Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 3052/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL
SECTIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3052
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 06.10.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Daniel Severin
GREFIER: - -
Pe rol se află spre soluționare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamatul, prin avocat, lipsind pârâtul Ministerul Afacerilor Externe.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că pârâtul a depus la dosar întâmpinare într-un singur exemplar, prin registratura secției.
Reclamantul, prin avocat, depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în sumă de 39 lei pentru capătul de cerere privind daunele solicitate și arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea pune în discuție excepția prescripției dreptului la acțiune invocată prin întâmpinare și văzând că alte cereri nu mai sunt de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Reclamantul, prin avocat, solicită respingerea excepției invocate. Pe fond, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în sensul de a fi obligată autoritatea pârâtă să primească cererea reclamantului și la plata daunelor solicitate. Solicită cheltuieli de judecată și depune la dosar concluzii scrise, dovada achitării onorariului de avocat și practică judiciară.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.07.2009 reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe obligarea pârâtului să primească cererea de redobândire a cetățeniei române în termen de 30 de la rămânerea irevocabilă hotărârii și să- plătească daune morale în cuantum de 1000 lei.
În motivarea acțiunii reclamantul arătat că și- manifestat intenția de a depune o astfel de cerere la data de 30.09.2006 însă nu i s- primit cererea.
Pârâtul a formulat întâmpinare în care invocă excepția prescripției dreptului la acțiune față de disp. art. 11 alin. 1 din Legea nr. 554/2004. De asemenea, arată că sunt foarte multe persoane care doresc să depună astfel de cereri (peste 360.000) fapt care se poate verifica oricând prin întreprinderea unei cercetări la fața locului de către instanță și Secția Consulară de la Chișinău nu are capacitatea de a procesa toate aceste cereri.
În raport cu data cererii prealabile, respectiv 06.04.2009 nu se poate considera că s-a depășit un termen rezonabil.
De asemenea, se susține că termenul rezonabil de soluționare a cererii se aplică doar în cazul persoanelor care domiciliază în mod obișnuit și legal pe teritoriul unei țări.
În plus, se arată că Legea nr. 21/1991 a fost modificată prin Legea nr. 171/2009 stabilindu-se un număr maxim de cereri primite în interval de un an.
Analizând probele administrate în cauză, Curtea constată că excepția prescrierii dreptului la acțiune este neîntemeiată iar acțiunea este întemeiată.
Reclamantul și- manifestat intenția de a depune cerere pentru redobândirea cetățeniei române la data de 30.09.2006 și până în prezent această cerere nu a fost primită.
Prin atitudinea sa permanentă publică, pârâtul și- recunoscut obligația de soluționa aceste cereri însă invocat în mod constant față de toți petenții incapacitatea de absorbție a cererilor respective.
Nu se poate considera în aceste condiții că curs un termen de prescripție reclamantul neputând fi sancționat pentru pasivitate cât timp s- bazat pe recunoașterea publică de către pârât obligației de soluționare tuturor cererilor.
Pe fondul cauzei, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 10 din Convenția Europeană asupra Cetățeniei ratificată prin Legea nr. 396/2002"Fiecare stat parte trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie".
În speță, nu este vorba doar de refuzul de soluționa o cerere ci de refuzul de primire unei cereri.
Este evident că în condițiile în care primirea cererii se face la mai mult de 6 luni de la manifestarea intenției, soluționarea unei astfel de cereri nu se poate face în termen rezonabil.
Condițiile în care Secția Consulară de la Chișinău își desfășoară activitatea nu prezintă relevanță întrucât, în speță, se discută doar de primirea unei cereri soluționarea ei urmând să se facă de autoritățile de pe teritoriul României (mai precis Ministerul Justiției).
Nu se poate considera că termenul rezonabil de soluționare unei cereri este incident doar cererilor pentru dobândirea cetățeniei formulate de persoane care locuiesc pe teritoriul României. O astfel de distincție nu este prevăzută de nici un text de lege și ar fi nefiresc ca persoanele care formulează cererea pentru dobândirea cetățeniei române (adică persoane care nu au fost niciodată cetățeni români) să beneficieze de o soluționare a cererii într-un termen rezonabil, iar persoanele care, aflându-se în afara teritoriului țării, solicită redobândirea cetățeniei române, ceea ce înseamnă că ele sau ascendenții lor au fost cetățeni români și au pierdut această cetățenie ca urmare unor abuzuri săvârșite în trecut, să nu beneficieze de același tratament.
De asemenea, Curtea consideră că prin Legea nr. 171/2009 se impune modalitate de înregistrare a cererilor de redobândire a cetățeniei române prin care se contravine art. 10 din Convenția Europeană asupra Cetățeniei Române ratificată prin Legea nr. 396 din 14.06.2002. Stabilirea unei norme de 30.000 de cereri pe an în condițiile în care chiar pârâta recunoaște că sunt peste 350.000 de persoane în Republica M care și-au manifestat intenția de a redobândi cetățenia română face ca cererea reclamantului să fie primită peste 11 ani astfel încât termenul de soluționare unei astfel de cereri să nu mai fie unul rezonabil.
În ceea ce privește invitația făcută de pârât ca instanța să verifice numărul de cereri existente prin întreprinderea unei cercetări la fața locului nu face decât să întărească convingerea instanței cu privire la atitudinea sfidătoare autorității față de această problemă.
În ceea ce privește daunele morale, Curtea constată că reclamantul are speranță legitimă de dobândire cetățeniei române în raport cu dispozițiile existente în prezent în România și pârâtul îl împiedică să-și realizeze această speranță privându-l de mai mult timp de posibilitatea redobândirii acestei cetățenii.
În aceste condiții, este evident că reclamantul suferit un prejudiciu moral, iar pretenția de plată a sumei de 1000 lei pentru repararea acestui prejudiciu este întemeiată față de disp. art. 998-999 din Codul civil.
De asemenea, în baza art. 274 din Codul d procedură civilă, Curtea va admite și cererea de plată cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prescripției.
Admite acțiunea formulată de reclamantul cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat " ", cu sediul în B,-, -orp C,. 1,. 3, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, cu sediul în B,-, sector 1.
Obligă pârâtul să primească cererea reclamantului pentru redobândirea cetățeniei române și actele aferente în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă hotărârii.
Obligă pârâtul la 1000 lei daune morale.
Obligă pârâtul la 883 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.10.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.DS
Tehnored.CB/4 ex.
27.10.2009
Președinte:Daniel SeverinJudecători:Daniel Severin
