Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 226/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.226/CA
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudiu Răpeanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ privind pe reclamanta, cu domiciliul în C,-, -,.B,.23, județ C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județ C, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu dispozițiile art.87 și urm.Cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Totodată, învederează instanței că, prin serviciul registratură reclamanta a depus răspuns la Notele scrise depuse de pârâtă la termenul trecut.
Întrebată fiind, partea arată că nu mai are înscrisuri de depus sau cereri prealabile de formulat.
Curtea luând act că nu mai sunt înscrisuri de depus sau cereri prealabile de formulat, și socotindu-se lămurită în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod pr.civilă, declară dezbaterile încheiate și acordă cuvântul asupra fondului.
Reclamanta având cuvântul solicită instanței admiterea contestației și desființarea hotărârii Casei Județene de Pensii prin care i s-a respins cererea de stabilire a calității sale de beneficiară a Legii nr.189/2000.
Întrebată fiind, reclamanta declară că, în prezent este cetățean.
Curtea ia act de declarația reclamantei, precum că, în prezent este cetățean și rămâne în pronunțare:
CURTEA:
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin contestația introdusă și înregistrată pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA sub nr- reclamanta a solicitat ca pe cale de hotărâre judecătorească să se dispună anularea Hotărârii nr.31534/06.02.2009 a Casei Județene de Pensii C cu consecința recunoașterii drepturilor prevăzute de Legea 189/2000.
Motivează cererea în sensul că, s-a născut în com. raionul în prezent sat, com. naștere ce a fost trecută în Registrul Stării Civile la nr.50 din 18.11.1943 din părinții G și. Aceștia din urmă au fost strămutați inițial din, în Bulgaria, pentru ca în anul 1940 în timpul celui de-al doilea război mondial să fie din nou strămutați din în, jud.
În anul 1975 s-a logodit cu, cetățean, a părăsit România obținând ulterior cetățenia
Întrucât reclamanta s-a născut cetățean român aceasta nu îi poate fi retrasă chiar dacă ulterior pe parcursul vieții a dobândit și o altă cetățenie urmare a căsătoriei cu un cetățean străin.
În sprijinul afirmațiilor de mai sus reclamanta a depus înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondate.
Din actele și lucrările administrate în cauză Curtea consideră contestația nefondată motivat de următoarele împrejurări:
De-a lungul istoriei evenimentele politice și militare au avut implicații atât în ce privește pretenții teritoriale, cât și schimburi de populație, cum este cazul de față.
Astfel, bunicii și părinții contestatoarei născuți în, au fost colonizați împreună cu ceilalți aromâni din în D de Sud, începând cu anul 1925 urmare a faptului că statul le-a luat pământurile și le-a dat grecilor aduși din.
În această zonă a ului aromânii au primit de la statul român pământuri și au locuit până la data de 07 septembrie 1940, dată la care a fost semnat Tratatul d e l Craiova între România și Bulgaria.
Conform prevederilor acestuia, România a cedat partea sudică a și și-a dat acordul în realizarea unor schimburi de populație. Acest teritoriu a fost cedat de către Bulgaria României, în urma de la B din anul 1913.
Copiile înscrisurilor depuse la dosar de către contestatoare confirmă plecarea părinților acesteia din și stabilirea lor în com., Raionul, în prezent sat, com. jud.
În această localitate s-a născut contestatoarea la data de 18.11.1943 din părinții G și, naștere ce a fost înregistrată în Registrul Stării Civile sub nr.50.
Potrivit Constituției din anul 1965, în vigoare până în anul 1991, la art.16 se prevedea că cetățenia se dobândește și se pierde potrivit legii.
Din copia pașaportului contestatoarei depus la dosar, dar și din declarația acesteia dată în fața instanței la data de 04.06.2009, când a fost întrebată de completul de judecată ce cetățenie are la momentul actual, a rezultat faptul că aceasta are o singură cetățenie, iar aceasta este
Deși este născută pe teritoriu românesc, în mod normal aceasta ar fi trebuit să aibă și cetățenia română alături de cea ă dobândită ca urmare a căsătoriei cu un cetățean și a stabilirii sale în.
În această situație, dintr-o interpretare logică rezultă faptul că, după căsătorie și stabilirea sa în, contestatoarea a pierdut cetățenia română prin una din cele două forme, retragerea de către autoritățile statului român comunist de la acea vreme sau prin renunțare efectivă, act unilateral al contestatoarei.
Deși din actele depuse și precizările făcute contestatoarea nu a precizat acest aspect, soluția o regăsim în legislația ce reglementa cetățenia română la momentul căsătoriei acesteia, respectiv în anul 1975.
Astfel în art.19 din Legea nr. 24 din 17 decembrie 1971, privind cetățenia română, erau prevăzute situațiile de retragere a cetățeniei, pentru ca la art.22 să fie reglementate situațiile de renunțare.
La alin.2 lit.e din art.19 se prevedea "Ca urmare, Consiliul de Stat poate retrage cetățenia româna aceluia care este considerat, prin efectul legii străine, ca a dobândit o cetățenie străină și nu a făcut, potrivit art. 22, cerere de aprobare a renunțării la cetățenia româna sau, făcând o asemenea cerere, ea nu i-a fost aprobată".
Rezultă din cele prezentate mai sus faptul că instituțiile statului R în perioada anilor 1970 i-au retras contestatoarei cetățenia română, aceasta deținând în momentul de față numai pe cea
Condiția cetățeniei române este impusă de Legea nr. 189 din 2 noiembrie 2000, privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, care în art.1 prevede că beneficiază de prevederile sale numai cetățenii români.
Cum în cazul de față contestatoarea la momentul depunerii cererii la Casa Județeană de Pensii C și înregistrată sub nr.61699/23.10.2006, cât și ulterior în instanță nu a făcut dovada cetățeniei sale române, Curtea va respinge prezenta contestație ca nefondată.
Deși după depunerea acestei cereri contestatoarea a efectuat demersuri și a obținut certificatul nr.9957/20.10.2008 care îi atestă faptul că este titulara unui drept de rezidență înregistrat pe teritoriul României, acesta nu are forța Decretului Președintelui României de acordare a cetățeniei române.
În consecință Curtea consideră legală și temeinică Hotărârea nr.31534/06.02.2009 a Casei Județene de Pensii
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca nefondată contestația în contencios administrativ formulată de reclamanta, cu domiciliul în C,-, -,.B,.23, județ C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județ
Definitivă.
Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 04 iunie 2009.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
4 ex.
Emis 2 com/
Președinte:Claudiu RăpeanuJudecători:Claudiu Răpeanu