Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 936/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-DECIZIENR. 936/R-Com

Ședința publică din 14 Octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător

JUDECĂTOR 2: Gina Achim

JUDECĂTOR 3: Andreea Tabacu

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de reclamanțiiMUNICIPIUL P PRIN PRIMAR -cu sediul în P,-, județul șiCONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI- cu sediul în P,-, Județul A, împotriva sentinței nr. 166/CA/18 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă, în dosarul nr- în contradictoriu intimata - pârâtăAUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI- cu sediul în B, sector 2,-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul este scutit dec plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

La data de 17.02.2008, reclamanții Municipiul P și Consiliul Local al municipiului P au chemat în judecat pe pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei pentru a fi obligată la plata sumei de 107.100.000 lei, cu titlu de prejudiciu ce provine din neaprobarea prețurilor și tarifelor solicitate de SC " 2000" SA P, pentru producerea energiei electrice și termice, pentru perioada 01.01.2005 - 31.08.2008 și de asemenea, pentru a-i achita cheltuielile de judecată.

În motivare, reclamanții susțin că, SC " 2000 SA, i-a solicitat pârâtei, la data de 20.09.2004, majorarea prețurilor/tarifelor la energia termică și vândută, începând cu data de 01.01.2005, însă aprobarea, s-a admis, începând cu data de 19.01.2005 și cu suma de 166,29 lei/, în loc de 222,78/, cum s-a solicitat.

La data de 06.04.2005, SC " 200" SA, a solicitat ajustarea tarifelor, cererea fiind încuviințată, cu începere de la data de 22.04.2005, pentru suma de 175/52 lei/, în loc de 175,81 lei/.

Din nou, a solicitat majorarea prețurilor și tarifelor la data de 01.07.2005, primindu-se aprobarea numai pentru majorarea prețului pentru energie electrică.

Au continuat mai multe cereri, care s-au aprobat de pârâtă în data de 14.12.2005, majorându-se tarifele de transport, distribuție și furnizare, la data de 11.01.2006, s-a majorat prețul energiei termice, fiind stabilită suma de 207,29 lei/gcal, în loc de 236,83 lei/; s-au majorat la data de 01.01.2007, tarifele de transport și energia termică, la suma de 217,76 lei/gcal, în loc de 315,4 lei/, la data de 29.11.2007, s-au majorat tarifele de transport; la data de 20.12.2006, s-a majorat prețul energiei electrice, continuându-se cu majorarea tarifelor de transport, din data de 01.02.2008 și majorarea energiei termice din data de 01.07.2008.

Prin întâmpinarea formulată la data de 20.03.2009, pârâta a invocat în afara altor susțineri de respingere a acțiunii și excepția de necompetență materială și teritorială exclusivă a Tribunalului Argeș, motivând că potrivit dispozițiilor art.9 alin.10 din Legea energiei electrice nr.13/2007, cu modificările și completările ulterioare, speța, se soluționează obligatoriu de Curtea de Apel București, Secția de contencios administrativ.

Prin Sentința nr.166/CA/18.05.2009, Tribunalul Argeș, a admis excepția și și-a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

În considerente, a reținut aplicabilitatea prevederilor art.9 alin.10 din Legea nr.13/2007,

Împotriva acestei soluții, reclamanții au declarat recurs în termen legal, însă motivarea acestuia, s-a făcut tardiv.

Prin întâmpinarea formulată, intimata a susținut excepția de tardivitate a recursului, motivând că termenul de exercitare a recursului, este de 5 zile de la data pronunțării, aplicându-se sancțiunea decăderii, în cazul nerespectării acestor dispoziții legale, cu privire la fond, a susținut legalitatea soluției, motivând existența dispozițiilor legale imperative, care reglementează competența materială și teritorială absolută.

În motivele detaliate de recurs, recurenții au susținut, că nu se aplică Legea nr.13/2007, ci art.2 Cod pr.civilă, având în vedere valoarea prejudiciului.

În ceea ce privește excepția de tardivitate, au susținut că redactarea sentinței, s-a făcut cu o întârziere de 2 luni; după ce au formulat cerere pentru urgentarea motivării, motivarea, s-a realizat la data de 20.07.2009. La data de 03.08.2009, dosarul s-a înregistrat la Curtea de APEL PITEȘTI, primind citația la data de 18.08.2009.

Apărătorul era plecat în concediu la acest moment, până la data de 04.09.2009, la data de 03.09.2009, Curtea de APEL PITEȘTI, se afla în protest, iar la data de 30.07.2009, dosarul se afla la studiu, la judecător.

Termenul de recurs, curge de la data comunicării hotărârii, chiar dacă recursul, s-a făcut mai înainte.

Analizând cu prioritate această excepție, potrivit art.137 Cod pr.civilă, instanța apreciază ca fiind întemeiată pentru considerentele ce se vor menționa.

Astfel, potrivit art.158 Cod pr.civilă, în cazul declinării de competență, termenul de recurs este de 5 zile și curge de la pronunțare.

Prezentă la dezbateri și dată fiind comunicarea întâmpinării, nimic n-o împiedică pe recurentă să critice poziția intimatei prin declarația de recurs sau să specifice textele de lege aplicabile în speță. Instanța, nu poate să se pronunțe, pe mai mult decât s-a solicitat. În cele din urmă, se constată că motivarea instanței de fond, s-a rezumat numai la redarea textului de lege care se aplică în speță.

Este adevărat, că soluția a fost redactată cu întârziere, la data de 20.07.2009 și că recurentul, la data de 17.07.2009, a formulat cerere pentru urgentarea redactării și comunicarea acesteia.

Completul de judecată a urgentat motivarea, însă nu a făcut și comunicarea, deoarece dispozițiile legale, nu prevăd comunicarea în astfel de cazuri și mai ales, la o altă adresă diferită de cea cu care a fost investită și după dezinvestire

În acest context, după formularea acestei cereri, apărătorul reclamanților, trebuia să se informeze în legătură cu modalitatea de soluționare a cererii sale și să depună motivele de recurs, în termen de 5 zile de la momentul redactării.

Legiuitorul a prevăzut acest termen scurt pentru a se soluționa cauzele cu celeritate și nu pentru a repune părțile la infinit, în termen pentru motivarea recursului.

După cum precizează și recurentul, la data de 03.08.2008, cauza s-a înregistrat pe rolul Curții de APEL PITEȘTI, primind citația la data de 18.08.2008. Cauza nu poate fi înaintată instanței superioare, fără a fi motivată, iar în momentul primirii citației, s-a cunoscut pe deplin aceste aspect. Imposibilitatea apărătorului, motivată cu plecarea sa în concediu, putea fi complinită prin alți apărători sau consilieri juridici. Dincolo de neglijența recurenților și a apărătorului ales, se poate constata că recurenții, au mai fost citați și pentru termenul din data de 03.09.2009, când se puteau trimite prin poștă motivele de recurs sau diverse argumente, care să ateste împiedicarea. De asemenea, recurenții puteau să solicite studierea dosarului, chiar dacă se afla la judecător, la data de 30.09.2009.

În intervalul de timp 30.09.2009 - 07.10.2009 recurenții, nu explică imposibilitatea îndeplinirii obligației legale.

La aceste aspecte, se adaugă și faptul că, recurenții nu formulează cerere de repunere în termen, ci pretind că sunt în termen, deși neglijența este evidentă.

În situația dată, recurenții nu sunt vătămați, întrucât au posibilitatea, să formuleze o nouă acțiune de judecată.

Față de cele menționate, în temeiul art.303 Cod pr.civilă, se va constata nul recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

NUMELE LEGII

CU MAJORITATE

DECIDE

Constată nul recursul formulat de reclamanții MUNICIPIUL P PRIN PRIMAR - cu sediul în P,-, județul șiCONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI- cu sediul în P,-, Județul A, împotriva sentinței nr. 166/CA/18 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă, în dosarul nr- în contradictoriu intimata - pârâtăAUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI- cu sediul în B, sector 2,-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

Red.

TC/5 ex.

5.11.2009

Jud fond.

OPINIE SEPARATĂ

opinia în sensul respingerii recursului ca nefondat, pentru considerentele ce urmează:

Potrivit art. 303 alin. 1.proc.civ. recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs iar alin. 2 al aceluiași text arată că termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte. Totodată, potrivit art. 102.proc.civ. ermenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură dacă legea nu dispune altfel.

Faptul că art. 301 prevede că termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel iar în cauză potrivit art. 158 alin. 3.proc.civ. termenul de 5 zile curge de la pronunțare, nu atrage și curgerea termenului de motivare tot de la pronunțare. În cazul de față sunt reglementate două termene, unul pentru declararea căii de atac (art. 158 alin. 3.proc.civ.) și altul pentru motivarea recursului (art. 303 alin. 2.proc.civ. rap. la art. 102.proc.civ.).

Primul termen a fost respectat, declarația de recurs fiind făcută la 20.05.2009, față de data pronunțării - 18.05.2009.

C de-al doilea termen nu a început să curgă deoarece nu există la dosar o dovadă în sensul comunicării actului care se atacă, singura dovadă fiind în sensul solicitării urgentării redactării hotărârii ( 40 dosar fond), care nu poate fi apreciată drept comunicare a sentinței.

Cazurile de echipolență reglementate expres în Codul d e procedură civilă (art. 102 alin. 2 și art. 301 prin raportare la art. 284 alin. 2, 3), care au în vedere situațiile în care curgerea termenelor se calculează de la o dată apreciată ca echivalentă cu data comunicării sau cunoașterii actului de procedură atacat, nu pot fi extinse prin analogie, normele incidente având caracter special, fiind susceptibile de o interpretare strictă.

Ca atare, motivarea recursului depusă la 07.10.2009, s-a făcut cu respectarea art. 158 alin. 3 rap. la art. 303 alin. 2.proc.civ.), neputându-se face aplicarea art. 306 alin. 1.proc.civ.

Asupra fondului se constată că recursul nu poate fi primit, soluția primei instanțe fiind corectă.

Astfel, cererea formulată are ca obiect pretenții bănești rezultate din neaprobarea de către Bap rețurilor și tarifelor solicitate de SC 2000 SA pentru producerea energiei electrice și termice pentru o anumită perioadă.

Potrivit art. 9 alin. 10 din nr. 13/2007 Ordinele și deciziile emise de președinte în exercitarea atribuțiilor sale pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în termen de 60 de zile de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv de la data la care au fost notificate părților interesate.

Reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ tocmai ca o consecință a faptului că prejudiciul este urmarea refuzului autorității pârâte de a aproba anumite tarife, fiind astfel în strânsă legătură cu atribuțiile exercitate de către această autoritate în temeiul legii.

Fapta ilicită invocată nu este independentă de atribuțiile exercitate de către B, ci determinată de acestea astfel că și competența pentru soluționarea cererii de reparare a prejudiciului creat prin decizia de neaprobare a prețurilor și tarifelor solicitate revine în competența instanței prevăzută de legea specială.

Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art. 312.proc.civ. se impunea respingerea recursului ca nefondat.

Președinte:Constantina Duțescu
Judecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Andreea Tabacu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 936/2009. Curtea de Apel Pitesti