Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 163/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - refuz acordare drepturi -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR 163
Ședința publică din16 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ududec Elena
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul domiciliată în S,-,. A,. 4, jud. S, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii, cu sediul în S, str. - -
La apelul nominal a răspuns reclamantul și consilier juridic pentru pârâtă.
Procedura este completă.
S- făcut referatul cauzei, învederându-se că reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare și copie extras din Legea nr. 296 din 28 septembrie 2009 pentru completarea art. 1 din OG nr. 105/999, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, dat cuvântul la dezbateri.
Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii pentru motivele invocate în scris la dosar.
Reprezentantul pârâtei a solicitat respingerea acțiunii pentru motivele invocate prin întâmpinare, arătând că refugiul nu a avut loc ca urmare a persecuțiilor etnice, ci datorită evenimentelor de război.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra cauzei de față, constată:
Prin acțiunea în contencios administrativ introdusă și înregistrată la Curtea de Apel Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din 24.07.2009, reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Sas olicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze hotărârea nr. 5323 din 29.06.2009 și să i se recunoască calitatea de persoană strămutată ca urmare intrării trupelor rusești în aprilie 1944 în com. în care își avea domiciliul și ocupării de acestea a locuinței sale. În acest caz solicită să i se acorde drepturile prevăzute de lege.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în luna aprilie 1944, trupele rusești au intrat în com., jud. S, l-au izgonit din casa în care locuia cu familia sa, unde a fost instalat comandamentul rusesc. A mai arătat reclamantul că s-a întors din localitatea S, jud. B, unde a găsit adăpost, în luna octombrie 1944, găsind locuința în ruină.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că reclamantul nu a făcut dovada evacuării invocate și anume cea prevăzută de art. 1 lit. "g" (evacuare din locuința pe care o deținea) și refugierea în localitatea S, jud. B cu înscrisuri, iar pe de altă parte, reclamantul nu a dovedit că această evacuare s-a datorat persecuțiilor etnice așa cum cer disp. art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Din lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin cererea adresată pârâtei Casa județeană de Pensii S la data de 09.06.2009 și înregistrată sub nr. 27910 (fila 18) reclamantul a solicitat să i se acorde drepturile recunoscute de art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 de pe lângă Casa Județeană de Pensii S, prin hotărârea nr. 5323 din 29.06.2009 (17) a respins ca nefondată cererea reclamantului, cu motivarea că din analiza documentelor depuse de acesta nu reiese persecuția etnică ca motiv al evacuării și refugierii reclamantului din localitatea, jud. S în localitatea S, jud.
Prin Legea nr. 323 din 06.07.2004, pentru modificarea și completarea OG nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 sept. 1940 până la 06.03.1945, din motive etnice, la articolul 1 s-a introdus o nouă literă și anume litera "g" cu următorul conținut "a fost evacuată din locuința pe care o deținea".
Reclamantul însă, nu a făcut dovada că împreună cu familia a fost evacuat din locuința pe care o deținea, din motive etnice.
În cazul în care reclamantul ar face dovada că a fost evacuat din locuința pe care o deținea (astfel cum rezultă din declarațiile autentificate atașate la dosar) nu este îndeplinită condiția cerută de disp. art. 1 din Legea nr. 189/2000 și anume că evacuarea și strămutarea în altă localitate a avut loc ca urmare a persecuțiilor etnice la care a fost supus reclamantul de autoritățile române.
OG nr. 105/1999, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 189/2000 a dispus acordarea de măsuri reparatorii exclusiv persoanelor persecutate pe motive etnice de regimurile instaurate în România în interiorul granițelor sale recunoscute pe plan internațional în perioada 06.09.1940 - 06.03.1945.
Ori, în cauză reclamantul, așa cum el însuși relatează în petitul acțiunii, s-a evacuat din localitatea de domiciliu - com., jud. S - în orașul S, jud. B, ca urmare a unor evenimente de război, intrarea și înaintarea pe teritoriul României a trupelor sovietice, în cadrul operațiunilor militare din a doua parte a celui de-al doilea război mondial.
Pe cale de consecință, instanța apreciază că în cauză nu sunt incidente disp. art. 1 din Legea nr. 189/2000 și nici disp. art. 1 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care va respinge ca nefondată acțiunea.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, domiciliat în mun. S,-,. A,. 4, jud. S în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii, cu sediul în mun. S, str. - -, jud. S, pentru anularea hotărârii nr. 5323 din 29.06.2009.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16 octombrie 2009.
Președinte, Grefier,
Red. UE
Tehnored. MM
4 ex. - 20.10.09
Președinte:Ududec ElenaJudecători:Ududec Elena