Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 291/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - pretenții -

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 291

Ședința publică din 19 februarie 2009

PREȘEDINTE: Artene Doina

JUDECĂTOR 2: Galan Marius

JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntean

Grefier

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului cu sediul în municipiul B, nr. 5, județul B, în nume propriu și pentru pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor -împotriva sentinței nr.1214 din 3 19 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.

La apelul nominal au lipsit recurenta și reclamantul intimat.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că din partea reclamantului a fost depusă întâmpinare.

Instanța constatând recursul în stare de judecată, având în vedere că recurenta a solicitat judecarea în lipsă, a rămas în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din 09.09.2008, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, pentru a se dispune prin hotărâre judecătorească, recunoașterea de către instanța română a aplicabilității dispozițiilor art. 28 din Tratatul Comunității Europene și obligarea pârâților la restituirea taxei de primă înmatriculare în sumă de 936 lei, plătită pentru autoturismul cumpărat din spațiul european, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.

În fapt, reclamantul a arătat că a cumpărat din spațiul european un autoturism pentru care a fost obligată să plătească taxa de primă înmatriculare anterior menționată, în vederea înmatriculării acestuia în circulație. Apreciind reclamantul că taxele percepute de autoritățile române nu sunt în acord cu dispozițiile art.28 din Tratatul Comunității Europene.

În dovedirea cererii sale, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.

Pârâta B - pentru Statul Român a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală întrucât nu există cadrul legal pentru a se restitui taxa de primă înmatriculare prevăzută în codul fiscal, invocând și excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin și excepția lipsei procedurii prealabile.

rin sentința nr. 1214 din 19.11.2008, Tribunalul Botoșania respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată a, invocată de B și excepția lipsei procedurii prealabile, a admis acțiunea și a obligat pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor să restituie reclamantului suma de 936 lei, sumă actualizată cu indicele de inflație.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Față de calitatea părților chemate în judecată, tribunalul a constatat că citarea în calitate de pârât a Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor este oportună în vederea realizării efectului de opozabilitate a hotărârii față de o autoritate publică ce a pretins plata taxei de primă înmatriculare în vederea înmatriculării în circulație a autoturismului proprietatea reclamantului, motiv pentru care a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia.

Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituție, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.

Prin această dispoziție constituțională s-a recunoscut de către statul român principiul priorității dreptului comunitar și cel al efectului direct al acestuia în dreptul intern, fapt ce presupune obligația României de a respecta caracterul obligatoriu al tuturor izvoarelor dreptului comunitar.

În categoria acestora, un rol important îl deține jurisprudența Curții de la Strasbourg care a instituit o serie de principii generale de drept - cu aceeași valoare juridică ca și dispozițiile tratatelor constitutive.

Tribunalul a constatat că jurisprudența a clarificat problema existenței unei proceduri legislative, administrative sau judiciare care ar putea afecta aplicabilitatea dreptului comunitar, stabilind în Cazul II 106/77 că: "orice prevedere din sistemul legislativ național și orice practică legislativă sau judiciară care ar putea afecta negativ aplicabilitatea dreptului comunitar, prin împiedicarea instanțelor naționale competente să aplice dreptul de a întreprinde acțiunile necesare ca, în momentul intrării în vigoare a prevederii comunitare, să anuleze prevederile legislative naționale care ar împiedica aplicabilitatea deplină și efectele regulilor comunitare, sunt incompatibile cu cerințele care constituie însăși esența dreptului comunitar".

Față de aceste concluzii formulate de, instanța de fond a apreciat că, în speță, nerespectarea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. - este de natură a împiedica exercițiul dreptului la acțiune - întemeiat pe o normă de drept comunitar pretins încălcată - motiv pentru care a constatat inaplicabile aceste dispoziții din legislația internă, dispoziții care sunt de natură a înlătura posibilitatea instanței de a da eficiență dreptului comunitar.

Pentru a proceda astfel instanța a avut în vedere și concepția care a statuat asupra faptului că "instrumentele juridice necesare aplicării dreptului comunitar trebuie aplicate de judecătorul național, chiar și atunci când dreptul național nu le prevede".

În ce privește procedura prejudiciară reglementată de art. 234 din E, instanța a constatat că dispozițiile tratatelor și cele ale Convenției d l Bruxelles, precum și hotărârile deja emise de către C, nu pot prin ele însele să facă obiectul unei cereri de interpretare.

Față de încadrarea juridică a acțiunii, instanța a constatat că potrivit disp. art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate.

În ce privește competența Tribunalului Botoșani de a soluționa prezentul litigiu, instanța apreciază că în speță sunt aplicabile disp. art. 10 alin. 1 din legea nr. 554/2004 care conferă tribunalelor administrativ-fiscale competența de a soluționa litigiile care privesc taxele și impozitele de până la 500.000 lei - având în vedere că obiectul litigiului îl constituie o taxă care este pretinsă în baza Codului d e procedură Fiscală și care este virată la bugetul de stat - fapt care rezultă explicit din chitanța depusă la dosarul cauzei.

Față de dreptul pretins de reclamant, instanța a constatat că odată cu aderarea țării noastre la Comunitatea Europeană, România - ca și orice alt stat membru - are obligația de a respecta o dispoziție de drept comunitar direct aplicabilă, iar atunci când are loc o violare a acesteia - are obligația de a repara daunele cauzate persoanelor particulare.

În speță, norma de drept comunitar pretins încălcată este cea prevăzută de art. 28 din - dispoziție direct aplicabilă în fiecare stat membru, ceea ce presupune că aceasta se adresează nu numai statelor membre ci și subiectelor de drept intern ale statelor membre, conținând drepturi și obligații individuale, fără să mai necesite adoptarea unui act normativ de transpunere a acesteia în dreptul intern.

Potrivit acestei dispoziții din, sunt interzise în statele membre orice restricții cantitative la import, precum și toate măsurile cu caracter echivalent, noțiuni care au fost interpretate de către Curtea Europeană de Justiție într-o manieră foarte cuprinzătoare ca fiind "orice reglementare comercială a statelor membre susceptibilă de împiedicarea directă sau indirectă, actuală sau potențială a comerțului intracomunitar, chiar dacă s-a dovedit că autorii ei nu au fost animați de vreo intenție discriminatorie sau protecționistă și chiar dacă se aplică fără distincție și produselor naționale și celor importate" (Hotărârea nr. 8/74 ). Curtea a arătat prin aceeași hotărâre că: "pentru ca o măsură a statului membru sa poată intra în câmpul de aplicare a acestei definiții nu este necesar nici ca aceasta să producă un efect restrictiv asupra importurilor, ci este suficient doar ca măsura să afecteze, de o anumită manieră, cursul importurilor".

Tribunalul a constatat că prin instituirea taxei de primă înmatriculare este evident că Statul Român a afectat, într-o anumită manieră, cursul importurilor de autoturisme din spațiul european, aducând atingere unuia dintre dezideratele majore ale Comunității Europene înscrise în art. 14 din - respectiv acela de realizare a unei "piețe comune", a unui spațiu tară frontiere interioare, în care este asigurată libera circulație a mărfurilor.

Ori, potrivit art. 10 din Tratat, autoritățile statale (inclusiv jurisdicțiile) au obligația de a lua toate măsurile destinate asigurării executării dreptului comunitar, iar atunci când textul național este redactat într-o asemenea manieră încât să nu pară posibilă interpretarea conformă cu dreptul comunitar, judecătorul național este nevoit să îndepărteze textul intern, dând întâietate normei de drept comunitar, fără a fi necesară abrogarea sau modificarea prealabilă a normei interne.

În același sens, Curtea Europeană de Justiție a decis, în repetate rânduri, că judecătorul național are obligația - în calitatea sa de judecător comunitar - de a face tot ce este necesar pentru eliminarea dispozițiilor naționale care se opun eficacității depline a normelor comunitare, precum și obligația de a aplica principiul, inerent în sistemul Tratatului, după care statele membre sunt obligate să repare pagubele cauzate particularilor prin încălcările imputabile ale dreptului comunitar.

Totodată, Curtea a decis că judecătorul național este competent să judece toate litigiile care privesc aplicarea dreptului comunitar, fapt care decurge din efectul aplicării directe și a priorității dreptului comunitar și care implică o dublă consecință, respectiv: particularii pot să-și valorifice în fața judecătorilor naționali drepturile recunoscute prin norme comunitare pretins încălcate, iar instanțele naționale au obligația de a asigura respectul lor.

Mai mult, și în sistemul de drept românesc, legea fundamentală prin art. 148 aliniat 2 statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar conform aliniatului 4 al aceluiași articol, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a acestei obligații.

Împotriva sentinței menționate a declarat recurs - prin B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.

Deosebit de aceasta mai arătă că în mod eronat instanța a constatat că prin instituirea taxei de primă înmatriculare este evident ca Statul Român a afectat cursul importurilor de autoturisme din spațiul European, aducând atingere unuia dintre dezideratele majore ale Comunității Europene, respectiv art. 14 din, că Administrația Finanțelor Publice Municipală B, a încasat valoarea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule respectând prevederile Codului Fiscal, fără a emite un act administrativ fiscal ce ar putea face obiectul unei acțiuni în contencios administrativ.

Astfel, solicitarea reclamantei, adresată Administrația Finanțelor Publice Municipale B de a i se restitui contravaloarea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, nu constituie îndeplinirea procedurii prealabile prevăzută de dispozițiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Taxa specială de primă înmatriculare a fost stabilită și încasată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv art. 2141și 2142din Codul Fiscal care stabilesc: "taxele speciale se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România".

Reclamanta își întemeiază acțiunea pe prevederile art. 28 din Tratatul CE: "între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent".

Însă art. 30 din Tratatul CE, care constituie o excepție de la principiul enunțat la art. 28, permite legitimarea unor astfel de măsuri dacă ele sunt justificate prin rațiuni de moralitate, ordine publică, sănătate publică etc.

Așadar, un alt considerent ce a stat la baza stabiliri acestei taxe a fost cel legat de protecția mediului, preocupări care fac parte din obiectivele fundamentale ale Comunității Europene.

Autoturismele mai vechi sunt în general susceptibile să fie mai poluante și, prin urmare, se justifică intenția legiuitorului de a stabili o asemenea taxă specială de primă înmatriculare.

În ceea ce privește opinia Comisiei Europene față de taxa specială auto, precizează recurenta că aceasta nu a solicitat niciodată eliminarea taxei respective, ci a recomandat reașezarea acesteia pe alte principii, astfel încât nivelul taxei să se reducă pe măsura ce se diminuează valoarea autovehiculului, păstrând-se principiul "poluatorul plătește".

Astfel, avându-se în vedere armonizarea la nivel comunitar a regimului de taxare a autoturismelor, de la data de 1 iulie 2008 va intra în vigoare nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care prevede o nouă formulă de calcul a taxei, din sumele colectate finanțându-se programe și proiecte privind protecția mediului.

A mai precizat recurenta faptul că prin nr.OUG50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, care a intrat în vigoare la data de 01.07.2008. La art.11 din acest act normativ se instituie temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că recursul nu este întemeiat.

În ce privește calitatea procesuală pasivă a Ministerul Economiei și Finanțelor, aceasta este justificată, în speță, trezoreria doar încasând o sumă ce a fost plătită cu titlu de taxă de primă înmatriculare, ca orice altă taxă sau impozit ce se virează la bugetul de stat, neputând fi atrasă răspunderea directă a acesteia pentru restituirea unei taxe încasate în baza legii române.

Pe fondul cauzei, tribunalul în mod corect a reținut că acțiunea este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Odată cu aderarea României la Comunitatea Europeană - ca și orice alt stat membru - are obligația să respecte dispozițiile de drept comunitar direct aplicabile, iar atunci când are loc o violare a acesteia, are obligația să repare daunele cauzate persoanelor particulare.

În speță, norma de drept comunitar pretins încălcată este cea prevăzută de art. 28 din - dispoziție direct aplicabilă în fiecare stat membru, ceea ce presupune că aceasta se adresează nu numai statelor membre ci și subiectelor de drept intern ale statele membre, conținând drepturi și obligații individuale, fără să mai necesite adoptarea unui act normativ de transpunere a acesteia în dreptul intern.

Potrivit dispozițiilor art. 28 din, sunt interzise în state membre orice restricții cantitative la import, precum și toate măsurile cu caracter echivalent, noțiuni care au fost interpretate de către Curtea Europeană de justiție într-o manieră foarte cuprinzătoare ca fiind "orice reglementare comercială a statelor membre susceptibilă de împiedicarea directă sau indirectă, actuală sau potențială comerțului intracomunitar, chiar dacă s-a dovedit că autorii ei nu au fost animați de vreo intenție discriminatorie sau protecționistă și chiar dacă se aplică fără distincție și produselor naționale și celor importate.

De asemenea, valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât - atunci când se aplică autoturismelor uzate importate din statele membre ale Uniunii Europene - aceasta excede valorii reziduale a unor autoturisme uzate similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate, respectiv în România.

În mod corect prima instanță a reținut că acțiunea promovată de reclamant este fondată și a dispus ca Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice să restituie acesteia contravaloarea taxei de primă înmatriculare în sumă de 936 care va fi actualizată cu indicele de inflație de la data plății efective.

Nu sunt întemeiate nici susținerile întemeiate pe dispozițiile OUG nr.50/2008 întrucât potrivit art.1 din Codul civil și art.15 din Constituția României, legea nu poate retroactiva, dispunând numai pentru viitor. În plus, noile dispoziții ale OUG nr.50/2008 nu prezintă relevanță în condițiile în care la data încasării, taxa era nelegală.

Curtea reține astfel că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.

Din această perspectivă reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.

Așa fiind, și cum nici motive de ordine publică nu au fost reținute, instanța, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului cu sediul în municipiul B, nr. 5, județul B, în nume propriu și pentru pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor -împotriva sentinței nr.1214 din 3 19 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

2ex/24.02.2009

jud. fond.

Președinte:Artene Doina
Judecători:Artene Doina, Galan Marius, Mitrea Muntean

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 291/2009. Curtea de Apel Suceava