Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 315/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILA NR.315/2008

Sedința publică din data de 13 martie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Liviu Ungur

JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac

GREFIER: - -

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII C, având ca obiect anularea Hotărârii nr.22.363/20.08.2007.

La apelul nominal se prezintă reclamanta personal și martora, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este îndeplinită.

Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei după care, în temeiul art. 218 Cod pr.civ. Curtea a procedat la luarea unui interogatoriu reclamantei:

" Urmare cedării de Nord în urma de la Viena, eu împreună cu mama mea și un frate am fost nevoiți să ne refugiem în noiembrie 1940, din satul în loc. T, din cauza persecuțiilor de natură etnică. Precizez că mama mea s-a căsătorit cu după ce m-am născut eu. că am stat în refugiu până la terminarea războiului. În acea perioadă " nu aveam ce mânca, iar mama datorită faptului că era singură cu copii, de frica ungurilor, astupa toate ferestrele de la casă ".

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, -a procedat la verificarea identității martorei precum și raporturile în care se află cu reclamanta, în condițiile art. 192 Cod procedură civilă, iar în conformitate cu prevederile art.193 Cod pr.civ. s-a procedat la audierea martorei, declarația sa fiind consemnată conform proceselului-verbal depus la fila nr.27 din dosar.

Reclamanta arată că nu solicită administrarea de noi probe.

Curtea, apreciază ca fiind suficiente probele administrate pentru justa soluționare și nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat declară închisă faza probatorie iar în temeiul art. 150 Cod pr.civ. acordă cuvântul părții prezente pentru susținerea acțiunii.

Reclamanta solicită admiterea acțiunii potrivit considerentelor expuse în scris, anularea hotărârii nr. 22363 din 20.08.2007 emisă de pârâtă și obligarea acesteia la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru perioada arătată în acțiune, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Asupra cauzei de contencios administrativ de față;

reține că prin contestația înregistrată la data de 19 septembrie 2007 pe rolul acestei Curți de Apel, contestatoarea a solicitat ca, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, să se anuleze Hotărârea nr. 22.363 din 20.08.2007 emisă de Comisia pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000 și recunoașterea calității de refugiat din motive etnice și acordarea drepturilor aferente conform legii.

Prin întâmpinare ( 6) intimata Casa Județeană de Pensii C solicită respingerea contestației, deoarece, în dovedirea susținerilor sale, reclamanta nu a prezentat nici o dovadă cu acte și, mai mult, declarațiile martorilor sunt neverosimile, existând contradicții în relatările acestora, ceea ce face ca aceste dovezi contradictorii să se excludă reciproc.

Examinând contestația, Curtea reține că este întemeiată pentru considerentele ce urmează:

Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 189/2000 beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate; a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare; a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu; a făcut parte din detașamentele de muncă forțată; a fost supraviețuitoare a trenului morții; este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din nr.OG 105/1999 se poate realiza în condițiile definite de art. 4 al aceluiași act normativ.

Prin Hotărârea nr. 22.363/20.08.2007 emisă de Comisia pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000 s-a respins cererea formulată de contestatoarea cu mențiunea că datele sunt contradictorii în dovedirea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000.( 2)

Atât în fața organului administrativ cât și în instanță, pentru dovedirea refugiului, reclamanta a depus declarații autentificate ale martorilor și ( 15, 16).

Intrucât declarația autentificată a acestor martori nu a fost suficient de convingătoare prin conținutul lor, Curtea în temeiul art. 129 alin. 4-6.pr.civ. coroborat cu art. 4 alin. 2 din nr.HG 127/2002 a dispus audierea acestor martorii, sub prestare de jurământ, pentru a se lămurii chestiuni legate de starea de fapt cu privire la refugiu.

Prin încheierea din 10.01.2008, având în vedere faptul că martorul a suferit o intervenție chirurgicală și este în imposibilitatea de a se prezenta la dezbateri, Curtea de Apel Cluja încuviințat cererea formulată de reclamantă cu privire la înlocuirea acestui martor cu martora.

În temeiul prev. art. 193 alin. 1 și 6 Cod pr.civ. sub prestare de jurământ, Curtea, la termenul de azi, a procedat la audierea martorei ( 27), care prin declarația dată în fața instanței, confirmă calitatea de refugiați a reclamantei și a familiei acesteia, refugiul fiind determinat de persecuțiile etnice în urma cedării de Nord. Astfel martora relatează că reclamanta și familia acesteia s-au refugiat în noiembrie 1940 din satul în loc. T, reîntoarcerea din refugiu având loc în cursul lunii martie a anului 1945.

Totodată, în temeiul art. 218 Cod pr.civ. Curtea a procedat la luarea unui interogatoriu reclamantei, care a arătat că urmare cedării de Nord în urma de la Viena, împreună cu mama sa și un frate au fost nevoiți să se refugieze în noiembrie 1940, din satul în loc. T, din cauza persecuțiilor de natură etnică.

Curtea, în analiza probei testimoniale administrată, constată că declarația martorei este pertinente, având legătură cu obiectul cauzei.

De asemenea, mărturia testimonială este concludentă în cauză, martora arătând instanței detalii ale refugiului reclamantei, împreună cu familia acesteia, relatând fapte pe care le-a cunoscut direct și în care a fost implicată personal.

Mai mult, prin hotărârile nr. 7.463 din 13.02.2003 și nr. 19.275 din 07.12.2005 pârâta Casa Județeană de Pensii C recunoaște martorilor și calitatea de beneficiari ai prev. Legii nr. 189/2000. ( 13, 28).

Pe cale de consecință, Curtea va statua că, contestatoarea este îndreptățită să se bucure de efectele nr.OG 105/1999 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, motiv pentru care în temeiul art. 7 alin. 4 raportat la art. 1 lit. c din acest act normativ se va admite contestația cu consecința anulării hotărârii atacate.

În temeiul aceleași dispoziții legale coroborate cu art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 intimata va fi obligată să recunoască contestatoarei calitatea de refugiat în perioada 23.11.1940 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești ce i se cuvin potrivit prevederilor nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 mai 2007.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta cu domiciliul în, sat, nr. 11, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în C-N, str. -, nr. 2 și în consecință:

Dispune anularea hotărârii nr. 22.363/20.08.2007 emisă de pârâtă.

Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 23.11.1940 - 6.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 mai 2007.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 13 martie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - -

Red.

Dact./27.03.2008./4 ex.

Președinte:Liviu Ungur
Judecători:Liviu Ungur, Delia Marusciac

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 315/2008. Curtea de Apel Cluj