Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 107/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR.107
Ședința publică din data de 11 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
Grefier: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C având ca obiect refuz acordarea drepturi conform Legii nr.189/2000.
La apelul nominal, făcut în cauză, se prezintă av. G în reprezentarea intereselor reclamantei cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea formulată este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că, pricina se află la primul termen de judecată. Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru iar părțile litigante au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
De asemenea, la data de 10.03.2009, pârâta a înregistrat întâmpinare, însoțită de documentația care a stat la baza emiterii hotărârii atacate, prin care solicită respingerea acțiunii promovate.
Prezent la dezbateri apărătorul reclamantei solicită strigarea cauzei la amânări fără discuție deoarece are de susținut o altă pricină la Judecătoria Turda. Mai arată că amânarea judecării pricinii se impune în vederea comunicării întâmpinării formulate de către pârâtă și pentru suplimentarea probațiunii prin citarea martorilor care au susținut declarații autentificate.
Instanța încuviințează cererea privind strigarea cauzei la amânări fără discuție și comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentantul reclamantei.
Totodată, după deliberare, față de înscrisurile existente la dosar, respinge cererea în probațiune formulată, reținând în motivare că actele depuse la dosarul cauzei sunt edificatoare pentru aspectele invocate de către reclamantă în cuprinsul acțiunii introductive.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea pe fond a acțiunii.
Apărătorul reclamantei solicită admiterea acțiunii, desființarea hotărârii atacate și obligarea pârâtei să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat cu toate drepturile care decurg din aceasta. În susținere, apărătorul reclamantei arată că atât în nume personal, ca persoană care a suferit persecuții etnice pe perioada ocupației, cât și în reprezentarea părții litigante, urmare a instaurării ocupației hortyste, populația de naționalitate română a trebuit să plece din teritoriile românești datorită persecuțiilor etnice la care erau supuși. Se mai relevă că, familia s-a refugiat din municipiul C N în localitatea T, până la retrocedarea de Nord. Astfel, în conformitate cu practica constată a curții precum și raportat la dispozițiile legale în vigoare, reclamanta întrunește condițiile de admisibilitate a cererii. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată în măsura în care acestea sunt dovedite, respectiv dacă au fost depuse împreună cu acțiunea introductivă acte doveditoare, deoarece la acest termen de judecată nu le posedă.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și susținerile părții litigante reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin acțiunea înregistrată la data de 04 februarie 2009, reclamanta - a solicitat instanței anularea hotărârii nr. 23.919 din data de 29.12.2008 emisă de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de G nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 întrucât are calitatea de persoană refugiată, în sensul actelor normative menționate, fiind născută în refugiu, în data de 31.10.1943.
În dezvoltarea acțiunii, reclamanta a arătat că în perioada 31.10.1943 - martie 1945 fost refugiată și, deși a depus acte necesare pentru dovedirea calității de refugiat, i-a refuzat cererea pe motiv că "nu face obiectul Legii nr. 189/2000".
Pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii, menționând că reclamanta nu și-a schimbat domiciliul, fiind născută în localitatea de refugiu, din părinți care s-au refugiat anterior nașterii sale. De asemenea, pârâta mai susține că reclamanta nu a suferit persecuții etnice, fiind născută pe un teritoriu aparținând Statului Român.
Din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 08.12.2008, sub nr. 43.798, reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat, cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.
Prin hotărârea nr. 23.919 din data de 29.12.2008, pârâta respinge cererea reclamantei apreciind că s-a născut in refugiu, respectiv nu era născută la data persecuției părinților, deci nu avea domiciliu de unde să fi fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, astfel că nu se încadrează în prev. art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Prin G nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 și prin nr. 127/2002 s-au prevăzut drepturi bănești de care beneficiază persoanele care s-au aflat în situația de "refugiat".
Potrivit prevederilor art. 1 din nr.OG 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații expres prevăzute de lege.
Prin acest act normativ legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor persoanelor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice. Acesta este și cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții s-au refugiat ori au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Din această perspectivă, copiii născuți în perioada refugiului părinților din motive etnice ori au fost strămutați, au suferit aceleași consecințe nefavorabile decurgând din această situație, iar dispozițiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în mod imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu de la acordarea drepturilor bănești.
Din documentele depuse la dosar, actele de stare civilă, declarațiile autentificate ale martorilor și, ambele beneficiare ale unor hotărâri prin intermediul cărora li se recunoaște statutul de refugiat, precum și din certificatul nr. C/1717/28.11.2008 emis de Arhivele Naționale - Direcția Județeană C, rezultă că tatăl reclamantei s-a refugiat din jud. C, la data de 10 septembrie 1940 în
Totodată din copia extrasului din registrul Stării Civile T rezultă că reclamanta s-a născut în această localitate la data de 31.10.1943.
Față de această stare de fapt, instanța apreciază că și reclamanta are calitatea de refugiat pentru perioada cuprinsă între data nașterii, 31.10.1943 și data încetării refugiului, iar atâta timp cât acte oficiale atestă faptul că părinții săi au fost înregistrați la Biroul din cadrul Prefecturii jud. T, aplicarea unui tratament discriminatoriu este inechitabil, având în vedere prejudiciile suferite.
Ținând cont și de contextul general în care cetățenii români au suferit prejudicii prin refugiere, instanța apreciază că pentru motive de echitate nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor - refugiați împreună cu părinții sau născuți în refugiu - statul având îndatorirea de protecție și sprijin în mod egal tuturor cetățenilor săi, cu atât mai mult cu cât s- stabilit în jurisprudență că efectele refugiului se produc direct și nemijlocit și asupra persoanelor care, la acea dată, erau minore, în considerarea prev. art. 93 Cod civil, conform cărora copilul minor are domiciliul la părinții săi, prevederi reluate în cuprinsul art. 100 alin. 1 din Codul familiei.
În considerarea celor expuse anterior, Curtea în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 va admite acțiunea și va dispune anularea hotărârii nr. 23.919 din 29.12.2008 emisă de pârâtă și o va obliga pe aceasta să acorde reclamantei drepturile prevăzute de nr.OG 05/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 începând cu data de 1 ianuarie 2009, pentru perioada 31 octombrie 1943 - 6 martie 1945.
În temeiul art. 1.169 Cod civil, va fi respinsă solicitarea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată, dat fiind faptul că prin înscrisurile depuse nu s-a dovedit plata unor sume cu acest titlu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta -, domiciliată în C-N, str. -. -, nr. 84,. 1, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C-N, str. -, nr. 2, jud. C și în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 23.919/29.12.2008 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 31 octombrie 1943 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobate prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01 ianuarie 2009.
Respinge cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11 martie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - -
Red.
Dact./4 ex./03.04.2009.
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu
