Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 110/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ nr.110
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal, făcut în cauză, se prezintă av., în reprezentarea intereselor reclamantului și martora.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că, pricina se află la doilea termen de judecată. Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru iar părțile litigante au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Apărătorul reclamantului depune chitanța fiscală privind achitarea taxelor de timbru aferente petitului privind daune morale și înscrisuri în susținerea cererii reclamantului, respectiv, declarația martorului
Solicită totodată încuviințarea audierii martorei, prezentă la dezbateri.
Instanța în raport de dispozițiile art. 186 alin.1 pr. civilă încuviințează audierea martorei, pe care în considerarea prevederilor art. 192.pr. civilă raportat la art. 193.pr. civilă o audiază, filele 42-43 din dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea pe fond a acțiunii.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea hotărârii emise de către pârâtă și obligarea acesteia să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000 pentru motivele expuse în scris prin acțiune. În susținere arată că, prin hotărârea pronunțată de către Curtea s-a stabilit că reclamantul a fost nevoit să treacă fraudulos frontiera și să se refugieze în România deoarece a fost persecutat de către autoritățile maghiare pe motivul că a avut o atitudine binevoitoare față de ostașii români. Mai arată că, plecarea în refugiu avut loc februarie 1943 iar întoarcerea din refugiu a avut loc în anul 1945, după intrarea în oraș a trupelor sovietice. Solicită cheltuieli de judecată.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și susținerile părții litigante rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 01.10.2007, reclamantul a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii nr. 22335/20.08.2007 eliberată de pârâtă, cu consecința obligării pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că hotărârea pârâtei este nelegală și ca atare se impune anularea acesteia, întrucât ignoră calitatea sa de persoană strămutată, calitate ce a fost dovedită prin declarații de martori și acte de stare civilă.
Pârâta Casa Județeană de Pensii C, prin întâmpinarea formulată a solicitat instanței respingerea acțiunii arătând în susținerea poziției sale procesuale că reclamantul nu poate beneficia de prevederile Legii nr.189/2000 întrucât nu sunt dovezi în susținerea cererii sale.
Din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 23 mai 2007, sub nr. 54560, reclamantul a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.
Prin hotărârea nr. 22335/20.08.2007 pârâta respinge cererea reclamantului, apreciind că nu s-au dovedit susținerile acestuia pentru încadrarea în situațiile prevăzute la art.1 din Legea nr. 189/2000.
Analizând dispozițiile art.1 din Legea nr.189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Probele existente la dosar, respectiv Sentința Curții Marțiale a Corpului 6 Armată S ( 21) și declarația autentificată a martorului ( 38) atestă cu caracter unitar împrejurarea că familia reclamantului s-a refugiat din de Nord, în România, reîntoarcerea având loc în luna ianuarie a anului 1945. Și în fața instanței, martora audiată,( ), confirmă strămutarea reclamantului din localitatea de domiciliu într-o altă localitate, urmare a persecuțiilor etnice instituite în localitatea de domiciliu a acestuia, ipoteza normei legale instituite prin art. 1 din Legea nr. 189/2000 fiind incidentă.
Drept urmare, instanța va aprecia acțiunea reclamantului ca fiind fondată și în temeiul art.18 din Legea nr. 554/2004 va dispune anularea hotărârii nr. 22335/20.08.2007 a pârâtei și va obliga pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat pentru perioada 15 martie 1942 - 15 ianuarie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data formulării cererii 1.04.2007.
În ceea ce privește acordarea daunelor morale în sumă de 2000 RON, Curtea reține că această cerere este nefondată. Respingerea de către pârâtă a cererii pentru recunoașterea statutului de persoană refugiată nu constituie prin ea însăși motiv pentru acordarea acestor daune. Reclamantul era obligat să indice care sunt valorile nepatrimoniale individuale lezate prin respingerea cererii și să facă dovada vătămării efective a acestora. In lipsa acestor elemente,cererea pentru acordarea daunelor morale este nefondată și nedovedită, astfel că va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul domiciliat în C-N- jud. împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în C-N- jud. C și în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr.22335/20.08.2007 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 15 martie 1942 - 15 ianuarie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01.04.2007.
Respinge petitul privind obligarea pârâtei la plata daunelor morale.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 500 RON.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red./
4 ex./5.02.2008
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Rodica Filip