe fondul cauzei, tribunalul în mod corect a reținut că acțiunea este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Odată cu aderarea României la Comunitatea Europeană - ca și orice alt stat membru - are obligația să respecte dispozițiile de drept comunitar direct aplicabile, iar atunci când are loc o violare a acesteia, are obligația să repare daunele cauzate persoanelor particulare.

În speță, norma de drept comunitar pretins încălcată este cea prevăzută de art. 28 din - dispoziție direct aplicabilă în fiecare stat membru, ceea ce presupune că aceasta se adresează nu numai statelor membre ci și subiectelor de drept intern ale statele membre, continuând drepturi și obligații individuale, fără să mai necesite adoptarea unui act normativ de transpunere a acesteia în dreptul intern.

Potrivit dispozițiilor art. 28 din, sunt interzise în state membre orice restricții cantitative la import, precum și toate măsurile cu caracter echivalent, noțiuni care au fost interpretate de către Curtea Europeană de justiție într-o manieră foarte cuprinzătoare ca fiind "orice reglementare comercială a statelor membre susceptibilă de împiedicarea directă sau indirectă, actuală sau potențială comerțului intracomunitar, chiar dacă s-a dovedit că autorii ei nu au fost animați de vreo intenție discriminatorie sau protecționistă și chiar dacă se aplică fără distincție și produselor naționale și celor importate.

În mod corect prima instanță a reținut că acțiunea promovată de reclamant este fondată și a dispus ca Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice să restituie acestuia contravaloarea taxei de primă înmatriculare în sumă de 5.725 lei care va fi actualizată cu indicele de inflație de la data plății efective.

Așa fiind, și cum nici motive de ordine publică nu au fost reținute, instanța, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în mun. B,-, jud. B în nume propriu și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor B, împotriva sentinței nr.1073 din 08 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - ecția Comercială de Contencios Administrativ și Fiscal, (dosar nr-), în contradictoriu cu reclamantul intimat, domiciliat în B,-,. A,.15, județul B, pârât intimat SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR - REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A AUTOVEHICULELOR PRIN INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI, cu sediul în - - nr. 1-3, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 05 februarie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red. - -

Jud. fond

Tehnored.

2 ex/09.02.2009

Președinte:Ududec Elena
Judecători:Ududec Elena, Nastasi Dorina, Grapini Carmen

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 205/2009. Curtea de Apel Suceava