Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 468/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 468/2008
Ședința publică din data de 20 FEBRUARIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Szabo
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Sergiu Leon
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2388/07.12.2007, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ C, având ca obiect refuz acordare drepturi persecutați politic DL nr. 118/1990.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul formulat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. proc. civ. La data de 12.02.2008 pârâta a depus întâmpinare, în 2 exemplare.
Curtea de apel, după deliberare, apreciază că la dosar există suficiente probe, cauza se află în stare de judecată, declară închise dezbaterile în temeiul art. 150 Cod procedură civilă și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2388/07.12.2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut că printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a statuat că reclamantul nu poate fi considerat persecutat din motive politice, ca urmare a condamnării sale penale prin sentința nr. 324/1980 pronunțată de Tribunalul Militar Cluj, prin efectul negativ al lucrului judecat care asigură imutabilitatea verificării jurisdicționale nefiind admisibilă rediscutarea aceleiași chestiuni litigioase.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs reclamantul solicitând reformarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată.
În susținerea recursului exercitat, reclamantul a învederat că prima instanță a realizat o greșită aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată, reținând că tranșarea chestiunii litigioase printr-o hotărâre irevocabilă atrage imposibilitatea rediscutării aceluiași litigiu din perspectiva celor statuate prin decizia curții Europene a Drepturilor Omului publicată în Monitorul Oficial nr. 101/2007.
Deliberând asupra cererii de recurs, Curtea reține următoarele:
Prin hotărârea nr. 2415/28.08.2007, pârâta a respins cererea reclamantului prin care solicita stabilirea calității de persoană persecutată pe motive politice și pe cale de consecință acordarea drepturilor prevăzute de Decretul Lege nr. 118/ 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate pe motive politice de regimul instaurat la 6 martie 1945, precum și celor deportate ori constituite în prizonieri, întrucât o altă cerere depusă de același petent având același obiect și aceleași documente doveditoare a fost soluționată de comisie prin decizia nr. 2014/06.12.2002, decizie care a fost menținută de Curtea de Apel Cluj prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Analizând legalitatea hotărârii, Curtea constată că reclamantul s-a mai adresat Comisiei pentru aplicarea Decretului Lege nr. 118/1990 în cursul anului 2002, iar comisia, soluționând cererea formulată, a emis Decizia nr. 2014/06.12.2002, prin care, constatând că reclamantul nu a făcut dovada unei persecuții pe motive politice, a respins cererea formulată. Împotriva acestei decizii, a formulat conte stație reclamantul, care inițial a fost admisă prin sentința civilă nr. 5.299/04.12.2003 a Tribunalului Cluj. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, care a fost admis prin Decizia civilă nr. 188/2005 a Curții de Apel Cluj, sentința atacată fiind modificată în sensul respingerii acțiunii. S-a reținut în considerentele deciziei pronunțate de către Curtea de Apel Cluj că sentința nr. 324/20.11.1980 depusă de către reclamant în dovedirea acțiunii relevă că acesta nu a fost condamnat pentru o infracțiune cu caracter politic, ci pentru infracțiunea de neprezentare la încorporare, ce face parte din categoria celor contra capacității de apărare a țării. Această obligație, prevăzută în Constituția atunci în vigoare, a prezentării la încorporare, era stabilită pentru toți cetățenii, fără discriminare pe motive de religie, limbă sau etnie și, în acest context, asumarea de către orice cetățean a refuzului de neprezentare și de satisfacere a serviciului militar din diverse rațiuni, nu constituie argumente pentru calificarea ca persecuții politice. In consecință, raportat la probațiunea administrată, la faptul că reclamantul nu a fost condamnat pentru o infracțiune politică, a concluzionat Curtea de Apel Cluj că nu sunt incidente dispozițiile Decretului Lege nr. 118/1990.
Din perspectiva efectului negativ, puterea lucrului judecat asigură imutabilitatea verificării jurisdicționale urmată de tranșarea chestiunii litigioase printr-o hotărâre. Se garantează în acest mod imposibilitatea rediscutării aceluiași litigiu după rezolvarea lui definitivă ori irevocabilă. Nici o lege - modificatoare, abrogativă sau interpretativă - nu poate înfrânge această interdicție. Numai o lege nouă, prin care s-ar crea un nou drept subiectiv ar putea justifica o nouă acțiune în justiție. Această posibilitate ar excede cadrului determinativ al puterii de lucru judecat, neexistând identitate de cauză.
Prin cauză urmează a se înțelege în materie de lucru judecat faptul material sau juridic care constituie temeiul legal sau fundamentul direct și imediat al dreptului sau al beneficiului legal pe care una din părți îl prevalează.
Cauza constituie sursa generatoare a dreptului sau beneficiului legal și nu însuși dreptul.
Considerând obiectul ca beneficiu juridic imediat ce se reclamă, ca scop imediat ce se urmărește prin proces, urmează ca pentru verificarea identității de obiect trebuie să se cerceteze nu numai dacă este vorba de același bun determinat, de aceeași cantitate, dar și de același drept.
Așadar, interesează nu numai obiectul material, ci și dreptul subiectiv care poartă asupra acelui obiect.
Pentru verificarea identității de obiect în înțelesul atribuit - obiect material și drept subiectiv - trebuie să se aprecieze prin prisma celor două cereri a dispozitivului hotărârii, a considerentelor acesteia, circumstanțele concrete ale litigiului.
Autoritatea de lucru judecat poate rezulta, explicit și formal, din dispozitivul hotărârii, dar ea poate rezulta și implicit sau virtual.
Obiectul, cauza și mijloacele acțiunii sunt categorii distincte.
Obiectul este dreptul reclamat în justiție, cauza este faptul generator, material sau juridic care a dat naștere dreptului, iar mijloacele sunt cauzele cauzei, adică faptele care îi servesc ca temei.
În mod corect prima instanță a reținut că reclamantul nu poate supune rediscutării același litigiu după rezolvarea lui definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 188/2005.
Curtea apreciază însă că această concluzie este rezultatul existenței unei autorități procesuale aflate sub condiția triplei identități de obiect, cauză și părți.
Efectul negativ al acestei autorități vizează reclamantul care a căzut în pretenții.
Obiectul prezentei acțiuni și cauza acesteia sunt identice cu acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. 10070/2003 al Tribunalului Cluj.
Nu a existat o lege nouă prin care s-ar fi creat un nou drept subiectiv ce ar fi justificat o nouă acțiune în justiție, așa încât să se exceadă cadrului determinativ al puterii lucrului judecat pentru motivul inexistenței identității de cauză.
Faptul generator care susține reclamantul că a dat naștere dreptului său de a se adresa din nou justiției pentru recunoașterea dreptului reclamat, îl constituie tot dispozițiile Decretul-Lege nr. 118/1990.
Ceea ce diferă față de acțiunea precedentă este doar mijlocul, fapta care a servit ca temei pentru o nouă cerere.
Decizia Curții Europene de Justiție invocată ca temei și practica judiciară a altor instanțe judecătorești în sensul încadrării în categoria infracțiunilor cu caracter politic a infracțiunii de neprezentare la încorporare săvârșită de membrii cultului "Martorii lui " nu pot constitui fapt generator material sau juridic care să dea naștere dreptului reclamat de recurent. În acest context reclamantul nu se poate prevala de o lege nouă prin care s-ar crea un nou drept subiectiv care ar justifica o nouă acțiune în justiție.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, întemeiat pe dispozițiile art. 312.pr.civ. Curtea va aprecia recursul exercitat de către reclamant drept nefondat, considerent pentru care urmează să îl respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2388 din data de 07.12.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red.SS/dact.
2 ex.
Jud.primă instanță: /
Președinte:Simona SzaboJudecători:Simona Szabo, Mirela Budiu, Sergiu Leon
