Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 992/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE NR. 992/CA/2009

Ședința publică de la 29 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marieta Florea

JUDECĂTOR 2: Marius Ionel Ionescu

JUDECĂTOR 3: Mariana

Grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta MUNICIPIUL P - PRIN PRIMAR împotriva sentinței nr.711/CA/24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul de față este scutit de plata taxei de timbru conform art.17 din Legea nr.146/1997.

La dosarul cauzei s-au transmis prin fax la data de 28.09.2009 de către reclamanta recurentă, motivele de recurs.

Instanța în deliberare, constată că recursul nu a fost motivat în termenul legal prevăzut de lege, împrejurare față de care prin aplicarea disp. art.306 Cod pr.civilă lasă cauza în pronunțare.

După dezbaterea cauzei se prezintă în instanță av. pentru pârâtul intimat

, căruia i se comunică 1 ex. din motivele de recurs.

Mandatarul pârâtului intimat solicită a se constata nul recursul reclamantului, față de nemotivarea acestuia în termenul legal de declarare a recursului. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței depusă la dosar.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față:

Constată că pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr.5209 din 05.12.2007 s-a înregistrat acțiunea formulată de MUNICIPIUL P prin PRIMAR în contradictoriu cu pârâtul, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 32.849,64 lei reprezentând redevență și majorări de întârziere.

În motivarea cererii sale reclamantul susține că la data de 01.11.2007 pârâtul îi datora suma de 32.849,64 lei cu titlu diferență penalități de întârziere la plata redevenței conform contractelor de concesiune nr.218 și 219/1993, pentru anii 2003-2005.

Prin sentința administrativă nr. 711 din 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și de contencios administrativ s-a respins ca neîntemeiată acțiunea promovată de reclamant.

În motivarea hotărârii se arată în esență că din cuprinsul contractului de concesiune nr. 218/1993 reiese că numiții și au avut calitatea de concesionari, iar în contractul nr. 219/1993 calitatea de concesionar a avut-o. Prin contractul de donație nr. 1490/03.06.2006 cabana de pe terenul concesionat a fost donată către pârâtul. În final s-a concluzionat că pârâtul nu poate fi obligat la plata redevenței câtă vreme nu și-a asumat o asemenea obligație.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat recurs reclamantul prin reprezentantul său legal.

În motivarea recursului, depusă ulterior, se arată în baza art. 41 din Legea nr.50/1991 dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau înstrăinare a construcției pentru a cărui realizare acesta a fost constituit, astfel că pârâtul în calitate de donatar al construcției de pe terenul concesionat este obligat la plata redevențelor și a penalităților aferente, decurgând din cele două contracte de concesiune.

Curtea, cercetând recursul declarat în cauză, a ridicat din oficiu excepția nulității recursului.

Analizând această excepție, Curtea constată următoarele:

Conform art.306 alin.1 civ.Cod Penal "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2", iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol "Motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părților".

Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii conform art. 301.civ Cod Penal, în cadrul acestui termen recurentul având obligația de a-și motiva recursul. În speță, ultima zi în care recurentul era în drept a depune motivele de recurs era în data de 06.07.2009, iar acestea au fost depuse efectiv la data de 28.09.2009 (data faxului), deci în afara termenului legal. De asemenea, Curtea n-a întrevăzut vreun motiv de ordine publică ce să afecteze legalitatea hotărârii atacate.

În concluzie, excepția ridicată este întemeiată urmând, în consecință, a se constata că recursul declarat în cauză este nul.

Întrucât prin soluția preconizată se face dovada deplină a culpei procesuale a reclamantului recurent, urmează ca în temeiul art. 274.civ Cod Penal să fie obligat la plata către pârâtul intimat a cheltuielilor angajate de acesta cu prezentul recurs (onorariu avocat).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată nul recursul declarat de reclamantul MUNICIPIUL prin PRIMAR împotriva sentinței nr.711/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ în dosar nr-.

Obligă reclamantul recurent să plătească pârâtului suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 29 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.

Dact./4 ex./05.10.2009

Jud.fond

Președinte:Marieta Florea
Judecători:Marieta Florea, Marius Ionel Ionescu, Mariana

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 992/2009. Curtea de Apel Alba Iulia