Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 501/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - pretenții -

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 501

Ședința publică din 19 martie 2009

PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Daniela

JUDECĂTOR 2: Artene Doina

JUDECĂTOR 3: Galan

Grefier

Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat de pârâtaDirecția Generală a Finanțelor Publice S - Administrația Finanțelor Publice Câmpulung, cu sediul în municipiul S,-, județul S,împotriva sentinței nr. 19 din 8 ianuarie 2009 a Tribunalului Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat .

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, prin care s-a învederat instanței că a fost depusă o cerere de amânare din partea reclamantului intimat, motivată medical.

Instanța respinge cererea formulată și socotindu-se lămurită, constată că recursul este în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art.150 din Codul d e procedură civilă declară dezbaterile închise, rămânând în pronunțare asupra recursului ce constituie obiectul prezentului dosar.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată la data de 10 noiembrie 2008 sub nr- la Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S și Administrația Finanțelor Public Câmpulung Mas olicitat obligarea pârâtelor la restituirea diferenței taxei speciale pentru autoturisme la prima înmatriculare, în cuantum de 11.199 lei achitată cu chitanța nr. TS 4A nr. - actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, pentru autoturismul proprietatea sa, marca Volkswagen și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

Prinsentința nr.19 din 8 ianuarie 2009, Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea promovată de reclamant și a dispus obligarea pârâtelor la rambursarea sumei de 11.199 lei achitată cu chitanța nr. A nr.-/3.10.2007, reprezentând c/val diferență nerestituită din taxa specială plătită cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculului marca VOLKSWAGEN cu nr. de identificare --

În motivarea soluției - în esență - s-a reținut că, taxa specială de primă înmatriculare prevăzută de art. 2141- 2143Cod fiscal instituită de la 1 ianuarie 2007 prin Legea nr. 343/2006 pentru înmatricularea pe teritoriul național de către persoanele care efectuează achiziții intracomunitare de autoturisme este o taxă cu efect echivalent, interzisă în înțelesul art. 25 CE.

S-a mai reținut că, în raport de prevederile art. 28 și respectiv 90 din CE diferența de aplicare a taxei introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autoturismele aduse în România din Comunitatea Europeană, în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru autovehiculele înmatriculate deja în România nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare această taxă.

Împotriva acestei sentințe a promovat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

În motivare arată că la data de 1 iulie 2008, prin OUG nr.50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule. Prin art. 11 din OUG nr.50/2008 s-a instituit temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, procedura de restituire a sumelor reprezentând diferența între taxa specială pentru autoturisme și taxa de poluare fiind reglementată de art.6 din Anexa la nr.HG686/2008.

Legiuitorul a dispus numai restituirea în parte a taxei achitate, astfel că acțiunea reclamantului prin care acesta solicită restituirea integrală a taxei de primă înmatriculate este inadmisibilă.

Recurenta mai precizează că art. 90 al Tratatului Comunității Europene prevede:"Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte produse".

Conform doctrinei impozitul este contribuția bănească obligatorie, necondiționată,cu titlu nerambursabil, care este datorată la buget de către persoanele fizice și juridice iar taxele sunt plăți efectuate bugetului de către contribuabili cu ocazia și în legătură cu prestarea unui serviciu public.

Față de cele arătate anterior, taxa de primă înmatriculare nu se încadrează în categoria impozitelor, așa cum sunt definite de art.90 al CEE, fiind o taxă distinctă de acestea, prin care se urmărește stoparea importurilor autovehiculelor uzate.

Criticile sunt nefondate.

O primă subliniere pe care curtea o consideră a fi necesară constă în aceea că, instituirea taxei de primă înmatriculare nu împiedică intrarea în țară a anumitor autovehicule, ci doar punerea lor în circulație.

că, în speță, așa cum de altfel corect a sesizat și prima instanță, există un conflict între normele dreptului comunitar și dreptul intern aplicabil cu privire la perceperea taxei de primă înmatriculare și respectiv la nivelul acestei taxe speciale, conflict ce se impune a fi rezolvat prin a da eficiență normei comunitare (art. 148 alin. 2 -constituție), respectiv art. 90

Este necontestat în cauză că taxa de primă înmatriculare se plătește de către toți particularii care doresc să înmatriculeze pentru prima dată un autovehicul în România, indiferent de unde provine acesta, însă taxa de primă înmatriculare se aplică numai autovehiculelor - indiferent de categorie - care nu sunt deja înmatriculate în România.

Așadar, o eventuală discriminare operează numai între nivelul de impozitare a autoturismelor înmatriculate în România, anterior datei de 1 ianuarie 2007 și nivelul de impozitare a autovehiculelor înmatriculate în România ulterior acestei date.

Cu privire la existența impozitării discriminatorii, se constată că, indiferent de nivelul de poluare al autovehiculului, dacă acesta a fost deja înmatriculat, taxa specială nu se mai datorează - așa cum, de altfel corect, a statuat prima instanță.

Cu referire la incidența nr.OUG 50/2008, Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acesteia.

În același context, Curtea reține că noua taxă instituită de nr.OUG 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație, așa încât, nu există temei pentru invocarea și aplicarea compensației.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtaDirecția Generală a Finanțelor Publice S - Administrația Finanțelor Publice Câmpulung, cu sediul în municipiul S,-, județul S,împotriva sentinței nr. 19 din 8 ianuarie 2009 a Tribunalului Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19 martie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Dact.

2 ex./26.03.2009

Jud. fond

Președinte:Mitrea Muntean Daniela
Judecători:Mitrea Muntean Daniela, Artene Doina, Galan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 501/2009. Curtea de Apel Suceava