Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 711/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 711/ Dosar nr-
Ședința publică de la 28 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Bejinaru Mihoc președinte de secție
JUDECĂTORI: Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu Gabriel Barbu
- -
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C, Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr.646 din 3 iunie 2008,pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 21 octombrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 28 octombrie 2008.
CURTEA
Asupra recursurilor de față
Constată că prin sentința civilă nr. 646/3.06.2008 a Tribunalului Covasna, secția civilă, a fost respinsă exceptia prescriptiei dreptului material la actiune pentru pretentiile aferente perioadei 01.03.2005-28.03.2005.
S-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei si Finantelor.
S-a admis cererea formulata de reclamanta, in contradictoriu cu paratii MINISTERUL JUSTITIEI, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR, CURTEA DE APEL B, TRIBUNALUL COVASNA. A obligat paratii Ministerul Justitiei, Curtea de Apel B si Tribunalul Covasna sa calculeze si sa plateasca reclamantei, pentru perioada incepand din data de 01.03.2005 si pana la data pensionarii reclamantei, sporul de risc si suprasolicitare neuropshihica in procent de 50% din salariul de baza brut lunar conform art 47 din Legea nr 50/1996; sa efectueze cuvenitele mentiuni in cartea de munca a reclamantei.
A obligat paratul Ministerul Economiei si Finantelor sa efectueze toate demersurile pentru alocarea fondurilor banesti necesare platii sumei datorate reclamantei. cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că in ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei si Finantelor, fata de prevederile art 28 alin 2 din legea nr 500/2002 acest minister este cel care eloboreaza proiectele de legi bugetare anuale si pe cele ale bugetelor conform programelor intocmite de ordonatorii principali de credite. In temeiul acestor prevederi legale, paratul MEF este titular al obligatiei de efectuare a tuturor demersurilor pentru alocarea sumelor pretinse in cauza de reclamanta. Asa fiind, instanta apreciat ca paratul MEF justifica pe deplin calitatea sa procesuala pasiva in cauza, exceptia invocată de parte fiind respinsa.
In ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de paratul Ministerul Justitiei, instanta a retinut ca potrivit art 7 alin 1 din Decretul nr 167/1958, prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune, in speta de la data scadenta a fiecarui drept salarial (inceputul lunii pentru suma cuvenita ca drept salarial in luna anterioara). Pentru drepturile salariale cuvenite reclamantei, aferente perioadei 01.03.2005-28.03.2005, data scadenta este inceputul lunii aprilie 2005. Prezenta actiune a fost inregistrata la data de 28.03.2008, fiind respectat astfel termenul de prescriptie de trei ani prevazut de art 283 muncii. Pentru aceste motive, instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de paratul Ministerul Justitiei.
In ceea ce priveste fondul dedus judecatii, instanta a retinut, in fapt, ca reclamanta a functionat in cadrul Tribunalului Covasna, in calitate de functionar public pana la data de 08.04.2006, data pensionarii sale (astfel cum rezulata din copia cartii de munca depusa la filele 19-26 din dosar fond).
In drept, instanta a retinut prevederile art. 40 din OUG nr 92/2004, conform carora funcționarii publici beneficiază de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Aceste dispozitii legale sunt reiterate de art 42 din OG nr 2/2006 si art 41 din OG nr 6/2007. Conform acestor prevederi legale imperative, functionarul public beneficiaza, pe langa drepturile salariale prevazute de Legea nr 188/1999 privind statutul functionarului public, modificata si completata prin OG nr 6/2007, si de alte drepturi specifice institutiei in care isi desfasoara activitatea, in speta drepturile prevazute de art 47 din Legea nr 50/1996 in forma sa republicata. Sustinerile paratilor potrivit carora dispozitiile art 41 din OG nr 6/2007 se refera numai la acele acte normative speciale care reglementeaza organizarea si functionarea unei anumite institutii publice si care prevad in mod expres categoriile de beneficiari, printre acestia putand fi numiti si functionarii publici, sunt nefondate, atata vreme cat legiuitorul nu face, in cuptinsul art 41 sus invocat, o astfel de distinctie.
Avand in vedere aceste considerente, instanta a apreciat cererea de chemare in judecata ca fiind intemeiata, admițând-o dispunând conform celor ce vor fi cuprinse in dispozitivul sentinte civile pronunțate.
Împotriva sentinței primei instanțe au declarat recurs pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției, iar, în dezvoltarea motivelor de recurs se arată că nu pot fi angajate credite bugetare în alte scopuri decât cele aprobate. Art. 41 din nr.OG 6/2007 se referă la drepturi specifice anumitor domenii de activitate de care beneficiază personalul din aceste domenii.
Recursurile sunt fondate.
Analizând actele și lucrările dosarului de fond, raportat la sentința atacată și la motivele de recurs invocate de pârâte, precum și din prisma dispozițiilor art. 304/1 Cod procedură civilă, se constată că, prima instanță nu a reținut corect situația de fapt și de drept dedusă judecății, pronunțând o sentință nelegală și netemeinică.
Prin cererea înregistrată la instanța de judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâților să-i calculeze și să-i plătească sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut, pe perioada 01.03.2005-08.04.2006.
Pretențiile reclamantei sunt nefondate și neîntemeiate, deoarece, dispozițiile art. 41 din G, nr. 6/2007 nu sunt incidente în cauză, deoarece acestea nu prevăd în mod expres că funcționarii publici din cadrul instanțelor judecătorești beneficiază de aceleași raporturi sau de alte drepturi salariale ca și personalul auxiliar al acestor instanțe.
Drepturile salariale prevăzute pentru personalul auxiliar de la instanțe și parchete nu se pot acorda prin extindere și altor categorii de personal dacă nu există o dispoziție legală care să prevadă o atare situație.
În acest sens a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 23 din 12 mai 2008 în soluționarea recursului în interesul legii, statuând că, dispozițiile art. 40 și art. 41 din nr.OUG 92/2004, ale art. 42 din nr.OG 2/2006 și ale art. 41 din nr.OG6/2007, se interpretează în sensul că, funcționarii publici din cadrul instanțelor și parchetelor nu beneficiază de drepturile bănești reglementate de legislația specifică personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și al parchetelor de pe lângă aceasta.
Hotărârile pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțele de judecată conform art. 329 alin.3 teza finală din Codul d e procedură civilă.
Tot în această ordin de idei, respectiv în sensul solicitării unor drepturi salariale care nu sunt expres prevăzute de lege, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin.1 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
Față de aceste considerente curtea constată că cererea reclamantei este neîntemeiată și nefondată și în mod greșit a fost admisă de către prima instanță. Astfel, curtea va admite recursurile pârâților, iar în baza art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, va modifica sentința atacată și va respinge acțiunea reclamantei.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția generală a Finanțelor Publice C, Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV împotriva Sentinței civile nr. 646/03.06.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna - Secția civilă, pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților Tribunalul Covasna, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C, Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 28.10.2008
Președinte Judecător JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
- --- -- - - -
Grefier
Red. /12.11.2008
Dact./16.12.2008/ 3 ex.
Jud. Fond:
Președinte:Georgeta Bejinaru MihocJudecători:Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu Gabriel Barbu
