Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 150/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILA NR.150/2008
Sedința publică din data de 07 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII C, având ca obiect anularea Hotărârii nr. 21.983 din 09.07.2007.
La apelul nominal, la a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
Se prezintă în instanță fiica reclamantei, d-na, domiciliată în C-N-. 69 jud.C, CNP -.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că în timpul dezbaterilor s-a primit de la arhiva instanței o cerere formulată de reclamantă, prin care solicită înlocuirea martorilor care au dat declarații în fața notarului public, cu martora ( fila 28 ).
Reprezentanta reclamantei învederează instanței faptul că nu are studii juridice, iar mama sa, respectiv reclamanta, din motive medicale este în imposibilitate de a se prezenta la dezbateri în vederea audierii ei.
În probațiune, reprezentanta reclamantei solicită audierea martorei, care este prezentă la acest termen de judecată, menționând că nu mai are de propus un alt martor (deoarece persoana pe care ar fi dorit să o propună, a decedat ).
Curtea, în urma deliberării, reținând prevederile art. 129 alin. 4-6 Cod pr.civ. în raport de art. 4 alin. 2 din HG nr. 127/2002, apreciază ca fiind utilă, concludentă și relevantă cauzei cererea în probațiune formulată de reprezentanta reclamantei și o admite ca atare.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, s-a procedat la verificarea identității martorei precum și raporturile în care se află cu reclamanta, în condițiile art. 192 Cod procedură civilă, iar în conformitate cu prevederile art. 193 alin. 6 Cod pr.civ. s-a procedat la audierea martorei, declarația sa fiind consemnată conform procesului-verbal depus la fila nr. 31 din dosar.
În probațiune, reprezentanta reclamantei mai depune copia Hotărârii nr. 5983/04.12.2002 emisă de Casa Județeană de Pensii C din care rezultă că martorei i s-au recunoscut de către pârâtă drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, precum și Certificatul Nr.C/3692 din 12.12.2002 emis de Arhivele Naționale - Direcția Județeană C, pentru a dovedi faptul că părinții martorei figurează în evidențele Biroului de refugiați
Curtea, apreciază ca fiind suficiente probele administrate pentru justa soluționare și în baza actelor de la dosar reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Asupra cauzei de contencios administrativ de față;
reține că prin contestația înregistrată la data de 12 septembrie 2007 pe rolul acestei Curți de Apel, contestatoarea a solicitat ca, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, să se anuleze Hotărârea nr. 21.983 din 09.07.2007 emisă de Comisia pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000 și recunoașterea calității de refugiat din motive etnice și acordarea drepturilor aferente conform legii, susținând că nu sunt "datele contradictorii" în dovedirea calității de refugiat astfel cum susține pârâta.
Astfel, contestatoarea arată că deși a depus acte de stare civilă, declarații de martorii autentificate la notarul public din care rezultă că a fost refugiată din satul în loc. T, pârâta îi respinge cererea de recunoaștere a calității de refugiat.
Prin întâmpinare, ( 6) intimata Casa Județeană de Pensii C solicită respingerea contestației, deoarece, în dovedirea susținerilor sale, reclamanta nu a prezentat nici o dovadă cu acte și, mai mult, declarațiile martorilor sunt neverosimile, existând contradicții în relatările acestora, ceea ce face ca aceste dovezi contradictorii să se excludă reciproc.
Examinând contestația, Curtea reține că este întemeiată pentru considerentele ce urmează:
Potrivit prevederilor art. 1 din nr.OG 105/1999 aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000 beneficiază de prevederile acestei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate; a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare; a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu; a făcut parte din detașamentele de muncă forțată; a fost supraviețuitoare a trenului morții; este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din nr.OG 105/1999 aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000 se poate realiza în condițiile prevăzute de art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobate prin HG nr. 127/2002.
Prin Hotărârea nr. 21.983/09.07.2007 emisă de Comisia pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000 s-a respins cererea formulată de contestatoarea, cu mențiunea că datele sunt contradictorii în vederea dovedirii calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000.( 2)
Atât în fața organului administrativ cât și în instanță, pentru dovedirea refugiului, reclamanta a depus declarații autentificate ale martorilor și ( 15, 16).
Intrucât declarațiile autentificate a acestor martori nu a fost suficient de convingătoare prin conținutul lor și pentru a se verifica pretinsa susținere a pârâtei, nemotivată de altfel în cuprinsul hotărârii atacate, conform căreiaexistă date contradictorii, Curtea în temeiul art. 129 alin. 4-6.pr.civ. coroborat cu art. 4 alin. 2 din normele aprobate prin nr.HG 127/2002 a dispus audierea acestor martori, sub prestare de jurământ, pentru a se lămurii chestiuni legate de starea de fapt cu privire la refugiu, durata acestuia, izvorul persecuțiilor, eventuala contradictorialitate între declarațiile persoanelor audiate.
La termenul de azi, Curtea constată că în timpul dezbaterilor s-a primit de la arhiva instanței o cerere formulată de reclamantă, prin care solicită înlocuirea martorilor care au dat declarații în fața notarului public, cu martora (fila 28 ), cerere admisă de C conform celor menționate în practicaua sentinței.
În temeiul prev. art. 193 alin. 1 și 6 Cod pr.civ. sub prestare de jurământ, Curtea a procedat la audierea martorei ( 31), care prin declarația dată în fața instanței, confirmă calitatea de refugiat a reclamantei, refugiul fiind determinat de persecuțiile etnice în urma cedării de Nord, satul fiind situat în apropierea graniței dintre România și Ungaria.
Curtea, în analiza probei testimoniale administrată, constată că declarația martorei este pertinentă, având legătură cu obiectul cauzei.
De asemenea, mărturia testimonială este concludentă în cauză, martora arătând instanței detalii ale refugiului reclamantei, relatând fapte pe care le-a cunoscut direct și în care a fost implicată personal.
Mai mult, prin Hotărârea nr. 5.983/04.12.2002 emisă de Casa Județeană de Pensii C martorei i s-au recunoscut acesteia drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, iar prin Certificatul Nr. C/3692 din 12.12.2002 emis de Arhivele Naționale - Direcția Județeană C, se face dovada faptului că părinții martorei figurează în evidențele Biroului de refugiați
Pe cale de consecință, Curtea va statua că, contestatoarea este îndreptățită să se bucure de efectele nr.OG 105/1999 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, motiv pentru care în temeiul art. 7 alin. 4 raportat la art. 1 lit. c din acest act normativ se va admite contestația cu consecința anulării hotărârii atacate.
În temeiul aceleași dispoziții legale coroborate cu art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 intimata va fi obligată să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască contestatoarei calitatea de refugiat în perioada 01.10.1940 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești ce i se cuvin potrivit prevederilor nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, cu domiciliul în loc. -, nr. 27, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în C-N, str. -, nr. 2 și în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 21.983/09.07.2007 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 01 octombrie 1940 - 06 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01 ianuarie 2007.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 07 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - -
Red./dact./4 ex./12.02.2008.
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Delia Marusciac
