Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 5326/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 5326
Ședința publică de la 17 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Carmina Mitru Judecător
- - JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu
- - Judecător
Grefier:
*********
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.742 din data de 27.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Olt în contradictoriu cu intimata pârâtă - O -
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru recurentul reclamant, lipsind intimata pârâtă - O -
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin Serviciul arhivă, intimata pârâtă - O - Sad epus întâmpinare; recursul a fost declarat și motivat în termen legal.
Instanța comunică apărătorului recurentului reclamant întâmpinarea depusă la dosar; acesta arată că nu solicită acordarea unui termen pentru a observa întâmpinarea comunicată în ședința de judecată. Depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, chitanța nr. - din 07.12.2009 în valoare de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Apreciindu-se îndeplinite dispozițiile art. 150 Codul d e procedură civilă, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurentul reclamant solicită admiterea recursului conform motivelor scrise, casarea sentinței pronunțate. Arată că potrivit dispozițiilor OUG nr. 50/2008 a achitat taxa de poluare pentru a putea înmatricula autoturismul achiziționat dintr-un stat
Consideră că în mod greșit instanța de fond a făcut referire la taxa de primă înmatriculare și nu la taxa de poluare, deși în speța de față s-au invocat prevederile OUG nr. 50/2008.
Susține că taxa de poluare nu este conformă cu tratatul UE, respectiv cu art. 25, 28 și 90.
Deliberând,
CURTEA
Prin sentința nr.742 din data de 27.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Olts -a respins cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta - O - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI S- ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3278/l04/2009 reclamantul a formulat contestație împotriva adresei 30929/2.09.2009 a prin care i-a fost respinsă solicitarea de restituire a taxei de poluare în sumă de 5670 lei, solicitând anularea adresei și restituirea sumei.
In motivarea cererii reclamantul a arătat că in data de 6.ll.2008 a cumpărat un autoturism marca Audi tip 8D//A4 care provenea din UE iar in momentul in care a dorit înmatricularea acestuia a fost nevoit să achite suma de 5670 lei reprezentând taxă depoluare deși autoturismul a mai fost înmatriculat odată în Uniunea Europeană, prin adresa 30929/2.09.2009 pârâta S respingând solicitarea sa de restituire a sumei încasate.
A considerat reclamantul că taxa respectivă se percepe cu încălcarea principiului liberi circulație a mărfurilor - art. 28 ce prevede eliminarea oricărei bariere vamale intre țările membre, legislația europeană având o aplicabilitate directă și forță juridică superioară asupra normelor naționale, fapt reglementat și de art. l48 alin 2 din Constituția României.
De asemenea reclamantul a invocat și prevederile art. 90 potrivit căruia nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre, impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.
Reclamantul a susținut că respectiva taxă este o taxă cu echivalent și care rezultă din jurisprudență, constatându-se că orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra măsurilor in temeiul faptului că trece frontiera și care reprezintă o taxă specială de înmatriculare propriu-zică, constituie o taxă cu efect echivalent în sensul art.23 și 25 CE, art.90 reprezentând o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent.
Reclamantul a depus la dosar adresa contestată, copia chitanței de achitare a taxei, practică judiciară.
Prin întâmpinare pârâta Sas olicitat respingerea cererii ca neîntemeiate, reclamantul achitând taxa de poluare prev. de art. 4 lit. din OUG 50/2008 și nu taxa de primă înmatriculare prev. de art. 24l/l cod fiscal, taxa achitată nu contravine normelor comunității europene ci asigură compatibilitatea legii interne cu dreptul comunitar.
A susținut pârâta că reclamantul a achitat voluntar taxa de poluare conformându-se dispozițiilor legale in materie.
Analizând actele dosarului în raport de dispozițiile legale, Tribunalul a apreciat că cererea reclamantului este neîntemeiată.
Potrivit art. 90 din Tratatul E "nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, nici un alt stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție".
Dispozițiile comunitare susmenționate urmăresc să elimine restricțiile de orice natură asupra liberei circulații a mărfurilor în spațiul comunitar, interzic discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenite din piața internă și care sunt de natură similară, precum și regimurile de protecție împotriva produselor concurente, ca parte constitutivă dintr-un sistem general de impozite percepute în cadrul produselor importate și a celor care provin de pe piața internă.
Art. 90 din Tratat, nu afectează însă suveranitatea fiscală a statelor membre, acestea fiind libere să-și organizeze sistemele fiscale și să stabilească nivelul cotelor de impozitare cu condiția de a nu genera discriminarea produselor provenind din alte state membre.
Potrivit art. 4 din OUG nr. 50/2008, taxa de mediu intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, indiferent de proveniența acestuia, situație care tratează fără discriminare toate autovehiculele - astfel că dispozițiile respectivului articol sunt aplicabile speței.
Taxa de poluare a fost instituită de art. OUG 50/2008 statuându-se că respectiva taxă se constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu și se gestionează de Administrația fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului în scopul asigurării protecției mediului și pentru necesitatea adoptării de măsuri în vederea asigurării respectării normelor de drept comunitar aplicabile,inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Taxa este stabilită în limitele suveranității fiscale a României și nu încalcă dispozițiile art. 16 și art. 139 din Constituție privind egalitatea în drepturi și respectiv impozitele, taxele și celelalte contribuții, aspect ce a format obiectul verificării de constituționalitate prin decizia nr. 586/14 aprilie 2009 pronunțată de Curtea Constituțională.
Practica judiciară invocată de către petent în cauză, respectiv hotărârile tribunalului Sibiu și Curții de Apel Alba Iulia, nu au corespondent în speță,întrucât obiectul respectivelor cauze îl constituia restituirea taxei speciale de primă înmatriculare - temeiul juridic fiind 2l4/1 -2l4/3 din codul fiscal, și nu restituirea taxei de poluare, percepută în temeiul art. 4 din OUG 50/2008,în cazul reclamantului din cauza de față
Nu subzistă cererea intimatei din întâmpinarea formulată - în sensul conceptării în calitate de pârâtă a Administrației Fondului pentru Mediu, nefiind incidente dispoz art. 57- 60 pr. civilă, avându-se în vedere că potrivit art. 7 din 50/2008 prevede că stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili - se realizează de către autoritatea fiscală competentă potrivit OG 92/2003 privind corul de procedură fiscală/R, autoritate ce are competența în restituirea sumelor de bani potrivit art. 124 din aceeași ordonanță.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului, recurentul, reluând motivele de fapt și de drept din cuprinsul cererii de chemare în judecată, a susținut că în conformitate cu prev. art. 23 (9) din Tratatul UE, cuprins în Titlul I privind libera circulație a mărfurilor, comunitatea se bazează pe o uniune vamală, care cuprinde ansamblul schimburilor de mărfuri și care implică interzicerea între statele membre a tarifelor vamale la import și la export și a tuturor taxelor cu un efect echivalent.
S-a mai criticat soluția instanței de fond susținându-se că art. 2141Cod fiscal, prin care s-a instituit taxa de primă înmatriculare a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, adică odată cu aderarea României la UE, până la această dată Codul fiscal necunoscând taxa specială de primă înmatriculare, și că prin introducerea taxei de primă înmatriculare, România a încălcat prevederile art. 90 (86) din Tratatul UE, întrucât statele membre sunt obligate să nu emită și să nu mențină nici o măsură contrarie regulilor Tratatului.
S-a mai susținut că în baza art. 148 alin. 2 din Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile Tratatelor constitutive ale, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare cuprinse în legile interne, situație în care prevederile art. 90 din Tratatul Comunitar se aplică cu precădere.
Recursul este fondat și va fi admis, Curtea reținând următoarele aspecte:
Reclamantul a sesizat instanța de fond cu o acțiune având ca obiect obligarea pârâtei S la restituirea sumei achitată cu titlu de taxă de poluare.
OUG nr.50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule este actul normativ care reglementează acest tip de taxă și care în art. 5 alin.4 prevede că "taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației Fondului pentru Mediu".
Totodată Normele Metodologice de aplicare a OUG nr.50/2008 aprobate prin HG nr.686/24.06.2008 dispun în art.3 alin.6 că, în ultima zi lucrătoare a lunii, unitățile Trezoreriei Statului transferă în contul 50.17 "Disponibil al fondului pentru mediu" deschis pe numele Administrației Fondului pentru Mediu, sumele colectate cu titlu de taxă de poluare.
Așadar, sumele datorate cu titlu de taxa de poluare se calculează de organul fiscal competent din subordinea ANAF (art.3 alin.1 lit. a din Normele Metodologice), se achită la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent dar se virează în contul Administrației Fondului pentru Mediu.
În consecință, Administrația Fondului pentru Mediu este autoritatea publică care gestionează sumele colectate cu titlu de taxă de poluare.
Față de obiectul acțiunii cu care reclamantul a investit instanța de fond, respectiv obligarea pârâtei S la restituirea taxei de poluare, dispozițiile art.129 care reglementează rolul activ al judecătorului impuneauinstanței de judecată obligația de a pune în discuția părților, completarea sub aspect subiectiv a cadrului procesual, prin introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediuavând în vedere că, deși taxa de poluare se calculează de organul fiscal competent, sumele percepute sunt colectate în contul acestei autorități publice.
Mai mult, potrivit art.161din Legea nr.554/2004, instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate saupoate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora precum și a altor subiecte de drept.
Neprocedând în acest mod, instanța de fond a pronunțat o hotărâre lovită de nulitate potrivit art.105 alin.2 ce atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct.5
Față de aceste considerente, Curtea constatând întemeiat recursul declarat, în temeiul dispoz. art. 312 alin.5 urmează a casa sentința cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, care va avea obligația de a pune în discuția părților introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.742 din data de 27.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Olt în contradictoriu cu intimata pârâtă - O -
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 2009.
PREȘEDINTE: Carmina Mitru - - | JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu - - | JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță - - |
Grefier, |
Red. Jud.T
Ex.2//05.01.2010
Jud. fond T
31 2009
Președinte:Carmina MitruJudecători:Carmina Mitru, Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță
