Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 1068/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA OPERATOR 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--18.06.2008

DECIZIA CIVILĂ NR.1068

Ședința publică din 22 octombrie 2008

PREȘEDINTE: Rodica Olaru

JUDECĂTOR 2: Victoria Catargiu

JUDECĂTOR 3: Mircea Ionel

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul recurent împotriva sentinței civile nr.434/7.05.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Prefectul Județului T, Primarul comunei, Inspectoratul de Poliție T, G, Consiliul Local al Comunei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj, având ca obiect refuz soluționare cerere.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru intimatul Prefectul Jud. T consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, răspuns la întâmpinare din partea reclamantului

Nemaifiind alte cererii de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată finalizată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentanta intimatului Prefectul județului T- consilier juridic solicită respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.

CURTEA

Asupra recursului de ață constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.434 din 7 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții PREFECTUL JUDEȚULUI T, PRIMARUL COMUNEI, INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDEȚULUI T - POSTUL DE POLIȚIE, G, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, PARCHETUL DE PE JUDECATORIA LUGOJ, și -, a obligat reclamantul la plata către pârâții PRIMARUL COMUNEI și CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI a sumei de 714 lei reprezentând cheltuieli de judecată, compuse din onorariu avocat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr- la data de 21.12.2007, reclamantul a solicitat instanței de judecată, în contradictoriu cu pârâții PREFECTUL JUDEȚULUI T, PRIMARUL COMUNEI, INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDEȚULUI T - POSTUL DE POLIȚIE, G, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, PARCHETUL DE PE JUDECATORIA LUGOJ, și -, să se constate că pârâții PREFECTUL JUDEȚULUI T și nu au soluționat cererea sa înregistrată sub nr. 8025/20.06.2007, prin care a reclamat abuzurile săvârșite de pârâții, G și, solicitând admiterea acțiunii.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că i s-a vătămat dreptul la informație, prin nesoluționarea cererii 8025/20.06.2007, prin care a reclamant abuzurile și nelegalitățile săvârșite de pârâtul. Reclamantul a arătat că acest pârât a venit în satul cu cca. 500 ovine, ocupă fostul CAP și are domiciliul în Comuna, nr. 46, imobil aparținând pârâtei, soția pârâtului, consilier local la consiliul Local și care împreună cu Primarul Comunei, au afaceri cu pârâtul.

Reclamantul a arătat că astfel pârâtul utilizează gratuit proprietatea publică și privată a satului.

De asemenea, s-a arătat că pârâtul, a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva pârâților și prin Rezoluția din 08.11.2007, pentru art. 217, 220 li art. 246.pr.pen.

Față de aceste considerente, reclamantul a solicitat anularea, ca netemeinică și nelegală a rezoluției din data de 08.11.2007 dată de pârâtul PARCHETUL DE PE JUDECATORIA LUGOJ, în dosarul nr. 1529/P/2007, obligarea pârâtului la daune morale de 100 lei / zi, cu motivarea că nu a soluționat cererea nr. 8025/20.06.2007.

În drept, reclamantul a învederat dispozițiilor art. 51 alin. 4 Constituția României și art. 8 alin. 1 din nr.OG 27/30.01.2002.

La data de 15.02.2008, pârâtul PREFECTUL JUDEȚULUI T, a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a arătat că rin p. petiția cu numărul 8025/2007, reclamantul a semnalat instituției o serie de aspecte legate de activitatea primarului, a unui lucrător al poliției locale, respectiv a unui consilier local din comuna. Faptele la care face referire reclamantul privesc instalarea, fără forme legale, din luna decembrie 2006 în satul, a unui cioban care are în proprietate peste 500 de oi, precum și pășunarea acestora nu numai pe pășunea comunală, ci și pe terenurile aflate în proprietatea unor persoane fizice.

Pârâtul PREFECTUL JUDEȚULUI a arătat că în ceea ce privește stabilirea domiciliului ciobanului pe raza comunei, din informațiile transmise instituției de Primăria comunei, rezultă că pârâtul nu deține o locuință din fondul locativ al comunei, el fiind titularul unui contract de închiriere încheiat cu proprietarul locuinței de la nr. 46 din, iar dreptul fiecărui cetățean de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară este un drept constituțional, care nu poate fi îngrădit de autoritățile locale.

Referitor la cel de-al doilea aspect sesizat de reclamant, și anume, faptul că domnul își pășunează oile pe terenuri proprietate privată a unor cetățeni din comună, pârâtul PREFECTUL JUDEȚULUI a arătat că, potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 72/2002 a zootehniei, administrarea pajiștilor comunale intră în atribuțiile consiliilor locale, care vor stabili în răspunderea directă și nemijlocită a primarilor executarea prevederilor cuprinse în amenajamentele orale și în planurile anuale de exploatare a pajiștilor de pe raza unității administrați teritoriale respective.

Prin urmare, modalitatea de organizare a pășunatului, perioada de stabulație, precum și sancțiunile ce se aplică în caz de nerespectare a perimetrelor repartizate pentru pășunat, se dă, prin hotărâre, de către Consiliul Local.

Pârâtul a mai arătat că reclamantului i s-a răspuns punctual, prin adresa nr. 8025//dl/21.01.2008.

Cu privire la solicitarea reclamantului, de a obliga instituția pârâtă la plata de daune morale, întrucât nu s-au luat măsuri cu privire la faptele sesizate în petiție, s-a arătat că, potrivit art. 123 alin.(4) din Constituția României, revizuită, între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, pe de altă parte, nu există reporturi de subordonare. Prin urmare, instituția prefectului nu a fost abilitată de legiuitor să impună o numită conduită consiliilor locale.

Față de aceste considerente, pârâtul PREFECTUL JUDEȚULUI Tas olicitat instanței respingerea acțiunii împotriva acestui pârât.

La filele 4-5 din dosar se află petiția reclamantului adresată pârâtului PREFECTUL JUDEȚULUI T, prin care a semnalat instituției o serie de aspecte legate de activitatea primarului comunei, a unui lucrător al poliției locale, respectiv a unui consilier local din comuna. Faptele la care face referire reclamantul privesc instalarea, fără forme legale, din luna decembrie 2006 în satul, a unui cioban care are în proprietate peste 500 de oi, precum și pășunarea acestora nu numai pe pășunea comunală, ci și pe terenurile aflate în proprietatea unor persoane fizice.

La fila 9 din dosar, se află răspunsul pârâtului PREFECTUL JUDEȚULUI, cu nr. 8025//d1/21.01.2008, prin care a răspuns punctual, la cele sesizate de către reclamant, arătând că în ceea ce privește stabilirea domiciliului ciobanului pe raza comunei, din informațiile transmise instituției de Primăria comunei, rezultă că pârâtul nu deține o locuință din fondul locativ al comunei, el fiind titularul unui contract de închiriere încheiat cu proprietarul locuinței de la nr. 46 din, iar dreptul fiecărui cetățean de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară este un drept constituțional, care nu poate fi îngrădit de autoritățile locale.

Referitor la cel de-al doilea aspect sesizat de reclamant, și anume, faptul că domnul își pășunează oile pe terenuri proprietate privată a unor cetățeni din comună, pârâtul PREFECTUL JUDEȚULUI a arătat că, potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 72/2002 a zootehniei, administrarea pajiștilor comunale intră în atribuțiile consiliilor locale, care vor stabili în răspunderea directă și nemijlocită a primarilor executarea prevederilor cuprinse în amenajamentele orale și în planurile anuale de exploatare a pajiștilor de pe raza unității administrați teritoriale respective, iar modalitatea de organizare a pășunatului, perioada de stabulație, precum și sancțiunile ce se aplică în caz de nerespectare a perimetrelor repartizate pentru pășunat, se dă, prin hotărâre, de către Consiliul Local.

Reclamantul a mai solicitat și anularea rezoluției din data de 08.11.2007 dată de pârâtul PARCHETUL DE PE JUDECATORIA LUGOJ, în dosarul nr. 1529/P/2007, ca netemeinică și nelegală, însă instanța constată că pentru anularea acestui act legislația penală prevede o procedură specială, obligatoriu de urmat, astfel că acest act nu poate fi anulat de către o instanță civilă.

Pentru considerentele arătate, instanța a respins acțiunea reclamantului ca fiind nefondată, respingând în consecință și capătul de cerere privind obligarea pârâtului la daune morale de 100 lei / zi, pentru soluționarea cererii cu nr. 8025/20.06.2007, constatând că pârâtul a dat curs cererii formulate de reclamant, conform atribuțiilor sale.

În baza disp. art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, reclamantul aflându-se în culpă procesuală a fost obligat la plata către pârâții PRIMARUL COMUNEI și CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI a sumei de 714 lei reprezentând cheltuieli de judecată, compuse din onorariu avocat, conform extrasului de cont aflat la fila 60 din dosar.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamantul și a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță.

În motivarea recursului se arată că hotărârea primei instanțe este nelegală, procesul fiind soluționat în lipsa reclamantului, care nu s-a putut prezenta la dezbaterea fondului, iar instanța nu a lăsat cauza la a doua strigare, astfel că i s-a încălcat dreptul la apărare.

Recurentul mai critică sentința deoarece, a reținut în mod greșit că pârâtul a răspuns petiției reclamantului deși, acest lucru s-a întâmplat numai după ce s-a format dosarul respectiv la data de 13 februarie 2008.

De aceea recurenta consideră că pârâții trebuie să- despăgubească cu 100 lei daune morale.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la termenul de judecată din data de 8 octombrie 2008, intimatul a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței tribunalului ca temeinică și legală (filele 31-32 dosar).

Recursul este nefondat.

Din examinarea hotărârii instanța de fond, prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu, conform art.306 alin.2 Cod procedură civilă, rezultă că prima instanță a reținut corect starea de fapt pe baza actelor și probelor de la dosar și în mod legal a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

Prima instanță a avut în vedere că la data de 21.2008, pârâtul a răspuns în mod punctual la cele sesizate de reclamant, astfel cum rezultă din adresa nr.8025/-cerere aflată la fila 9 din dosar și despre care reclamantul recunoaște că a primit-

În aceste condiții, instanța apreciază ca fiind neîntemeiată cererea reclamantului de casare a sentinței și trimiterea cauzei la prima instanță spre rejudecare, sau, obligarea pârâtului la plata daunelor morale, din moment ce reclamantul a avut posibilitatea să formuleze cereri de apărare în fața primei instanțe fiind prezent la termenul de judecată din data de 12 martie 2008 și când procesul s-a amânat pentru data de 7 mai 2008 dată pentru când reclamantul nu s-a prezentat la judecată, deși avea termen în cunoștință, iar prin cererea din 23 aprilie 2008, reclamanta a depus taxa judiciară de timbru și timbru judiciar (fila 55 dosar).

Pentru aceste considerente, instanța urmează ca, în conformitate cu prevederile art.312 pct.1 din Codul d e procedură civilă să respingă recursul reclamantului ca nefondat și să mențină sentința tribunalului ca temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul - împotriva Sentinței Civile nr.434 din 7 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 22 octombrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

Red.- 8.12.2008

Tehnored. / 8.12.2008/ 2 ex.

Primă instanță: Tribunalul Timiș

Judecător:

Președinte:Rodica Olaru
Judecători:Rodica Olaru, Victoria Catargiu, Mircea Ionel

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 1068/2008. Curtea de Apel Timisoara