Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 1473/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.1473
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.04.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Canacheu Claudia
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE prin consilier juridic cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul reclamantului solicită anularea capătului doi de cerere ca netimbrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamantul, prin apărător, solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâtului să primească într-un termen scurt, rezonabil, respectiv 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită respingerea cererii întrucât reclamantul a formulat prima cerere în septembrie 2008, astfel că nu a fost depășit un termen rezonabil între data de 01.09.2008 și data introducerii acțiunii.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.01.2009, reclamantul a chemat în judecată pârâtul Ministerul Afacerilor Externe solicitând să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea sa privind stabilirea datei pentru primirea actelor necesare redobândirii cetățeniei române și pe cale de consecință obligarea pârâtului să-i primească cererea de redobândire a cetățeniei române, într-un termen scurt rezonabil, să fie obligat pârâtul la daune morale în cuantum de 1000 lei.
În motivarea acțiunii a arătat că pe data de 01.09.2008 s-a adresat cu o primă cerere scrisă pârâtului, solicitându-i să înainteze cererea sa către Secția Consulară a Ambasadei României din Republica M, instituție competentă conform Legii 21/1991.
La data de 17.09.2008 Direcția Relații Consulare din cadrul, prin adresa nr.G5 -1/P/1456 i-a comunicat faptul că există un număr impresionant de astfel de cereri de programare, astfel încât la momentul în care se va ajunge la procesarea cererii sale va fi invitat poștal să depună cererea de redobândire a cetățeniei române.
Reclamantul a formulat la data de 02.10.2008 o nouă cerere la care nu a primit răspuns, fiind vorba despre un refuz nejustificat de soluționare a cererii.
A apreciat că îi este îngrădit dreptul constituțional la depunerea și înregistrarea cererii de redobândire a cetățeniei române fiind privat de acest drept dobândit prin naștere.
. depunerii acestor cereri la Secția Consulară a Ambasadei României din Republica M lipsește de efecte juridice disp. legii 21/1991.
A fost invocată practica judiciară a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar cu privire la cererea de acordare a daunelor morale s-a menționat că prejudiciul moral constă în încălcarea demnității umane, întrucât a fost privat de drepturile legale și constituționale.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii având în vedere capacitatea limitată a Secției Consulare din cadrul Ambasadei României la Chișinău de a procesa dosarele cuprinzând cererile de redobândire a cetățeniei române și actele necesare a fi depuse pentru înaintarea solicitării la Ministerul Justiției.
Cele peste 360.000 persoane care au dorit să depună astfel de cereri sunt invitate, în ordinea cronologică a formulării cererilor, să se prezinte la secția consulară.
Pârâtul a precizat că nu poate să creeze premisele unei discriminări prin faptul acceptării depunerii documentelor "peste rând" din partea reclamantului, considerând ca inechitabilă o favorizare a acestuia în raport de sutele de mii de persoane care și-au exprimat dorința de a redobândi cetățenia română.
De asemenea, a susținut că a adresat un răspuns reclamantului în termenul legal (actul nr.G5 - 1/P/1456 din 17.09.2008) care nu poate fi asimilat unui refuz de soluționare a cererii, iar întreaga procedură de redobândire a cetățeniei române se subsumează dreptului suveran al statului de a analiza fiecare speță în ritmul și potrivit precauțiilor pe care le consideră necesare.
Pârâtul a apreciat că în nici un caz nu se poate considera că s-a depășit un termen rezonabil între data de 01.09.2008 data depunerii primei cereri de către reclamant și data formulării prezentei acțiuni.
Dispozițiile convenției invocate de reclamant nu sunt incidente în speță din moment ce prevăd o obligație a statului în a facilita redobândirea cetățeniei de către persoanele care o aveau, numai în situația în care domiciliază în mod obișnuit și legal pe teritoriul său.
Termenul rezonabil de soluționare a cererii a fost decantat de jurisprudența CEDO și el se regăsește în legislația română dar nu se aplică decât în cazurile expres specificate. În condițiile în care solicitanții sunt rezidenți în țara a cărei cetățenie o solicită, durata analizării cererii determină o vătămare prin limitarea drepturilor individului față de celelalte persoane în mijlocul cărora trăiește în mod statornic și care se bucură de plenitudinea beneficiilor oferite de statutul de cetățean, ipoteză în care nu se regăsește reclamantul.
Reclamantul a depus la dosar copiile cererilor nr.9327/01.09.2008, nr.10746/02.10.2008, adresa nr.G5-1/P/1456 din 17.09.2008 emisă de pârât și practică judiciară.
Analizând actele aflate la dosar, Curtea reține în fapt că reclamantul a adresat la data de 01.09.2008 Secției Consulare a Ambasadei României la Chișinău o cerere prin care solicită să fie invitat să depună cererea de redobândire a cetățeniei române.
Prin adresa nr.G5-1/P/1456 din 17.09.2008, - Direcția Relații Consulare îi comunică reclamantului că există un număr foarte mare de solicitări, iar ambasada dispune de spații limitate pentru desfășurarea activității cu publicul, astfel încât efectuarea unor programări este o necesitate obiectivă. În momentul în care cererea sa va intra în faza de procesare, ambasada îi va trimite invitație pentru a se prezenta în vederea depunerii documentelor.
Având în vedere acest răspuns, reclamantul a adresat pârâtului cererea înregistrată sub nr.10746/02.10.2008 prin care a solicită înaintarea cererii Secției Consulare a Ambasadei României la Chișinău și să li se pună în vedere reprezentanților acestei Secții Consulare să fixeze data la care va fi invitat în vederea depunerii cererii de redobândire a cetățeniei române.
Curtea reține că potrivit disp. art.12 alin.3 din Legea 21/1991, persoanele care au domiciliul sau reședința în străinătate pot depune cererea de redobândire a cetățeniei române însoțită de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prev. de lege, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României. Cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățeniei.
Se constată că potrivit acestui text de lege, solicitanții pot depune oricând cereri pentru redobândirea cetățeniei române, nefiind reglementată p procedură ca cea derulată de pârâtă, constând în programarea pentru depunerea cererii și a documentelor necesare.
Se înțelege din susținerile pârâtului că o asemenea procedură a fost determinată de numărul foarte mare al cererilor, de personalul redus al secției consulare și de insuficiența spațiului, dar aceste aspecte nu sunt imputabile reclamantului și nu pot constitui o justificare pentru depășirea unui termen rezonabil de soluționare a cererii.
Este adevărat că legea cetățeniei române nu prevede un termen în care pârâtul să proceseze cererile formulate pentru redobândirea cetățeniei române, ci doar împrejurarea că cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățenie, însă trecerea unui termen mai mare de 7 luni de la data depunerii primei cereri și până la data soluționării prezentei acțiuni are drept consecință imposibilitatea reclamantului de valorificare a dreptului prev. de Legea nr.21/1991.
Sunt lipsite, astfel, de efecte juridice disp. art.12 alin.3 din legea 21/1991, fiind relevant și faptul că depunerea cererilor și a actelor doveditoare constituie prima etapă în procedura redobândirii cetățeniei române, soluționarea efectivă a cererii de către Direcția cetățenie din cadrul Ministerului Justiției și a Libertăților necesitând o perioadă mai mare de timp.
Curtea va avea în vedere și disp. art.10 din legea nr.396/2002, pentru ratificarea Convenției europene asupra cetățeniei, adoptată la Strasbourg la 06.11.1997 conform căruia fiecare stat parte trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie.
Curtea apreciază că intervalul de timp cuprins între data formulării primei cereri - 01.09.2008 și data soluționării prezentei acțiuni, nu poate fi considerat un termen rezonabil în sensul dispozițiilor legale sus menționate și a practicii CEDO.
În consecință, răspunsul primit de reclamant în septembrie 2008 constituie, de fapt, o amânare la un termen nedeterminat a datei la care acesta va fi invitat să depună cererea de redobândire a cetățeniei române, reprezentând un refuz nejustificat de soluționare a cererii în sensul art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.554/2004.
Față de aceste considerente, constatând refuzul nejustificat al pârâtului, Curtea, în temeiul art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004, va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtul să stabilească un termen scurt, rezonabil la care reclamantul să se prezinte pentru primirea cererii de redobândire a cetățeniei române.
Cu privire la cererea de acordare a daunelor morale în cuantum de 1.000 lei, Curtea reține că pentru primul termen de judecată reclamantul a fost citat cu mențiunea de a timbra acest capăt de cerere, cu taxa judiciară de timbru de 39 lei, dar nu și-a îndeplinit această obligație.
Potrivit art.17 alin.2 din Legea 554/2004, pentru cererile formulate în baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevăzute de Legea 146/1997 pentru cauzele neevaluabile în bani, în cauză taxa de timbru pentru capătul doi de cerere fiind de 39 lei în conformitate cu disp. art.3 lit.m din Legea 146/1997.
Conform art.20 alin.1 din această lege, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, alineatul 3 al aceluiași articol prevăzând că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Având în vedere aceste dispoziții legale și împrejurarea că reclamanta nu a timbra acțiunea deși a fost citată cu această mențiune, Curtea va admite excepția de netimbrare cu privire la capătul doi de cerere pe care-l va anula ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat " " situat în B,-, -orp C,.1,.3, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, cu sediul în B-, sector 1.
Obligă pârâtul să stabilească un termen scurt, rezonabil la care reclamantul să se prezinte pentru primirea cererii de redobândire a cetățeniei române.
Anulează ca netimbrat capătul de cerere privind acordarea daunelor morale.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.04.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
Gh./4 ex.
10.04.2009
Președinte:Canacheu ClaudiaJudecători:Canacheu Claudia
