Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 600/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 600/CA/2008
Ședința publică de la 13 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 2: Marieta Florea
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul pârât INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A împotriva sentinței civile nr. 4/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Față de absența motivată din complet a unuia dintre titularii completului de recursuri C1 recurs contencios, doamna judecător, potrivit procesului verbal de absență întocmit la data de 13.05.2008, în conformitate cu art.98 și urm. din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și planificării de permanență, completul de judecată s-a complinit prin prezența judecătorului de serviciu, în persoana domnului judecător - -.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în instanță reprezentantul recurentului pârât - consilier juridic și mandatara intimatului reclamant - avocat, lipsind intimatul reclamant.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: mandatara intimatului reclamant depune la dosar întâmpinare, din care un exemplar se comunică reprezentantului recurentului pârât.
Reprezentanții părților declară că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului pârât învederează instanței că sentința atacată este netemeinică și nelegală, deoarece au fost aplicate și prevederile Codului Muncii, iar petentul are calitatea de funcționar public cu statut special, a cărui activitate este reglementată prin legi speciale.
Arată că în Legea nr. 360/2002 sunt prevăzute condițiile pentru dobândirea și pierderea calității de polițist, astfel că acestea se realizează în conformitate cu prevederile susmenționatei legi privind Statutul polițistului și nu în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2002 privind Codul Muncii.
Reprezentantul recurentului pârât mai arată că măsura " destituirii din poliție " și măsura " concedierii " prevăzută de art. 58,59 din Codul Muncii sunt două măsuri distincte, măsura concedierii neputând fi aplicată polițiștilor, întrucât pierderea calității de polițist se realizează în conformitate cu prevederile legii speciale - legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.
Pentru aceste considerente, reprezentantul recurentului pârât solicită admiterea recursului și în consecință modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii.
Mandatara intimatului reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței nr. 4/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba.
Mandatara intimatului reclamant învederează instanței că în. nr. 400/2004, în art. 63 este prevăzută o singură situația în care polițistului nu-i poate fi aplicată sancțiunea disciplinară privind destituirea din poliție, respectiv atunci când se află în incapacitate temporară de muncă stabilită prin certificat medical, precum și în alte situații prevăzute de lege, dar fără a fi indicate aceste situații. Or, în aceste condiții, mandatara intimatului reclamant apreciază că sunt aplicabile dispozițiile Codului Muncii, deoarece raportul de muncă al polițistului este unul atipic.
Cu cheltuieli de judecată, conform chitanței pe care o depune la dosar, în cuantum de 1000 lei și solicitarea de a fi menținute cheltuielile acordate de instanța de fond.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A să se dispună:
- anularea dispoziției nr. 953/12.07.2007 a Ap rin care s-a dispus destituirea sa;
- reintegrarea pe postul ocupat anterior cu consecința obligării pârâtului la plata drepturilor salariale, începând cu data 12.07.2007 și până la data reintegrării;
- obligarea pârâtului la plata daunelor morale în sumă de 10.000 lei.
În motivare se menționează că la data de 18.06.2006 a fost implicat într-un accident de circulație și s-a dispus începerea urmăririi penale, deoarece s-a constatat că a consumat băuturi alcoolice.
Reclamantul învederează că la data de 11.07.2007 i s-a comunicat o adresă prin care era invitat a doua zi în fața Consiliului de disciplină a A, ocazie cu care i s-a comunicat conținutul raportului cercetării prealabile. Totodată, ulterior a primit o adresă prin care era anunțat că prin dispoziția nr. 953 s-a dispus sancționarea sa cu destituirea din Poliție.
Se mai precizează faptul că a formulat contestație împotriva acestei dispoziții, însă a fost respinsă.
Reclamantul menționează că destituirea sa din Poliție este absolut nelegală și abuzivă, având în vedere că nu a mai fost sancționat vreodată, iar așa-zisele abateri disciplinare grave nu sunt în legătură cu serviciul sau în timpul programului de muncă.
În drept s-au invocat: art. 60 alin.1 lit. i, art. 267 Codul Muncii, Ordinul MAI nr. 400/2004.
Prin sentința civilă nr. 4/CAF/2008, a fost admisă în parte acțiunea reclamantului și, în consecință:
- s-a dispus anularea dispoziției nr. 953/12.07.2007 emisă de Șeful A;
- s-a dispus reintegrarea reclamantului pe postul ocupat anterior, respectiv agent de poliție la Poliția mun. A;
- a fost obligat pârâtul să plătească drepturile salariale cuvenite din data de 12.07.2007 și până la data reintegrării în funcție;
- a fost respinsă cererea reclamantului privind acordarea sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că sancțiunea a fost aplicată cu încălcarea disp. art. 63 din ordinul MAI nr. 400/2004 raportat la art. 60 alin. 1 lit. i din Codul Muncii, întrucât la data aplicării sancțiunii reclamantul se afla în concediu de odihnă.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului A, care i-a adus critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând respingerea în întregime a acțiunii reclamantului.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a susținut că pierderea calității de polițist poate avea loc numai în conformitate cu prevederile Legii 360/2002, iar raportarea la dispozițiile Codului Muncii este nelegală, întrucât polițiștii nu au calitatea de angajați, ei nu încheie contract de muncă și drept urmare nu pot fi nici concediați.
Reiese că suntem în prezența a două măsuri distincte, respectiv cea a " destituirii din poliție " prev. de art. 58 lit. d și art. 69 lit. g din Legea 360/2002 și cea a " concedierii " prev. de art. 58-60 din Codul Muncii, aceasta din urmă neputând fi aplicată polițiștilor. Drept urmare, susține recurentul, că în speță a fost aplicată măsura disciplinară a destituirii din poli ie, care se raportează doar la prev. Art. 63 din Ordinul MAI nr. 400/2004, neexistând nicio restricție de aplicare a acestei sancțiuni pe perioada în care polițistul se află în concediu de odihnă.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că în mod corect s-a reținut că nu i se poate aplica sancțiunea în perioada cât se afla în concediu de odihnă, întrucât în completare la Ordinul MAI nr. 400/2004 se aplică și prevederile Codului Muncii, care interzic aceasta.
Recursul pârâtului este întemeiat.
Reclamantul are calitatea de funcționar public, fiind polițist, așa încât Curtea reține că actele normative care sunt incidente în speță sunt Legea 188/1999privind statutul funcționarilor publici, Legea 360/2002 privind statutul polițistului și Ordinul MAI nr. 400/2004.
Potrivit art. 36 din Legea 188/1999, în perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate și a celor pentru creșterea și îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa funcționarului public în cauză. Nu se prevede interdicție în perioada concediului de odihnă.
Potrivit art. 59 din Legea 360/2002, sancțiunile disciplinare se stabilesc ș i se aplică numai după cercetarea prealabilă și după consultarea consiliilor de disciplină, cu excep ia sancțiunilor prev. la art. 58 lit. a) și b), care se pot aplica fără consultarea consiliilor de disciplină.
Art. 621din aceeași lege prevede că, în cazul săvârșirii unor abateri disciplinare grave care aduc atingere imaginii și credibilității instituției, precum și profesiei de polițist, cercetarea prealabilă și consultarea consiliilor de disciplină se dispun și se efectuează imediat după constatarea faptei.
În acord cu textele legale susmenționate se constată că în speță fapta pentru care a fost sancționat reclamantul a avut loc la data de 25.04.2007, iar cercetarea prealabilă și aplicarea sancțiunii au avut loc după expirarea perioadei în care acesta s-a aflat în concediu medical.
Astfel, deși inițial i-a fost aplicată o sancțiune în 18.06.2007, reclamantul a contestat-o și contestația sa a fost admisă, așa încât s-a dispus și s-a efectuat reanalizarea cazului după expirarea perioadei de incapacitate temporară de muncă. Această nouă cercetare s-a făcut și în prezența reclamantului așa cum reiese din procesul verbal încheiat la A I în 12.07.2007. Reclamantul a fost întrebat dacă are obiecțiuni, dacă are probe în apărarea sa, dacă dorește să fie asistat, răspunzând negativ la aceste întrebări. Totodată cel cercetat a arătat Consiliului de disciplină că nu mai este în concediu medical, ci în concediu de odihnă.
Prin urmare Curtea reține necesitatea de a se efectua cercetarea prealabilă de îndată ce a fost posibil, faptul că nu s-a făcut o cercetarea în lipsa reclamantului, ci din contră, i-a fost respectat dreptul la apărare, precum și faptul că măsura luată a fost pusă în practică doar începând cu 3.08.2007, așa cum reiese din întâmpinarea pârâtului ( fila 55 dosar fond ).
Se constată astfel că reglementările legale speciale sus arătate au fost respectate, iar dispozițiile Codului Muncii nu sunt incidente în speță.
Întrucât Tribunalul a făcut o greșită aplicare a legii, în temeiul art. 304 pct. 9, 312 Cod procedură civilă va fi admis recursul declarat de pârât și se va modifica sentința atacată în sensul că se vor respinge și capetele de cerere privind anularea dispoziției nr. 953/12.07.2007, reintegrarea reclamantului, obligarea la despăgubiri și cheltuieli de judecată. Se va păstra dispoziția sentinței privind respingerea cererii de acordare a daunelor morale.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Inspectoratul de Poliției al Județului A împotriva sentinței civile nr. 4/CAF/9 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosar nr- și în consecință:
Modifică în parte sentința în sensul că respinge și capetele de cerere privind anularea Dispoziției nr. 953/12.07.2007, reintegrarea reclamantului pe postul ocupat anterior și obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale și cheltuielilor de judecată.
Menține dispoziția sentinței privind respingerea cererii de acordare a daunelor morale.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. / 2 ex./30.05.2008
Jud. fond,
Președinte:Gabriela CostinașJudecători:Gabriela Costinaș, Marieta Florea, Iosif Morcan
