Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 173/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV SI FISCAL

DOSAR Nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 173/2008

Ședința publică din 13 februarie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Mirela Budiu

JUDECĂTOR 2: Simona Szabo

GREFIER: - -

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000 - Hotărârea nr. 21943/09.07.2007 emisă de către pârâtă.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta personal, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care reclamanta invederează instanței că la acest termen este prezentă martora și solicită încuviințarea audierii acesteia.

Curtea, sub prestare de jurământ și în condițiile prevăzute de art. 193 Cod procedură civilă, audiază martora prezentă iar declarația acesteia este consemnată în procesul verbal atașat la dosar la fila 118.

Reclamanta arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.

Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, în temeiul art. 150 Cod procedură Civilă, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru dezbaterea pe fond a cauzei.

Reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea hotărârii emise de către pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de refugiat.

CURTEA

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 7 august 2007, reclamanta a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii nr. 21943/09.07.2007 eliberată de pârâtă, cu consecința obligării pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că hotărârea pârâtei este nelegală și ca atare se impune anularea acesteia, întrucât ignoră calitatea sa de persoană strămutată, calitate ce a fost dovedită prin declarații de martori și acte de stare civilă.

Pârâta Casa Județeană de Pensii C, prin întâmpinarea formulată a solicitat instanței respingerea acțiunii arătând în susținerea poziției sale procesuale că reclamanta nu poate beneficia de prevederile Legii nr.189/2000, întrucât nu sunt dovezi în susținerea cererii sale.

Din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 30.10.2006, sub nr. 64559, reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă, precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.

Prin hotărârea nr. 21943/09.07.2007 pârâta respinge cererea reclamantei, apreciind că nu s-au dovedit susținerile acestuia pentru încadrarea în situațiile prevăzute la art.1 din Legea nr. 189/2000.

Analizând dispozițiilor art.1 din Legea nr.189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Probele existente la dosar, respectiv declarațiile autentificate ale martorilor și, precum și actele de stare civilă ale reclamantei, atestă cu caracter unitar împrejurarea că aceasta din urmă, împreună cu familia s-au refugiat din localitatea de domiciliu, într-o altă localitate, în luna mai 1941, reîntoarcerea având loc în cursul lunii martie 1945. Și în fața instanței, martora audiată, a confirmat strămutarea reclamantei din localitatea de domiciliu în localitatea T, urmare a persecuțiilor etnice instituite în localitatea de domiciliu a acesteia, ipoteza normei legale instituite prin art. 1 din Legea nr. 189/2000 fiind incidentă.

Drept urmare, instanța va aprecia acțiunea reclamantei ca fiind fondată în parte și în temeiul art.18 din Legea nr. 554/2004 va dispune anularea hotărârii nr. 21943/09.07.2007 a pârâtei și va obliga pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat pentru perioada 01.07.1941 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data formulării cererii, 1 noiembrie 2006.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta domiciliată în, nr. 42, jud. C, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C cu sediul în C-N, str. - nr. 2 și în consecință:

Dispune anularea hotărârii nr. 21943/9.07.2007 emisă de pârâtă.

Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 01.07.1941- 6.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01.11.2006.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 13 februarie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - -

Red.SS/dact.

4 ex./28.02.2008

Președinte:Mirela Budiu
Judecători:Mirela Budiu, Simona Szabo

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 173/2008. Curtea de Apel Cluj