Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 129/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 129
Ședința publică din data de 25 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
Grefier: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr.189/2000.
La apelul nominal, făcut în cauză, se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea promovată este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de 23.03.2009 pârâta a înregistrat întâmpinare, însoțită de înscrisuri.
Instanța, față de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar constată că sunt suficiente acte pentru justa soluționare a cauzei, și reținând că părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată la 17.02.2009 sub nr-, reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cas olicitat instanței anularea parțială a hotărârii nr.23811 emisă de pârâtă la 22.12.2000 respectiv în ceea ce privește perioada de refugiere.
În susținerea celor solicitate reclamanta arată că împreună cu frații săi și părinții au fost refugiați, frații beneficiind de drepturile prevăzute de lege; că recunoașterea drepturilor îi este stabilită doar pe două luni în condițiile în care pe cererea adresată pârâtei a susținut că perioada refugierii este de trei luni.
Răspunzând celor invocate pârâta a solicitat respingerea acțiunii întrucât perioada de refugiu acordată prin hotărâre este cea declarată de martorii oculari.
Analizând cele susținute, Curtea reține următoarele:
Prin hotărârea nr.23811 emisă la 22.12.2008 de Comisia pentru Aplicarea Legii nr.189/2000 a fost admisă cererea reclamantei și în consecință a fost dispusă acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000 începând cu data de 1.01.2009 pentru perioada 15.08.1944 - 15.10.1944.
Potrivit prev. art. 1 din nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 suferit persecuții, aflându-se în una din cele șase situații expres prevăzute de lege: a fost deportat, a fost strămutat.
Conform art. 2 din Normele de aplicare a prev. nr.OG 105/1999 aprobată prin nr.HG 127/2002, prin persoană strămutată în altă localitate, în sensul ordonanței, se înțelege orice persoană care a fost mutată sau a fost nevoită să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice, în această categorie fiind incluse și persoanele refugiate.
Din norma enunțată rezultă că pentru a beneficia de prevederile legii este necesar a se face dovada refugierii - proprii sau a părinților în cazul copiilor - refugiere materializată în varianta părăsirii domiciliului și dovada faptului că această părăsire este rezultatul persecuțiilor exercitate în perioada menționată.
Prin declarațiile martorilor și s-a relevat că reclamanta împreună cu familia s-a refugiat din motive etnice în contextul din localitatea de domiciliu sat în localitatea răchițele în cursul lunii august și s-au întors în cursul lunii octombrie 1944.
Că în perioada 1940-1944 au existat refugieri din localitatea de domiciliu a reclamantei rezultă și din adeverința nr.3671/10.09.2008 a Primăriei Comunei.
Se poate așadar constata din acte că părăsirea domiciliului reclamantei urmare a persecuției a avut loc în cursul lunii august respectiv revenire în cursul lunii octombrie. În aceste condiții ale relevării făcute de martori ce atestă că au fost prezenți și asistat la evenimente iar refugiul a avut loc în cursul lunii în mod corect pârâta a acordat raportat la neprecizarea datei, respectiv necunoașterea datei plecării/reîntoarcerii dreptul începând cu 15 lunii aferente celei plecării în refugiu până la 15 lunii reîntoarcerii.
Desigur se relevă de reclamantă că ar fi cerut trei luni însă omite a avea în vedere că prin cererea depusă la pârâtă ( dosar) a relevat mai întâi data refugiului 1.09.1944 și apoi la durata 1.07.1944, iar martorii nu au relevat o anume dată ci au precizat în cursul lunii. Ori în aceste circumstanțe ale neprecizării corecte singurele aspecte ce pot fi reținute sunt cele relatate prin declarațiile martorilor, aceștia fiind în măsură să cunoască situația plecării și revenirii cunoscând faptele din contactarea directă.
Așadar reținând că în mod corect raportat la dispozițiile actelor normative menționate a fost stabilită situația de refugiu și în baza art.18 din Legea nr.554/2004 Curtea urmează a da o soluție de respingere a acțiunii promovate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea în contencios formulată de reclamanta cu domiciliul în comuna, sat nr.191, jud. C în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii cu sediul în C-N, str. - nr.2, jud.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25.03.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - -
Red.//4 ex./31.03.2009
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș
