Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 264/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 264
Ședința publică din data de 03 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000- anularea hotărârii nr.24086/09.02.2009 emisă de pârâtă.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. Nora în reprezentarea intereselor reclamantei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de 02.06.2009 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, însoțită de documentația care a stat la baza emiterii hotărârii atacate, prin care pârâta solicită respingerea acțiunii.
Un exemplar se comunică cu reprezentanta reclamantei care relevă instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau alte excepții de invocat.
Instanța după deliberare declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea acțiunii.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, luând în considerare motivele expuse pe larg, în scris. Nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin acțiunea înregistrată la data de 6 mai 2009, reclamanta - a solicitat instanței anularea Hotărârii nr. 24.086 din data de 9.02.2009, emisă de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de G nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 întrucât are calitatea de persoană refugiată, în sensul actelor normative menționate, fiind născută în refugiu, în data de 18.09.1941.
În dezvoltarea acțiunii, reclamanta a arătat că în urma de la Viena părinții săi s-au refugiat în T, jud. C, înscrisurile depuse în probațiune dovedind calitatea de refugiați a acestora și, deși a depus acte necesare pentru dovedirea calității de refugiat, inclusiv deciziile prin care pârâta recunoaște mamei sale calitatea de refugiat, i-a refuzat cererea pe motiv că s-a născut în afara zonei de persecuție etnică.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, menționând că reclamanta nu și-a schimbat domiciliul, fiind născută în localitatea de refugiu, din părinți care s-au refugiat anterior nașterii sale. De asemenea, pârâta mai susține că reclamanta nu a suferit persecuții etnice, fiind născută în afara zonei de persecuție etnică, astfel că situația sa nu se încadrează în dispozițiile art. 1 din nr.OG 105/1999.
Din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 6.01.2009, sub nr. 20.010, reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă, copia certificatului nr. C/1963 din 19.06.2008, precum și copia hotărârii nr. 4.182 din 15.10.2002, eliberată de C prin care se recunoaște calitatea de refugiat a mamei sale.
Prin hotărârea nr. 24.086 din data de 9.02.2009, pârâta respinge cererea reclamantei apreciind că situația sa nu se încadrează în dispozițiile Legii nr. 189/2000, deoarece petenta nu a fost efectiv refugiată.
Prin G nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 și prin nr. 127/2002 s-au prevăzut drepturi bănești de care beneficiază persoanele care s-au aflat în situația de "refugiat".
Potrivit prevederilor art. 1 din nr.OG 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații expres prevăzute de lege.
Prin acest act normativ, legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor persoanelor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice. Acesta este și cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții s-au refugiat ori au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Din această perspectivă, copiii născuți în perioada refugiului părinților din motive etnice ori care au fost strămutați, au suferit aceleași consecințe nefavorabile decurgând din această situație, iar dispozițiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în mod imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu de la acordarea drepturilor bănești.
Din documentele depuse la dosar, respectiv actele de stare civilă, copia certificatului nr. C/1963 din 19.06.2008, emis de către Arhivele Naționale - Direcția Județeană C, din care rezultă că în perioada 10.11.1940 - 06.03.1945, părinții săi au fost refugiați, precum și din copia hotărârii nr. 4.182 din 15.10.2002, eliberată de C prin care se recunoaște calitatea de refugiat a mamei sale, rezultă că familia reclamantei a fost refugiată ca urmare a persecuțiilor etnice.
Față de această stare de fapt, instanța apreciază că și reclamanta are calitatea de refugiat pentru perioada cuprinsă între data nașterii, 18.09.1941 și data încetării refugiului, iar atâta timp cât mama sa a beneficiat de prevederile actului normativ menționat, aplicarea unui tratament discriminatoriu este inechitabil, având în vedere prejudiciile suferite.
Ținând cont și de contextul general în care cetățenii români au suferit prejudicii prin refugiere, instanța apreciază că pentru motive de echitate nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor - refugiați împreună cu părinții sau născuți în refugiu - statul având îndatorirea de protecție și sprijin în mod egal tuturor cetățenilor săi, cu atât mai mult cu cât s- stabilit în jurisprudență că efectele refugiului se produc direct și nemijlocit și asupra persoanelor care, la acea dată, erau minore, în considerarea prev. art. 93 Cod civil, conform cărora copilul minor are domiciliul la părinții săi, prevederi reluate în cuprinsul art. 100 alin. 1 din Codul familiei.
În considerarea celor expuse anterior, Curtea, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, va admite acțiunea și va dispune anularea hotărârii nr. 24.086/2009 emisă de pârâtă și o va obliga pe aceasta să acorde reclamantei drepturile prevăzute de nr.OG 05/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 începând cu data de 1 februarie 2009, pentru perioada 18 septembrie 1941 - 6 martie 1945.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta -, domiciliată în C N, str. - - de la B, nr. 12, jud. C, împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C N, str. -, nr. 2, jud. și în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 24086/ 09.02.2009 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 18.09.1941-06.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1.02.2009.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2009.
JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - -
Red.
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu
