Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 2420/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2420/2009
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 3: Axente Irinel
GREFIER
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul formulat de pârâta AGENTIA JUDETEANA PENTRU SOCIALE C, împotriva sentinței civile nr. 1328/2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul cu nr-, în contradictoriu cu reclamanta, având ca obiect refuz acordare drepturi protecție sociala (persoane cu handicap, protecția copilului) emitere decizie indemnizație pentru creșterea copiilor.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de 07.10.2009 s-a depus la dosar, de către reclamanta-intimată concluzii scrise.
De asemenea se constată faptul că prin încheierea de ședință din data de 01.10.2009 s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1328/2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul cu nr-, s-a admis cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale C, așa cum a fost precizată și completată.
S-a anulat decizia nr. 15576/19.05.2008 emisă de Direcția de Muncă și Protecție Socială C și a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie în favoarea reclamantei prin care să i se stabilească o indemnizație pentru creșterea copilului în cuantum de 1.200 lei, începând cu luna ianuarie 2008 și până în luna august 2009, precum și la plata indemnizației de concediu lunare restante.
A fost obligată pârâta la plata, în favoarea reclamantei, a sumei de 1128 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, la data de 15.12.2007, reclamanta a născut 2 copii gemeni, aspect ce rezultă din certificatele de naștere nr. - și - din 19.12.2007. În urma cererii formulate de reclamantă, pârâta a emis decizia nr. 15576/19.05.2008 prin care i-a acordat indemnizația pentru creșterea copilului în cuantum de 600 lei/lună începând cu data de 27.01.2008, în temeiul dispozițiilor OUG nr. 148/2005 și a HG nr. 1025/2006, reclamanta a formulat contestație împotriva acestei decizii la pârâtă, solicitând să i se acorde suma de 1200 lei/lună cu titlu de indemnizație pentru creșterea celor doi minori, dar cererea sa a fost respinsă prin adresa nr. 8974/50/28.10.2008. În motivare, pârâta a arătat că, în conformitate cu art. 6 din OUG nr. 148/2005, concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului până la 2 ani sau după caz stimulentul se acordă pentru primele 3 nașteri după 01.01.2006, iar în cazul în care se suprapun 2 sau mai multe situații de natură a genera dreptul la concediu pentru creșterea copilului, acest concediu poate fi prelungit corespunzător pe toată durata concediului, acordându-se o singură indemnizație lunară de concediu pentru creșterea copilului până la 2 ani. Indemnizația lunară este aferentă concediului pentru creșterea copilului/copiilor până la 2 ani și legea nu permite acordarea a 2 sau mai multe indemnizații concomitent în funcție de numărul copiilor aflați în întreținerea familiei și care sunt în vârstă de până la 2, respectiv 3 ani pe durata aceluiași concediu.
Contrar susținerilor pârâtei, tribunalul a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 6 din OUG nr. 148/2005, concediul si indemnizația lunara prevăzute la art. 1, respectiv la art. 2, precum si stimulentul prevăzut la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate in una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2), după data de 1 ianuarie 2006. În aplicarea OUG nr. 148/2005 a fost adoptată HG nr. 1025/2006 care, la art. 3 alin. 1, definește nașterea ca fiind aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii. Aceste dispoziții nu au putut fi, însă, reținute în cauză, în condițiile în care HG nr. 1025/2006 completează în mod nelegal un act normativ cu forță superioară, respectiv OUG nr. 148/2005, contrar prevederilor Legii nr. 24/2000. Astfel, acordarea indemnizației lunare a fost raportată prin art. 6 din OUG nr. 148/2005 la numărul copiilor născuți și nu la numărul nașterilor, motiv pentru care susținerea pârâtei în sensul că indemnizația se acordă în funcție de numărul nașterilor nu a putut fi reținută. Această concluzie se desprinde cu atât mai mult cu cât indemnizația la care face referire OUG nr. 148/2005 reprezintă un drept al copilului iar părintele cu o sarcină multiplă nu poate fi discriminat în raport de părintele cu sarcini succesive.
Pentru considerentele expuse anterior, tribunalul a constatat că decizia nr. 15576/19.05.2008 emisă de pârâtă a fost nelegală, motiv pentru care a admis cererea formulată și a dispus în consecință.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată la plata, în favoarea reclamantei, a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, respectiv contravaloarea onorariului de avocat.
-. Împotriva acestei hotărâri declarat recurs pârâta AGENTIA JUDETEANA PENTRU SOCIALE C, solicitând casarea sentinței în temeiul art.304 pct. 7-9.pr.civ.
În motivarea recursului pârâta arată că, rin p. Sentința a cărei casare o solicită, instanța de judecata a obligat AJPS C sa acorde reclamantei-intimate, pentru perioada in care aceasta se găsește in concediu pentru creștere copil prevăzut la art. 1 din OUG nr. 148/2005,respectiv 21.01.2008-15.12.2009, doua indemnizații întrucât are doi copii născuți dintr-o sarcina gemelara.
Solicită să se constate ca aceasta soluție data de instanța a fost netemeinica si nelegala si a fost data cu încălcarea esențiala si evidenta a legii si se datorează aplicării eronate de către instanța de judecata a textului art. 1 din OUG nr. 148/2005 aprobata prin Legea nr. 7/2007.
Solicită acest lucru având in vedere faptul ca legiuitorul, tocmai pentru ca nu exista un temei legal pentru acordarea a doua indemnizații in perioada unui singur concediu pentru creștere copil pana la 2 ani, a legiferat acordarea unei sume de bani in plus pentru părintele care se afla in concediu pentru creștere copil si are gemeni, tripleți, etc. prin Legea nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din OUG nr. 148/2005 astfel, citam" Cuantumul indemnizației prevăzute la art. 1 alin. 1 se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcina gemelara, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere", lege care a fost publicat in Monitorul oficial al României sub nr. 403 din data de 15.06.2009. Potrivit art. 60 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, dispozițiile de modificare si de completare a legilor se incorporează de la data intrării lor in vigoare, in actul de baza, identificându-se cu acesta. Astfel, in noua reglementare privind majorarea cuantumului indemnizației pentru creștere copil pana la 2 ani cu cei 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcina gemelara intra in vigoare de la data de 18.06.2009, data cu care dna. are dreptul la încă 600 lei pentru cel de al doilea copil născut dintr-o sarcina gemelara la data de 15.12.2007 si pana la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani.
de faptul ca la data de 18.06.2009 legiuitorul a legiferat prin Legea nr. 239/2009 dreptul părintelui care are doi sau mai mulți copii născuți dintr-o sarcina gemelara, si care se găsește in concediul pentru creșterea copilului, la o majorare a indemnizației stabilita cu încă 600 lei ( pentru fiecare copil născut dintr-o sarcina gemelara, începând cu cel de al doilea copil), rezulta faptul ca pana la aceasta data acest drept nu exista, iar instanța de judecata, prin sentința nr. 1328/2009 a acordat drepturi in afara cadrului legal existent, fiind intr-o eroare privind acordarea acestor drepturi, conf. oua nr.-.
Mai mult, din conținutul sentinței rezulta ca la termenul de judecata reprezentantul reclamantei a depus copia proiectului de lege pentru completarea art. 1 din OUG nr. 148/2005, ceea ca înseamnă ca instanța trebui a sa aibă in vedere ca, atât la data la care reclamanta a solicitat acest drept ( indemnizație dubla) cat si la data pronunțării santinei nu exista temei pentru acordarea unei indemnizații pentru creștere copil in cuantum dublu.
Solicită respingerea cheltuielilor de judecata întrucât nu cu rea voința nu i s-a soluționat in mod favorabil cererea reclamantei întrucât pana la apariția Legii nr. 239/2009 nu exista temei regal pentru acest drept. Începând cu data de 18.06.2009 dna. are dreptul la încă o indemnizație de 600 lei pentru fiecare copil născut la data de 15.12.2007, conf. Legii nr. 239/2009, fapt pentru care ii comunicam sa depună o cerere in acest sens la registratura AJPS C str. -, nr. 2 Cluj-
III. Prin întâmpinare și concluziile scrise înregistrate de reclamanta se arată că prin sentința civilă nr. 1328/15.05.2009, instanța de fond a admis cererea de chemare în judecată formulată si în consecință a dispus anularea deciziei nr. 15576/19.05.2008 emisă de Direcția de Muncă și Protecție Socială C, obligarea recurentei-parate la emiterea unei noi decizii prin care să mi se stabilească o indemnizație pentru creșterea copilului în cuantum de 1.200 lei, începând cu luna ianuarie 2008 si în luna august 2009, precum si la plata indemnizației de concediu lunare restante. De asemenea instanța de fond a admis si pititul referitor la obligarea recurentei-parate la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.128 lei, cheltuieli care au fost efectuate pentru consultarea, angajarea si reprezentarea În instanței de către un avocat.
Examinând recursul declarat în cauză, Curtea reține că este nefundat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Pentru a clarifica aspectul litigios din prezenta cauză, trebuie să pornim de la finalitatea urmărită de actului normativ ce reglementează indemnizația pentru creșterea copilului, în raport de aceasta examinând dacă există sau nu o discriminare între mamele care au un singur copil sau dau naștere la gemeni, tripleți
Astfel, rațiunea ordonanței este, după cum îi spune și denumirea și după cum reiese din nota de fundamentare, aceea de a susține familia în vederea creșterii copilului, iar modalitățile de susținere sunt, în principal, concediul pentru îngrijirea copilului și indemnizația pentru creșterea copilului.
Dacă în privința primei modalități, recte concediul pentru îngrijirea copilului nu există nici o discuție cu privire la numărul de concedii acordate pentru ipoteza nașterii de gemeni (în sensul de a se acorda 2+2 ani sau de a beneficia ambii părinți), acesta depinzând în mod explicit de vârsta copilului (textul este foarte clar, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani), nu același lucru se poate spune despre indemnizația pentru creșterea copilului.
Așa cum a statuat, în interpretare, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 1947/2007 și ulterior prin Decizia nr. 3386/2008, în soluționarea excepției de nelegalitate a art. 2 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor nr.OUG 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului aprobate prin nr.HG 1825/2005, "Instanța de fond a apreciat corect că acordarea indemnizației lunare a fost raportată prin art. 6 din nr.OUG 148/2005la numărul copiilor născuți, iar nu la numărul nașterilor, situație în care dispozițiile art. 2 din normele metodologice sunt nelegale. nașterea ca reprezentând aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii, art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1825/2005 completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară în aplicarea căruia a fost adoptat șiîncalcă principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă și multiplă".
Chiar dacă decizia ÎCCJ nu se impune în prezenta cauză cu autoritate de lucru judecat, ea poate fi reținută de instanță în considerarea interpretării pe care o dă implicit naturii juridice a indemnizației, anume ca un drept al copilului, astfel încât principiul nediscriminării între aceștia, după cum provin din sarcini simple sau multiple, să fie aplicabil la speță.
Mai mult, ÎCCJ statuează expressis verbis că "va fi respinsă și susținerea recurentului că indemnizația lunară nu reprezintă o măsură de protecție a copilului, cu atât mai mult cu cât beneficiarul dreptului rezultă din norma legală cuprinsă în art. 6 din ordonanța de urgență și nu poate fi stabilit prin trimitere la actele normative referitoare la alte forme de protecție socială".
Instanța nu vede cum o sumă acordată independent de numărul copiilor rezultați dintr-o naștere constituie o înlocuire justă și în adevăratul sens al cuvântului a venitului salarial al părintelui aflat într-o atare situație, apreciind că, în interpretarea dată de recurentă, ea nu își îndeplinește rolul declarat.
La toate acestea se adaugă, aspect deloc neglijabil în economia argumentării, și caracterul imprevizibil al nașterii de gemeni, imposibilitatea de prevedere și/sau de influențare a sarcinii din partea părinților. Prin urmare, nu poate fi vorba nici de niște efecte ale mai multor sarcini succesive, care să fi fost asumate în cunoștință de cauză.
Curtea împărtășește susținerile intimatei în sensul că OUG nr. 148/2005 nu definește nașterea, astfel că nu se justifică o interpretare diferită pentru faptul ce derivă din naștere față de celelalte situații generatoare ale drepturilor solicitate, singura concluzie logică, rațională și rezonabilă fiind aceea că în cazul nașterii elementul de referință trebuie să fie numărul copiilor, iar nu cel al nașterilor.
Că este așa, o dovedește și opțiunea legiuitorului care, ulterior, a validat această practică judiciară prin adoptarea Legii nr. 239/2009 prin care s-a modificat art. 2 din OUG nr. 148/2005 recunoscând astfel dreptul la îndemnizația stabilită de lege pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere.
În speță însă, nu se pune problema aplicării retroactive a dispozițiilor legii nori care recunoaște formal acest drept ci se pune problema rezolvării raportului juridic de asigurări sociale reliefat prin actul administrativ supus contenciosului administrativ prin prisma dreptului existent la data nașterii gemenilor, dar ținând seama de interpretarea dată normei legale prin deciziile ÎCCJ mai înainte menționate.
Așa fiind, sentința Tribunalului este legală și temeinică sub acest aspect, nefiind dat niciunul din motivele de ordine publică care să conducă la casarea acesteia pentru nelegalitate. Împrejurarea că reclamanta a depus la dosar copia proiectului de lege, act normativ ce a fost adoptat și publicat ulterior pronunțării sentinței, nici măcar nu pune problema afectării principiului neretroactivității legii de vreme ce dreptul este recunoscut formal prin lege abia la data de 13 iunie 2009 când intră în vigoare Legea nr. 239/2009, dată care se situează cu mult peste data de 15 mai 2009 când s-a pronunțat hotărârea recurată.
Pe de altă parte, Curtea observă că Tribunalul nici nu a luat în analiză în cuprinsul considerentelor sentinței o astfel de variantă ci a aplicat dreptul pertinent incident speței în vigoare la data soluționării cauzei evident în interpretarea evolutivă a jurisdicției supreme.
Cât privește cheltuielile de judecată acordate de instanța de fond reclamantei se constată că s-a procedat în mod corect și legal în aplicarea dispozițiilor de principiu prevăzute de art. 274.pr.civ.
Lipsa de temei legal invocată de recurent pentru nerezolvarea cererii pe cale administrativă nu-l pune pe judecător în situația de a nu rezolva cererea în spiritul legii apelând la principiile generale de drept, în caz contrar l-ar pune în situația de a nesocoti dispozițiile de principiu din art. 3 ale Codului civil. Totodată, în faza de rezolvare administrativă a cererii intimata ca organ al administrației de stat învestită cu puterea de a pune în executare dreptul putea și trebuia să rezolve cererea reclamantei de o manieră satisfăcătoare, având suficiente elemente că cererea acesteia va fi rezolvată favorabil de către jurisdicția de contencios administrativ. Și este așa, deoarece practica judiciară de interpretare a dispozițiilor OUG nr. 148/2005, opozabilă implicit și intimatei (decizia nr. 2330 din 14 decembrie 2007 Curții de Apel Cluj depusă la dosarul instanței de fond filele 16-7, sentințele civile nr. 359 din 22 septembrie 2006 și nr. 546 din 11 decembrie 2006 ale Curții de Apel Cluj irevocabile prin decizii ale ÎCCJ- depuse la rândul lor în copie la dosarul instanței de fond) s-a stabilizat cu mult timp în urmă în sensul recunoașterii dreptului la indemnizație pentru fiecare copil rezultat din nașterea gemelară. Așa fiind, reclamanta a avut drept temei și legitimă să-i fie rezolvată favorabil cererea fără a apela la justiție, iar administrația de profil a avut suficiente elemente de fapt și de drept să soluționeze favorabil cererea fără să fie neapărat necesară intervenția instanței judecătorești.
Într-o astfel de ambianță, raportat și la poziția susținută cu vehemență atât în fața instanței de fond cât și în recurs, Curtea statuează că în mod corect s-a reținut că intimata este în culpă procesuală pentru generarea acestui litigiu și cum aceasta a căzut în pretenții în mod just a fost obligată și la plata cheltuielilor de judecată pe care partea care a câștigat le-a dovedit că le-a făcut cu prilejul soluționării litigiului.
Față de cele arătate, Curtea apreciază recursul pârâtei ca nefondat, astfel că, în temeiul disp. art. 312.pr.civ. îl va respinge în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta AGENTIA JUDETEANA PENTRU SOCIALE C, împotriva sentinței civile nr. 1328/2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - ---
Red./Dact.M/4 ex
Jud.fond:
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Delia Marusciac, Axente Irinel
