Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 605/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 605/CA

Ședința publică din 03 decembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Claudiu Răpeanu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul, domiciliat în comuna,-, județ C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județ C, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul, lipsind pârâta Casa Județeană de Pensii

Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu dispozițiile art.87 și urm.Cod pr.civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare, stadiul procesual, după care:

Curtea, luând act de faptul că martorul propus și încuviințat la termenul de judecată trecut, este rudă cu contestatorul, revine asupra măsurii și dispune înlocuirea acestuia cu numitul, prezent în sala de judecată.

În conformitate cu dispozițiile art.193-art.198 Cod pr.civilă, este audiat martorul, cele declarate fiind consemnate în procesul verbal atașat la dosar.

Întrebată fiind, partea arată că nu mai are înscrisuri de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.

Curtea, luând act că nu mai sunt înscrisuri de depus sau cereri de formulat și socotindu-se lămurită, în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod pr.civilă, constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul asupra fondului.

Reclamantul având cuvântul solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată, anularea hotărârii emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr.189/2000.

Curtea rămâne în pronunțare.

CURTEA:

Prin cererea înregistrată la Casa Județeană de Pensii C sub nr.60379/09.06.2008 numitul a solicitat a se constata faptul că, îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr.189/2000 cu modificările și completările ulterioare, urmând a i se stabili calitatea de beneficiar al acestui act normativ.

În susținerea afirmațiilor sale a depus înscrisuri.

Prin Hotărârea nr.32485 din 24.08.2009 Casa Județeană de Pensii Cad ispus respingerea cererii întrucât petentul nu a fost supus schimbului de populație ca urmare a unui tratat bilateral, situație ce nu se încadrează în prevederile art.1 lit.c din Legea nr.189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instituite în România cu începere de la 06 septembrie 1940 până la 06 martie 1945 din motive etnice.

Pentru a pronunța această hotărâre Comisia din cadrul Casei Județene de Pensii Car eținut faptul că reclamantul este născut la data de 05.03.1944 și potrivit prevederilor Legii nr.189/2000 coroborate cu adresa Ministerului Justiției nr.1020/22.08.2005 dată în aplicarea unitară a legii amintite, persoanele născute în perioada 06.09.1940 - 06.03.1945 sunt beneficiare ale actului normativ cu condiția ca nașterea să se fi produs în termen de 300 zile de la data strămutării părinților, dată atestată de documente.

Împotriva acestei hotărâri reclamantul a formulat contestație în termen legal, solicitând anularea acesteia, cu consecința plății drepturilor aferente.

Motivează contestația în sensul că, beneficiarii Legii 189/2000 sunt toți cei născuți până la data de 06.03.1945 și ai căror părinți au fost strămutați din Bulgaria.

În susținerea afirmațiilor de mai sus reclamantul a depus înscrisuri reprezentând acte de stare civilă.

Indică drept temei legal dispozițiile Legii 189/2000.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondate motivat de faptul că, reclamantul nu a dovedit faptul că a suferit efectiv persecuțiile prevăzute de lege; pe de altă parte în septembrie 1940 reclamantul nu numai că nu era născut dar nici măcar nu era neconceput, drepturile copilului fiind recunoscute de la data concepției.

Din actele și lucrările administrate în cauză instanța reține următoarele, potrivit certificatului de naștere emis de Primăria com. jud.C se confirmă nașterea numitului la data de 05.03.1944 din părinți și.

În dovedirea strămutării părinților săi, reclamantul a depus un înscris care face dovada plecării acestora din, respectiv, o copie, neautentificată sau neînsușită de parte, a unui contract de vânzare-cumpărare între Statul Român și colonistul V.

Deși din dispozițiile art.1 din Legea 189/2000 rezultă că numai persoanele născute la data strămutării pot beneficia de drepturile stabilite de lege, Curtea va face aplicarea prezumției absolute a timpului legal al concepției. Astfel perioada concepției este timpul cuprins între a 300-a și a 180-a zi înaintea nașterii copilului care se socotește de la zi la zi.

Chiar aplicând această limită maximă a prezumției de 300 zile anterior nașterii reclamantului ca fiind cea mai lungă perioadă de concepțiune nu se ajunge la data de 09.09.1940 dată la care părinții reclamantului au părăsit D de Sud, respectiv ul.

Este important a calcula data concepției deoarece art.7 alin.1 din Decretul 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice instituie o capacitate de folosință anticipată în sensul că, drepturile copilului sunt recunoscute de la concepțiune insa numai daca el se naște.

Art.1 din OG 105/1999 așa cum a fost modificat prin Legea 189/2000 de aprobare a ordonanței, beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează:

a) a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate;

b) a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare;

c) a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu;

d) a făcut parte din detașamentele de muncă forțată;

e) a fost supraviețuitoare a trenului morții;

f) este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Din Ordonanța nr.105 / 30 august 1999 astfel cum a fost aprobată prin Legea nr.189 / 02 noiembrie 2000 titulatura actului normativ este următoarea - Ordonanță privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 06 septembrie 1940 până la 06 martie 1945 din motive etnice.

Din titulatură dar și din art.1 lit.c al legii de aprobare rezultă în mod clar îndeplinirea a trei condiții cumulative pentru a putea fi declarat beneficiar, astfel în intervalul cuprins între 06.09.1940 - 06.03.1945 persoana cetățean român să fi fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu din motive etnice.

Interpretarea pe care reclamantul o face în contestație este una simplistă și are în vedere doar faptul că este suficientă nașterea în intervalul precizat, ignorând celelalte condiții.

Rezultă din cele prezentate mai sus faptul că, reclamantul nu a făcut dovada deplină a strămutării sale efective, situație în care nu poate beneficia de dispozițiile reparatorii.

În consecință, Curtea va respinge contestația astfel formulată menținând hotărârea atacată ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca nefondată contestația în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul, domiciliat în comuna,-, județ C, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județ

Definitivă.

Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 03 decembrie 2009.

Președinte,

- -

Grefier,

- -

Red.hot.jud.-

4 ex/18.01.2010

Emis 2 com/18.01.2010

Președinte:Claudiu Răpeanu
Judecători:Claudiu Răpeanu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 605/2009. Curtea de Apel Constanta