Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 117/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 117/F-
Ședința publică din 03 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu judecător
- -, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare în primă instanță, acțiunea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamanta S, domiciliată în Colonia,-, județul V, împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în Rm.V, Calea lui, nr.157-159, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns reclamanta, lipsind pârâta
Procedura legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că la dosar au fost depuse acte și întâmpinare de către pârâta CJP
Curtea, față de înscrisurile depuse de pârâtă, pune în discuție excepția autorității de lucru judecat.
Reclamanta, având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției.
CURTEA
Deliberând, asupra acțiunii de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 26.06.2008, reclamanta Sac hemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii V, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună anularea Hotărârii nr.716/5.06.2008 emisă de Comisia de pensii din cadrul acestei instituții.
În motivarea acțiunii, a arătat că, în mod nelegal, i-a fost respinsă cererea prin care solicită a-i fi recunoscute drepturile stipulate prin Legea nr.189/2000, respectiv cele cuvenite pentru persoanele persecutate din motive etnice.
A mai arătat că tatăl său, I, a fost dislocat din județele cedate statului bulgar, prin Tratatul d l Craiova din 194o și expulzat din satul, comuna, județul, în comuna, unde i s-a repartizat o bucată de pământ de 0,5 ha și un grajd de vite. Ulterior, a fost forțat să plece în România, stabilindu-se la, după care, a plecat pe front, iar mama sa în satul, comuna Mihăești, județul V, unde a născut-o pe aceasta, la 2.08.1939.
Ca atare, este îndreptățită să beneficieze de drepturile prevăzute de actul normativ sus-menționat.
În susținere, s-au depus înscrisuri (2-16).
Pârâta, legal citată, prin Întâmpinarea depusă la data de 11.08.2008, a solicitat respingerea acțiunii, în principal, pe excepția autorității de lucru judecat, iar pe fond, ca neîntemeiată.
Astfel, s-a precizat că între părți s-a mai purtat un litigiu, ce a format obiectul dosarului nr.2779/COM/2005, în care s-a pronunțat decizia nr.68/F-C/26.09.2005 de către Curtea de APEL PITEȘTI, ce a respins acțiunea reclamantei, fiind întrunite dispozițiile art.163 Cod pr.civilă.
Pe fond, din documentele depuse, reclamanta nu a făcut dovada că aceasta, dimpreună cu familia sa, ar fi suferit persecuții de natură etnică, părăsirea teritoriului bulgar de către tatăl său, fiind anterioară datei de 6.09.1940.
La dosar, s-au depus înscrisuri (29-39).
Din actele și lucrările dosarului, ce se vor analiza, raportate la dispozițiile Legii nr.189/2000, instanța reține în fapt următoarele:
Răspunzând, mai întâi, excepției invocate de pârâtă, în conformitate cu dispozițiile art.137 Cod pr.civilă, e drept că între părți a mai avut loc un litigiu, așa cum rezultă din înscrisul aflat la 29-30 dosar, însă, nu sunt întrunite cumulativ cele trei elemente prevăzute expres de textul art.163 Cod pr.civilă coroborat cu art.1201 Cod pr.civilă, respectiv identitate de părți, cauză și obiect, prin aceea că obiectul prezentei cauze îl formează o altă hotărâre a Comisiei de aplicare a prevederilor OUG nr.105/1999.
Însă, se poate afirma, sub aspectul relevat de pârâtă, că s-a reținut cu autoritate de lucru judecat faptul că reclamanta nu se încadrează în categoria persoanelor cărora Legea nr.189/2000 le acordă anumite drepturi, în calitatea lor de persoane persecutate pentru motive etnice, în perioada 6.09.2940-6.003.1945.
Or, din documentele depuse, a rezultat că tatăl acesteia a fost colonist în fostul județ, Bulgaria, la cererea sa (3), iar în anul 1939 s-a stabilit în România, unde la 4.08.1939, s-a născut reclamanta.
Nici unul din înscrisurile prezentate de reclamantă nu atestă că familia sa ori acesta au făcut obiectul schimbului de populație din 1940, că au suferit persecuții pe motive etnice, pentru a putea beneficia de drepturile solicitate, ceea ce justifică hotărârea emisă de pârâtă.
În perioada stabilită de lege pentru acordarea unor asemenea drepturi, familia și reclamanta erau, deja stabilite în România, reclamanta afirmând că nu deține, în prezent, alte înscrisuri, urmând a face demersuri la autoritățile statului pentru a obține noi relații despre situația familiei sale, din perioada respectivă.
Față de cele ce preced, instanța, în baza Legii nr.189/2000, urmează să respingă acțiunea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S, domiciliată în Colonia,-, județul V, împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în Rm.V, Calea lui, nr.157-159, județul
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
,
Grefier,
08.09.2008
Red.
EM/4 ex.
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Polixenia Mincă