Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 204/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția Comercială, de Contencios

Administrativ și Fiscal-

DOSAR NR.-

DECIZIA NR.204/CA/2009 -

Ședința publică din 9 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Tătar Ioana- -- JUDECĂTOR 2: Filimon Marcela

- -- judecător

- - -JUDECĂTOR 3: Blaga Ovidiu

- - - grefier

*******

Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ și fiscal formulat de reclamantul domiciliat în O, str. -, nr.77, -.A,.8,.1, jud. B, în contradictoriu cu intimatele pârâtePRIMĂRIA-,jud. V șiPREFECTURA JUDEȚULUIcu sediul în V,-, jud. V împotriva sentinței nr.2/CA din 5 ianuarie 2009,pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect - refuz soluționare cerere -.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul reclamant - personal, lipsă fiind intimatele pârâte Primăria comunei și Prefectura județului

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este legal timbrat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru achitată prin chitanța nr.- din 26.02.2009 plus 0,15 lei timbru judiciar, Prefectura Județului Vad epus la dosar întâmpinare, în dublu exemplar, cauza este la primul termen de judecată în această fază procesuală, după care:

Instanța, comunică un exemplar din întâmpinarea depusă la dosar cu recurentul reclamant.

Recurentul învederează instanței că nu mai are alte cereri și solicită cuvântul asupra recursului.

Instanța, nefiind alte cereri, chestiuni prealabile, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.

Recurentul reclamant - personal solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, precum și motivele reiterate și la instanța de fond, fără cheltuieli de judecată. În esență învederează instanței că, acțiunea este una de contencios administrativ, în temeiul Legii nr.554/2004, solicitând în principal obligarea celor două pârâte la comunicarea înscrisurilor care nu i-au fost comunicate, în cauză fiind efectuată și procedura prealabilă prevăzută de actul normativ indicat. Mai arată că, prin solicitările sale nu a dorit altceva decât să i comunice documentele deținute de bunicul său, între mama reclamantului și reclamant, existând relații de animozitate și o serie de neînțelegeri. În consecință, solicită admiterea recursului conform motivelor expuse în scris.

CURTEA DE APEL

Deliberând:

Asupra recursului în contencios administrativ și fiscal de față, constată următoarele:

Prin sentința nr.2/CA din 5 ianuarie 2009, Tribunalul Bihora admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bihor și în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul și pârâtele Primăria Comunei, județul V și Prefectura Județului V în favoarea Judecătoriei Bârlad, județul

Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut că, printr-o precizare de acțiune, reclamantul a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă și a Prefecturii Județului V, arătând că a efectuat procedura prealabilă prin transmiterea aceleași cereri, prin fax.

Pârâta Primăria comunei, pe cale de întâmpinare, a răspuns punctual tuturor solicitărilor reclamantului, privind situația titlurilor de proprietate contestate de către reclamant, modul în care s-a realizat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea defunctului G, precum și situația terenului în suprafață totală de 45,20 ha, anexând înscrisuri justificative în argumentarea răspunsului său.

La rândul său, prin întâmpinarea formulată pârâta Prefectura Județului V, prin reprezentanții săi, a negat recepționarea vreunei cereri, prin fax, înregistrate sub numele reclamantului iar față de obiectul cererii deduse judecății a înțeles să invoce necompetența materială a Tribunalului Bihor.

Față de poziția exprimată de către pârâte, reclamantul, prin înscrisul depus la dosar pentru termenul de judecată din data de 08.02.2008, a înțeles să renunțe la capetele 1, 2, 3 din petitul inițial, să solicite respingerea excepției necompetenței materiale a Tribunalului și să solicite, în continuare, obligarea celor două pârâte să comunice înscrisurile necesare în vederea anulării titlului de proprietate, inclusiv să comunice titlurile de proprietate emise pentru suprafețele reconstituite în temeiul 1/2000 și 247/2005.

Plecând de la premisa că instanța investită cu soluționarea cererii nu este ținută de încadrarea juridică formulată de reclamant, în baza rolului activ conferit de art.129 Cod procedură civilă, la termenul de judecată din data de 05.01.2009, instanța, în temeiul art.84 a apreciat că cererea reclamantului constituie un proces funciar în accepțiunea textului art. 1 Titlul XIII din 247/2005.

în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale invocate de către pârâta Prefectura Județului V, instanța a reținut, plecând de la principiulspecialia generalibus derogant, că dispozițiilor art.1, 2 și 8 din 554/2004 sunt incidente în situația în care nu există acte normative cu caracter special care să reglementeze raporturi juridice existente între persoana vătămată și o autoritate publică, astfel cum sunt ele definite la art.2 lit.a și b din.

Ori, în speță, dat fiind caracterul pregnant de "proces funciar" determinat de interesul urmărit de către reclamant precum și împrejurarea că informațiile solicitate părților pârâte sunt deținute, practic, de comisiile locale și județene pentru aplicarea legilor fondului funciar, entități cu personalitate juridică constituite în cadrul primăriilor și prefecturilor, instanța a constatat că în speță sunt incidente dispozițiile art.53 și urm. Din 18/1991 republicată.

În conformitate cu dispozițiile legale invocate, plângerile apărute în urma aplicării Legilor fondului funciar sunt de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială este situat terenul.

Competența materială este reglementată de norme de ordine publică, deci are caracter absolut, astfel că părțile, sau instanța, nu pot deroga de la aceste norme.

Față de cele reținute, instanța, în temeiul art.158 și 159 Cod procedură civilă a admis excepția invocată și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad, județul V, instanță în raza teritorială a căreia este situată comuna.

Împotriva acestei sentințe, în termen și legal timbrat a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii prin care s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Bârlad.

În motivarea recursului recurentul reclamant a învederat instanței că, prin cererea înregistrată la Tribunalul Bihora solicitat obligarea pârâtei să răspundă la cererea sa, înaintată prin fax la data de 20 februarie 2007, respectiv să efectueze activități de rectificare, completare, anulare de înscrisuri, precum și de eliberare a unor noi înscrisuri.

1.Anularea sau completarea Titlului de proprietate 1689/490/17.08.2007 și eliberarea unui nou titlu în care să fie inclus și reclamantul, titlu care să fie comunicat, deoarece titlul de proprietate 2159/08.07.2004, comunicat acestuia nu este dublura titlului de proprietate 1689/2002, cele două titluri, referindu-se la situații diferite, atât în ce privește suprafețele de teren agricol, cât și localizarea acestora.

2. Anularea (rectificarea) titlului de proprietate 2043/02.06.2003 și eliberarea unui nou titlu de proprietate în care, în primul rând, să fie indicat autorul (defunctul) G și în care, apoi, alături de moștenitorii solicitanți, cuprinși în acest titlu, să fie trecut reclamantul, în locul tatălui, persoană decedată în anul 1987.

3. anexelor 23 (cuprinzând dreptul de despăgubire) în sensul de a înlătura din anexa privind suprafața de 13,9 hectare pe numitele, C și, iar pentru suprafața de 12,3 hectare pe numiții, și C, persoane care nu apar în nici unul din titlurile de proprietate în care figurau doar un număr de 7 solicitanți ai drepturilor de proprietate funciară, după defunctul G, alții decât susnumitele persoane.

4. Comunicarea bazei legale cât și a suprafeței, a tarlalei, dar și a persoanelor care și-au dat consimțământul scris la realizarea vânzării de 1,00 ha teren agricol, către numitul, activitate menționată în anexa 47, cât și comunicarea cu reclamantul a unei copii xerox de pe anexă.

5.Comunicarea cu reclamantul a unei copii xerografiate și certificate de pe anexa 53, din care rezultă că acesta a mai primit și 1,00 ha pădure, așa cum i-a fost comunicat de către Primăria Comunei, la punctul 7, din adresa nr. 305/06.02.2007.

6. Comunicarea suprafeței de teren agricol aferentă casei de locuit a bunicului reclamantului G, teren despre care, în aceeași adresă se afirmă că, ar fi fost "compensat" în suprafață totală de 45,20 ha.

7. Comunicarea situației tuturor componentelor ale suprafeței totale de 45,20 ha, suprafață pe care a solicitat-o în mod indiviz și reclamantul.

A arătat, de asemenea că înțelege să uzeze de drepturile prevăzute la art.8/1 din 554/2004, anume de a solicita reparații constând în daune cominatorii și daune morale, în situația în care pârâta, prin reprezentanții săi nu vor răspunde cererii sale.

În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că, în prealabil, a purtat discuții telefonice cu reprezentanții pârâtei, apoi a adresat cereri scrise la care a primit un răspuns în data de 06.02.2007 care este în mare parte incomplet și nereal, fiind nevoit să revină cu cererea comunicată la data de 20.02.2007, la care nu a primit nici un răspuns.

În drept au fost invocate dispozițiile art.1(1), 2(2), 8(1), 10(3), 17(2) și 28(1) din 554/2004, cu modificările și completările la zi.

Printr-o precizare de acțiune reclamantul a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă și a Prefecturii Județului V, arătând că a efectuat procedura prealabilă prin transmiterea aceleași cereri, prin fax.

Pârâta Primăria comunei, pe cale de întâmpinare, a răspuns punctual tuturor solicitărilor reclamantului, privind situația titlurilor de proprietate contestate de către reclamant, modul în care s-a realizat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea defunctului G, precum și situația terenului în suprafață totală de 45,20 ha, anexând înscrisuri justificative în argumentarea răspunsului său.

La rândul său, prin întâmpinarea formulată pârâta Prefectura Județului V, prin reprezentanții săi, a negat recepționarea vreunei cereri, prin fax, înregistrate sub numele reclamantului iar față de obiectul cererii deduse judecății a înțeles să invoce necompetența materială a Tribunalului Bihor.

Față de poziția exprimată de către pârâte, reclamantul, prin înscrisul depus la dosar pentru termenul de judecată din data de 08.02.2008, a înțeles să renunțe la capetele 1, 2, 3 din petitul inițial, să solicite respingerea excepției necompetenței materiale a Tribunalului și să solicite, în continuare, obligarea celor două pârâte să comunice înscrisurile necesare în vederea anulării titlului de proprietate, inclusiv să comunice titlurile de proprietate emise pentru suprafețele reconstituite în temeiul 1/2000 și 247/2005.

În consecință, apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală, având în vedere acțiunea precizată la termenul din 8 februarie 2008, prin care a înțeles să renunțe la capetele 1, 2, 3 din petitul inițial și să solicite respingerea excepției necompetenței materiale a Tribunalului Bihor, solicitând în continuare reinvestirea Tribunalului Bihor - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal cu obligarea celor două pârâte să-i comunice înscrisurile solicitate și care nu i-au fost comunicate, în cauză fiind efectuată procedura prealabilă prevăzută de Legea nr.554/2004.

Mai precizează totodată și că, acțiunea a fost formulată, fără echivoc, în temeiul Legii nr.554/2001, neînțelegând nici un moment ca aceasta să fie soluționată de o instanță de fond funciar.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata Instituția Prefectului Județului Vas olicitat respingerea acțiunii recurentului, motivând în esență că, din verificările făcute, în registrul de evidență a actelor primite prin fax la această instituție, nu este există nici un fax înregistrat pe numele.

Consideră că, sentința atacată cu recurs este temeinică și legală, solicitând a fi menținută în întregime.

În drept a invocat prevederile art.115 - 119 Cod procedură civilă, modificat.

Instanța de recurs analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, reține că este fondat, urmând ca în baza prevederilor art.158, 312 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, să dispună admiterea lui, casarea sentinței atacate cu trimitere spre o nouă judecată la aceeași instanță pentru următoarele considerente:

Recurentul reclamant prin acțiunea introductivă de instanță a solicitat instanței anularea a două titluri de proprietate nr.1689/490/17.08.2007 și 2043/2.06.2003, rectificarea anexelor 23 cuprinzând dreptul de despăgubire, precum și obligarea intimatelor pârâte la comunicarea bazei legale, a suprafeței și persoanelor ce și-au dat consimțământul la vânzarea unui teren de 1 ha, către numitul, comunicarea de copii xerografiate și certificate de pe anexa 23, comunicarea suprafeței de teren agricol aferentă casei de locuit a bunicului reclamantului și comunicarea situației tuturor componentelor suprafeței de 45,20 ha solicitată individual de reclamant.

Intimata pârâtă Prefectura județului V prin întâmpinarea depusă la dosarul primei instanțe a invocat excepția necompetenței materiale a instanței arătând că anularea, modificarea și completarea titlurilor de proprietate se face de judecătoriile în raza cărora se află terenurile, tribunalul - secția contencios administrativ, nefiind competent material să soluționeze aceste cauze.

Reclamantul recurent prin precizările de acțiune depuse la data de 4 februarie 2008, învederat instanței că înțelege să renunțe la judecata capetelor de cerere formulate la pct.1-3 în acțiune, prin care a solicitat anularea și rectificarea titlurilor de proprietate și a anexei 23, menținându-și capetele de cerere formulate la pct.4-7 privitoare la comunicarea actelor și informațiilor arătate, capete de cerere pentru care tribunalul este competent material.

Conform prevederilor art.12 alin.4 din Legea nr.18/1991, modificată și completată prin OUG nr.209/2005, actele care au stat la baza constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate reprezintă informații de interes public și sunt deschise liberului acces la cetățenilor, asigurarea accesului la aceste infirmații făcându-se în condițiile prevăzute de Legea nr.544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public.

Potrivit prevederilor art.22 din Legea nr.554/2001, în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale prevăzute de prezenta lege, poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază sau în a cărui rază teritorială se află sediul autorității sau instituțiile publice respective.

Natura juridică a acțiunii reclamantului după precizarea ei prin notele depuse la data de 4 februarie 2008 este una de contencios administrativ, vizând obligarea intimatelor pârâte la comunicarea informațiilor de interes public solicitate și nu una de fond funciar cum în mod eronat a reținut prima instanță.

Capetele de cerere 1-3 din acțiunea inițială ce într-adevăr ar fi imprimat, în privința acestor capete de cerere, o natură juridică civilă de fond funciar, nu au mai fost menținute de către recurentul reclamant, situație în care instanța a rămas investită cu soluționarea celorlalte capete de cerere formulate și care toate vizau comunicarea de informații publice de către pârâte, situație în care competența materială de soluționare revenea secției de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul, respectiv Tribunalul Bihor - secția contencios administrativ.

Prin urmare, se reține că, în mod greșit prima instanță s-a declarat necompetentă material a soluționa acțiunea reclamantului și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Pentru aceste considerente, instanța de recurs va dispune admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinței atacate cu trimitere spre o nouă judecare la Tribunalul Bihor - Secția Contencios Administrativ.

Eventualele cheltuieli de judecată solicitate de părți vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei de către prima instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite ca fondatrecursul declarat de recurentul împotriva sentinței nr.2 din 5 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează cu trimitere pentru o nouă judecare la Tribunalul Bihor, ținând seama de considerentele prezentei decizii.

Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică, azi 9 aprilie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER.

Red.dec. - jud. -

- în concept, 14.04.2009 -

Jud. fond

-tehnoredact.--

- 15.04.2009 / 2 ex.

Președinte:Tătar Ioana
Judecători:Tătar Ioana, Filimon Marcela, Blaga Ovidiu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 204/2009. Curtea de Apel Oradea