Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 221/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV SI FISCAL

DOSAR Nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 221/2008

Ședința publică din 20 FEBRUARIE 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Simona Szabo

JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș

GREFIER: - -

-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000 - Hotărârea nr. 21457/27.06.2007 emisă de către pârâtă.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul a fost amânat în vederea administrării probei testimoniale și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. La data de 18.02.2008 martorul a depus un înscris prin care arată că nu o cunoaște pe reclamantă. La data de 20.02.2008 s-a depus procesul verbal cu privire la mandatul de aducere al martorul, prin care se arată că martorul se află în imposibilitatea de a se prezenta în fața instanței din motive medicale, anexându-se și adeverință medicală.

Curtea de apel, după deliberare, apreciază că la dosar există suficiente probe, cauza se află în stare de judecată, declară închise dezbaterile în temeiul art. 150 Cod procedură civilă și rămâne în pronunțare.

CURTEA:

Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 21.12.2007 sub nr-, reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, a solicitat instanței anularea hotărârii nr. 21.457 emisă de pârâtă la data de 27.06.2007 și obligarea acesteia la recunoașterea calității de refugiat conform prev. de Legii nr. 189/2000.

În motivare, reclamanta arată că reținerile intimatei prin actul atacat sunt greșite întrucât din actele depuse rezultă că împreună cu familia s-a refugiat din localitatea de domiciliu, suferind din cauza persecuțiilor exercitate.

Răspunzând celor invocate, pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii, fundamentat pe aceea că cele relevate prin declarațiile martorilor se impun a fi analizate cu rezerve, întrucât acești martori au dat declarații în favoarea mai multor persoane cu situații diferite și cum o persoană nu puteau fi în două locuri deodată, nu putea odată refugiată să asiste la încă un refugiu.

Analizând cele susținute de părți, Curtea reține următoarele:

Prin hotărârea nr. 21.457 emisă la data de 27.06.2007 de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 189/2000, a fost respinsă cererea formulată de reclamanta, reținându-se că actele depuse conțin date contradictorii în dovedirea calității de refugiat.

Potrivit prev. art. 1 din nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 suferit persecuții, aflându-se în una din cele șase situații expres prevăzute de lege.

Din norma enunțată rezultă că pentru a beneficia de prevederile legii este necesar a se face dovada refugierii - proprii sau a părinților în cazul copiilor - refugiere materializată în varianta părăsirii domiciliului și dovada faptului că această părăsire este rezultatul persecuțiilor exercitate în perioada menționată.

Aceste condiții sunt dovedite prin actele depuse în probațiune. Astfel, prin declarațiile autentice date de martorii și (beneficiari ai Legii nr. 189/2000) se arată că în perioada august 1941 - aprilie 1945, reclamanta împreună cu părinții, din cauza represiunilor autorităților hortiste au părăsit localitatea de domiciliu, sat, jud. C prin punctul de frontieră, în localitatea.

Se poate așadar constata din acte că în cauză s-a dovedit că părăsirea domiciliului reclamantului și a familiei sale s-a datorat persecuțiilor etnice. Or, în aceste circumstanțe, câtă vreme din acte rezultă refugierea și de vreme ce legea nu exclude copii care s-au refugiat împreună cu părinții, aceștia suportând consecințele nefavorabile rezultate dintr-o atare situație, excluderea reclamantei de la beneficiul acordat de lege este nelegală.

Evident, se susține că reclamanta nu ar fi avut domiciliu de unde să se refugieze și nu a suferit persecuții. Atare susțineri nu pot fi primite întrucât reclamanta nu putea avea alt domiciliu decât al părinților. Pe de altă parte, având în vedere vârsta la aceea vreme a reclamantei este exclusă manifestarea de voință în sensul alegerii domiciliului. Ca atare, ținând cont de contextul general în care părinții au suferit prejudicii prin refugiere, nu se poate susține că reclamanta nu a avut de suferit aceleași consecințe irevocabile ca părinții săi.

Prin urmare, față de cele rezultate din acte, susținerile pârâtei referitoare la refugiu sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Neîntemeiate sunt și celelalte susțineri ale pârâtei întrucât din declarațiile martorilor nu rezultă date contradictorii, cele relevate cu privire la situațiile de refugiere fiind cunoscute din refugiu.

Prin urmare, față de cele expuse, în baza prevederilor actului normativ mai sus evocat, a prev. art. 18 din Legea nr. 554/2004, acțiunea urmează a fi admisă, anulată hotărârea atacată și obligată pârâta la recunoașterea calității de refugiat și la acordarea drepturilor pentru perioada dovedită începând cu data de 1 ianuarie 2007.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamanta domiciliată în com., sat, nr. 95, jud. C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C-N, str. -, nr. 2, jud.

Anulează hotărârea nr. 21.457 emisă de pârâtă la 27 iunie 2007.

Obligă pârâta să recunoască reclamantei calitatea de refugiat și să-i recunoască drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru perioada 15.08.1941 - 06.03.1945 începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 20 februarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - -

Red./Dact./4 ex./17.03.2008.

Președinte:Simona Szabo
Judecători:Simona Szabo, Floarea Tămaș

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 221/2008. Curtea de Apel Cluj