Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 1546/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- - 18.05.2009

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1546

Ședința publică din 07 2009

PREȘEDINTE: Maria Cornelia Dascălu

JUDECĂTOR 2: Adina Pokker

JUDECĂTOR 3: Diana

GREFIER

S-au luat în examinare recursurile formulate de reclamanta și pârâta Primăria Municipiului T, împotriva sentinței civile nr. 176/24.02.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, având ca obiect refuz acordare drepturi protecție socială.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic în reprezentarea pârâtei recurente, lipsă fiind reclamanta recurentă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta pârâtei recurente depune la dosar concluzii scrise.

Instanța din oficiu invocă tardivitatea formulării recursului reclamantei și pune în discuție această excepție.

Reprezentanta pârâtei solicită admiterea excepției tardivității formulării recursului de către reclamantă.

Pe fond, reprezentanta pârâtei solicită admiterea recursului formulat de către pârâtă și respingerea recursului reclamantei pentru motivele arătate în concluziile scrise.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- din 08.05.2008, reclamanta a chemat în judecată pârâta Primăria Municipiului Reșița, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumelor reprezentând rata inflației aferentă drepturilor câștigate prin sentința civilă nr. 310/23.02.2007, pe perioada ianuarie 2007-august 2008, conform precizării de acțiune, și la plata daunelor morale, precizate oral în ședința publică din data de 24.02.2009 în cuantum de 1000 lei(RON).

Prin sentința civilă nr. 176/24.02.2009 Tribunalul C-S a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pârâta la plata sumelor reprezentând actualizarea cu rata inflației a ajutorului social pentru două persoane, datorat conform sentinței civile nr. 310/23.02.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, pe perioada ianuarie 2006 și data plății efective-august 2008.

In motivarea sentinței, s-a reținut în esență că prin sentința civilă nr. 310/23.02.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta primăria Mun. Reșița, a fost anulată Dispoziția pârâtei nr. 364/02.02.2006, prin care s-a dispus încetarea acordării ajutorului social către familia reclamantei, începând cu data de 01.01.2006, a fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei ajutorul social începând cu data de 01.01.2006 și până la pronunțarea hotărârii-23.02.2007, respingându-se celelalte pretenții ale reclamantei, referitoare la plata de prejudicii morale.

Conform susținerilor reclamantei din precizarea de acțiune depusă la dosar la data de 12.02.2009 și conform Dispoziției Primarului Mun. Reșița nr. 4243 din 30 iulie 2008, plata ajutorului social prevăzut în sentința civilă nr. 310/23.02.2007 a fost efectuată în data de 30.07.2008.

Se arată că obiectul prezentei acțiuni îl reprezintă obligarea pârâtei la plata sumelor reprezentând actualizarea cu indicele de inflație a ajutorului social datorat pe perioada ianuarie 2006-februarie 2007, pe perioada ianuarie 2006 - data plății ajutorului, respectiv august 2008, precum și obligarea pârâtei la plata de daune morale pentru prejudiciul moral provocat de neplata ajutorului social.

Se reține de către prima instanță că în ceea ce privește primul capăt de cerere, acesta este întemeiat.

Se arată că tribunalul, prin sentința civilă nr.310/23.02.2007, a anulat Dispoziția nr. 364/02.02.2006, prin care s-a dispus încetarea acordării ajutorului social și a obligat pârâta la plata ajutorului social sistat prin această dispoziție. Plata drepturilor bănești s-a făcut abia în august 2008, astfel că reclamanta a fost prejudiciată material, ținând seama de rata inflației în perioada cuprinsă între data la care trebuia să beneficieze de plata ajutorului lunar și data la care el a fost plătit.

Astfel fiind, se menționează că instanța urmează ca, în baza dispozițiilor art. 18 al 3 din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 998-999.civ. are posibilitatea să oblige pârâta la plata sumelor reprezentând actualizarea cu rata inflației a ajutorului social pentru două persoane, datorat conform sentinței civile nr. 310/23.02.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, pe perioada ianuarie 2006 și data plății efective-august 2008.

În ce privește daunele morale solicitate, instanța reține că sentința civilă mai sus arătată, prin care s-a respins solicitarea de a se acorda daune morale, prezintă autoritate de lucru judecat față de prezenta cauză. Prezumția autorității de lucru judecat prevăzută de art. 1201.civ. este o prezumție absolută, irefragabilă astfel că tribunalul nu se mai poate pronunța cu privire la oad oua cerere, având același obiect, cauză și părți. Pe cale de consecință, tribunalul a respins cererea de acordare de daune morale.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât reclamanta cât și pârâta.

Reclamanta a solicitat admiterea recursului și a acțiunii introductive, să fir obligată Primăria Reșița la rata inflației a ajutorului social pentru două persoane în perioada ianuarie 2006 - august 2008, să fie obligată pârâta la plata daunelor morale pentru stare de suferință în sumă de 1000 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că Primăria a afirmat că a executat sentința civilă nr. 3310/23.02.2007 dar nu a precizat că a făcut recurs și nici după respingerea recursurilor nu au dorit să execute sentința, un fapt doveditor fiind răspunsul cu nr. 4074/2273/01.-.

In recursul său parata a învederat că instanța de fond a admis cererea reclamantei, obligând o structură funcțională, care nu are personalitate juridică, respectiv, Primăria Reșița la acordarea unei sume de bani. Art.21 al Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificări și completări, precizează în mod expres faptul că unitățile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului d e înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice în condițiile legii.Art.77 al Legii nr.215/2001, republicată, cu modificări și completări, precizează faptul că primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria.municipiului,care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

De asemenea, potrivit art.62 alin.1 al Legii nr.215/2001, republicată, cu modificări și completări, Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoane fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție.

Potrivit art.115 alin.1, lit. a) ale Legii nr.215/2001, republicată, modificată și completată ulterior, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce-i revine, primarul emite dispoziții.

Totodată, art.12 alin.1 al Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, precizează faptul că stabilirea dreptului la ajutor social și a cuantumului acestuia se face prin dispoziția scrisă a primarului.

De asemenea, art.30 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat cu modificările și completările ulterioare, precizează faptul că Dispoziția Primarului privind acordarea, neacordarea, modificarea, suspendarea, încetarea plății drepturilor prevăzute de prezenta lege, schimbarea titularului acestora, precum și cea de recuperare a sumelor încasate necuvenit se pot ataca potrivit Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 cu modificările ulterioare.

Se mai arată că instanța de fond, deși a reținut faptul că "prin Sentința civilă a Tribunalului C-S nr.310/23.02.2007, pronunțată în dosar nr-, a fost admisă acțiunea, reclamantei, a fost anulată Dispoziția Primarului municipiului Reșița nr.364/02.02.2006, prin care s-a dispus-încetarea acordării ajutorului social familiei, începând cu data de 01.01.2006, fiind obligată să-i plătească reclamantei ajutorul social începând cu data de 01.01.2006 și până la pronunțarea hotărârii: 23.02.2007, respingându-se celelalte pretenții ale reclamantei referitoare la plata de* prejudicii morale", totuși a obligat-o să-i plătească reclamantei, sumele actualizate cu rata inflației a ajutorului social pentru două persoane, pe perioada ianuarie 2006 - august 2008.

Prin Sentința civilă nr.310/23.02.2007 a Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr- am fost obligați să-i plătim reclamantei ajutorul social începând cu data de 01.01.2006 și până la pronunțarea hotărârii, respectiv, 23.02.2009.

Această hotărâre a Tribunalului C-S a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursurilor declarate de reclamanta - dar și de către Primăria municipiului Reșița.

Ulterior, prin cererea din data de 11.01.2008, înregistrată în același dosar - al Tribunalului C-S, reclamanta a solicitat îndreptarea erorii materiale din Sentința civilă nr.310/2007 a Tribunalului C- în motivarea acestei cereri de îndreptare a erorii materiale, reclamanta, a arătat că "prin acțiune a solicitat ajutorul social minim garantat de la 1 ianuarie 2006, alocația complementară și starea de suferință în valoare de 800 lei până la soluționarea cauzei, iar instanța a reținut că ea a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 800 lei, începând cu 1 ianuarie 2006 până la soluționarea cauzei, reprezentând ajutorul social minim garantat alocația complementară și starea de suferință. Reclamanta a precizat că din acest motiv nu a putut pune în executare sentința și că aceeași eroare a fost preluată de pârâtă în formularea recursului și că prin Decizia Curții de APEL TIMIȘOARAs -a confirmat că suma de 800 lei reprezenta nu ajutorul social, ci daunele morale. Prin urmare, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata ajutorului social pe perioada 1 ianuarie 2006 - 23 februarie 2007, cu aplicarea ratei inflației de la pronunțarea sentinței, până la 25 octombrie 2007."

Cererea reclamantei de îndreptare a erorii materiale a fost respinsă prin încheierea Camerei de Consiliu din data de 28 ianuarie 2008, pronunțată în dosar nr- a Tribunalului C-

De asemenea se arată că instanța de fond a luat în considerare susținerile reclamantei, în motivarea acțiunii, privitor la actualizarea sumelor de bani la rata inflației, respectiv faptul că "sentința civilă mai sus menționată nu putea fi pusă în executare deoarece pârâta a fost împotriva ei și a folosit căile de atac, făcând recurs. Avându-se în vedere că, parcurgând etapele recursului, valoarea banilor nu mai corespunde, reclamanta a solicitat pârâtei să-i fie luate ca bază de calcul la ajutorul social și rata inflației."

Prin urmare, instanța de fond, a admis cererea reclamantei, având în vedere motivarea acțiunii acesteia referitoare la faptul că Sentința civilă nr.310/2006 a Tribunalului C-S nu a putut fi pusă în executare, întrucât am declarat recurs.

Ori, așa cum se poate observa, din chiar conținutul Deciziei civile a Curții de APEL TIMIȘOARA, și reclamanta a formulat recurs împotriva Sentinței civile a Tribunalului C-S nr.310/2007 în dosar nr-. Ba mai mult, reclamanta, la data de 11.01.2008, a formulat în același dosar nr-, cerere de îndreptare a erorii materiale, prin care a solicitat actualizarea sumelor de bani la rata inflației, cerere ce a fost însa respinsă prin încheierea Camerei de Consiliu a Tribunalului C-S din data de 28.01.2008.

Instanța de fond nu a luat în considerare faptul că prin Sentința civilă nr.310/23.02.2007 a Tribunalului C-S pronunțată în dosar nr-, (rămasă definitivă și irevocabilă, prin respingerea recursurilor de către Curtea de APEL TIMIȘOARA și prin încheierea Camerei de Consiliu din data de 28.01.2008, de respingere a îndreptării erorii materiale pronunțată în dosar nr-), au fost obligați să-i plătească reclamantei ajutorul social începând cu data de 1 ianuarie 2006 și până la pronunțarea hotărârii, respectiv 23 februarie 2007.

Prim Sentința civilă nr.310/23.02.2007 a Tribunalului C-S pronunțată în dosar nr-, (rămasă definitivă și irevocabilă, prin respingerea recursurilor de către Curtea de APEL TIMIȘOARA și prin încheierea Camerei de Consiliu din data de 28.01.2008, de respingere a îndreptării erorii materiale pronunțată în dosar nr-), am fost obligați să-i plătim reclamantei ajutorul social începând cu data de 1 ianuarie 2006 și până la pronunțarea hotărârii, respectiv 23 februarie 2007. Prin urmare, în Sentința civilă nr.310/2007 a Tribunalului C-S, rămasă definitivă și irevocabilă, se specifică clar perioada pentru care suntem obligați la plata ajutorului social către reclamanta, respectiv 01.01.2006 până la data de 23.02.2007, fără a se preciza faptul că plata ajutorului social se va face actualizat la rata inflației.

Instanța de fond nu a luat în considerare faptul că Sentința civilă nr.310/23.02.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, rămasă definitivă și irevocabilă, a fost pusă în executare prin Dispoziția nr.423/30.07.2008 a Primarului municipiului Reșița, Dispoziție ce nu a fost contestată de către reclamantă potrivit prevederilor art.7 alin.1 șiart.11alin.1 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, modificată și completată.

Prin Dispoziția Primarului municipiului Reșița nr.4243/30.07.2008 privind acordarea ajutorului social doamnei, pentru două persoane, pe perioada ianuarie 2006-februarie 2007, în baza Sentinței civile nr.310/23.02.2007 a Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr-, s-a acordat doamnei, suma de 2001 lei reprezentând ajutorul social așa cum s-a menționat în Sentința nr.310/23.02.2007 a Tribunalului C-

Reclamanta nu a solicitat Primarului municipiului Reșița, revocarea în tot sau în parte a Dispoziției nr.4243/30.07.2008 (prin care s-a pus în executare Sentința civilă nr.310/23.02.2007 a Tribunalului C-S), astfel cum prevede art.7 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acestui text de lege, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității emitente, sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte a acestuia.

Mai mult, această dispoziție nu a fost contestată pe calea contenciosului administrativ și nu face nici obiectul prezentei acțiuni. Reclamanta a acceptat sumele de bani, fără a face contestație la Dispoziția prin care s-a pus în executare Sentința Tribunalului C-S, conform procedurii prevăzute de Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare (art.7 alin.1 și art. 11 alin.1).

Instanța de fond nu a luat în considerare faptul că, prin Dispoziția nr.4243/30.07.2008 a Primarului municipiului Reșița privind achitare ajutorului social doamnei, pentru două persoane, pe perioada ianuarie 2006-februarie 2007, în baza Sentinței civile nr.310/23.02.2007 a Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr-, cauza a rămas fără obiect.

Art. 12 alin.1 al Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, precizează faptul că stabilirea dreptului la ajutor social și a cuantumului acestuia se face prin dispoziția scrisă a primarului. De asemenea, art.30 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat cu modificările și completările ulterioare, precizează faptul că Dispoziția Primarului privind acordarea, neacordarea, modificarea, suspendarea, încetarea plății drepturilor prevăzute de prezenta lege, schimbarea titularului acestora, precum și cea de recuperare a sumelor încasate necuvenit se pot ataca potrivit Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 cu modificările ulterioare.

Obiectul cauzei îl constituie refuz acordare drepturi. Prin precizarea de acțiune formulată în cauză, reclamanta a solicitat actualizarea la rata inflației a ajutorului social stabilit prin Sentința civilă nr.310/23.02.2007 a Tribunalului C- Având în vedere prevederile Sentinței civile nr.310/23.02.2008 a Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr- (sentință rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursurilor) și ținând cont și de încheierea Camerei de Consiliu din data de 28 ianuarie 2008, pronunțată în același dosar, prin Dispoziția nr. 4243/30.07.2008 a Primarului municipiului Reșița, doamnei i-a fost stabilit și achitat ajutorii*! social pentru perioada ianuarie 2006-februarie 2007. Prin urmare, cauza a rămas fără obiect, întrucât, punându-se în executare o hotărâre judecătorească printr-o dispoziție a Primarului municipiului Reșița, necontestată de reclamantă, conform Legii nr.554/2004, nu mai poate fi pus în discuție refuzul achitării ajutorului social stabilit printr-o Sentință judecătorească.

Instanța nu a luat în considerare faptul că ajutorul social se acordă în baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare și, ca urmare nu poate fi indexat la rata inflației, ajutorul social indexându-se prin Hotărâri ale Guvernului.

Art.1 alin.2 din Legea nr.416/2001, modificată și completată prevede în mod expres faptul că venitul minim garantat se asigură prin acordarea ajutorului social lunar, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

Art.4 alin.3 din Legea nr.416/2001, modificată și completată, prevede în mod expres faptul că nivelul venitului minim garantat se indexează anual prin hotărâre a Guvernului, în raport cu evoluția prețurilor de consum.

Prin urmare, având în vedere faptul că Legea precizează în mod expres faptul că nivelul venitului minim garantat se indexează anual prin hotărâri ale Guvernului, nu poate fi indexat la rata inflației.

Ajutorul social se acordă în conformitate cu prevederile Legii nr.416/2001, privind venitul minim garantat, cu modificările și compleltările ulterioare. Acest act normativ cuprinde reglementări privitoare la termenul de familie, la nivelul venitului minim garantat, la stabilirea cuantumului ajutoruluim social, la stabilirea și plata ajutorului social, la obligațiile beneficiarilor de ajutor social, la suspendarea și încetarea plății ajutorului social.

Prin urmare, instanța de fond, obligându-ne, prin Sentința civilă nr.176/24.02.2009 pronunțată în acest dosar, să-i achităm doamnei ajutorul social actualizat la rata inflației, pe perioada ianuarie 2006 - august 2008, încalcă prevederile Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Așa cum s-a arătat, ajutorul social se acordă în baza unei legi speciale iar nivelul venitului minim garantat se indexează anual prin Hotărâre a Guvernului, astfel cum prevede art.4 alin3 al Legii nr.416/2001.

Mai mult, de la data rămânerii definitive și irevocabile a Hotărârii instanței judecătorești, reclamanta nu a solicitat acordarea ajutorului social în baza Legii nr.416/2001, printr-o cerere și o declarație pe proprie răspundere însoțită de actele doveditoare prevăzute de acest act normativ, înregistrate la Primarul localității în a cărei rază teritorială își are domiciliul.

Legea nr.416/2001 prevede în mod expres modalitatea și condițiile de acordare a ajutorului social. Astfel că ajutorul social se acordă în baza unei cereri și a unei declarații pe propria răspundere, a documentelor anexate care se înregistrează la Primarul localității din raza teritorială unde domiciliază sau are reședința titularul cererii (art.10) Cererea trebuie însoțită de actele doveditoare, se efectuează o anchetă socială care stă la baza acordării ajutorului social, se stabilește pentru familia respectivă numărul de ore pe care trebuie să le efectueze.

Potrivit art.5 alini al Legii nr.416/2001, modificată și completată, cuantumul ajutorului social se stabilește ca diferență între veniturile prevăzute la art.4 (venitul minim garantat stabilit de lege, în funcție de numărul de persoane) și venitul net lunar al familiei sau persoanei singure.

În concluzie, apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind dată cu încălcarea prevederilor Legii nr.416/2001, pentru că ajutorul social în nici un caz nu poate fi indexat la rata inflației atâta timp cât Legea nr.416/2001 prevede în mod expres faptul că nivelul venitului minim garantat se indexează anual prin Hotărâre a Guvernului, în raport cu evoluția prețurilor de consum iar cuantumul ajutorului social se stabilește ca diferență între venitul minim garantat prevăzut la art.4 din Legea nr.416/2001 și venitul net lunar al familiei sau persoanei singure.

Se precizează faptul că suma de 2001 lei prevăzuta și achitată doamnei prin Dispoziția nr.4243/30.07.2008 a Primarului municipiului Reșița, prin care s-a pus în executare Sentința civilă nr.310/2007 a Tribunalului C-S, s-a calculat în conformitate cu prevederile art.4 și art.5 ale Legii nr 416/2001 privind venitul minim garantat, republicată, modificată și completată ulterior. Precizăm încă cedată faptul că această dispoziție nu a fost contestată de către reclamantă, potrivit procedurii prevăzute de Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, reclamanta acceptând sumele de bani.

Instanța de fond i-a obligat în mod greșit și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 36 lei cheltuieli reprezentând contravaloarea procurii notariale.

Având în vedere considerentele de mai sus, solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat, să modificați sentința recurată în sensul casării Sentinței nr. 176/24.02.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, jar pe fond să respingeți acțiunea reclamantei, ca fiind inadmisibilă în drept, netemeinică și nelegală, întrucât prin acțiunea în contencios administrativ, reclamanta a chemat în judecată o structură funcțională care nu are personalitate juridică, nefiind subiect de drept și totodată pretențiile reclamantei de actualizare ajutorului social la rata inflației și acordarea de daune morale încalcă prevederile Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În dreptau fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod Procedură Civilă, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Legea nr.215/2001

Examinând recursurile de față, prin raportare la motivele invocate, precum și sub toate aspectele conform art.304 ind 1 Cod proc civ, Curtea constată următoarele:

In ceea ce privește recursul promovat de către reclamantă, Curtea constată că excepția tardivității recursului este întemeiata. Astfel fiind, Curtea constată că prezenta sentință a fost comunicată reclamantei la data de 25.03.2009 iar reclamanta a promovat recursul abia la data de 18.06.2009, cu depășirea termenului legal de 15 zile, consacrat în articolul 301 alin. 1 Cod proc civ.

In ceea ce privește critica pe fond a soluției primei instanțe, din cererea de recurs a pârâtei, Curtea constată că obiectul acțiunii a fost reprezentat de cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumelor reprezentând actualizarea cu indicele de inflație a ajutorului social datorat pe perioada ianuarie 2006-februarie 2007, pe perioada ianuarie 2006 - data plății ajutorului, respectiv august 2008, precum și obligarea pârâtei la plata de daune morale pentru prejudiciul moral provocat de neplata ajutorului social.

Curtea va analiza soluția instanței de fond prin raportare la sentința civilă nr. 310/23.02.2007 pronunțată de Tribunalul C-

Prin sentința civilă nr. 310/23.02.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- instanța, la cererea reclamantei a dispus anularea Dispoziției nr. 364/02.02.2006, prin care s-a dispus încetarea acordării ajutorului social și a obligat pârâta la plata ajutorului social sistat prin această dispoziție, începând cu data de 1 ianuarie 2006 și până la data de 23.02.2007.

Plata drepturilor bănești mai sus precizate s-a făcut abia în august 2008.

Curtea nu poate reține susținerea pârâtei din recursul formulat ca sumele care se acorda în baza Legii 416/2001 sunt stabilite prin raportare la diferența între veniturile prevăzute la art. 4 din lege și venitul net lunar al familiei, precum și afirmația că nivelul venitului minim garantat se indexează anual prin Hotărârea Guvernului,întrucât din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale stabilirea sumei are în vedere perioada vizată in sentința invocată de către reclamanta, fără însă a acoperi prejudiciul cauzat acesteia prin plata cu întârziere a acestor drepturi bănești.

Curtea constată că prin neplata la termen a drepturilor bănești consacrate printr-o hotărâre judecătorească reclamanta a fost prejudiciată material, ținând seama de rata inflației în perioada cuprinsă între data la care trebuia să beneficieze de plata ajutorului lunar și data la care acest ajutor a fost efectiv plătit, și anume ianuarie 2006-august 2008.

Curtea apreciază că soluția primei instanțe a fost corectă în acest sens, fiind întemeiată în mod legal pe dispozițiile art. 18 al 3 din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 998-999. civ.

Față de dispozițiile mai sus menționate, Curtea va respinge recursul reclamantei ca fiind tardiv și recursul pârâtei ca fiind neîntemeiat.

Curtea va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția tardivității formulării cererii de recurs de către reclamanta.

Respinge recursul formulat de reclamanta în contradictoriu cu pârâta primăria Municipiului Reșița împotriva sentinței civile nr.176/24.02.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- ca fiind tardiv formulată.

Respinge recursul formulat de pârâtă împotriva sentinței menționate ca fiind neîntemeiat.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 07 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

Prima instanță - Tribunalul C-

Judecător -

Red. DD - 21.12.2009

Tehnored LM -21.12.2009

2 e4xpl/SM

Președinte:Maria Cornelia Dascălu
Judecători:Maria Cornelia Dascălu, Adina Pokker, Diana

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 1546/2009. Curtea de Apel Timisoara